{405.} Korbfalva.

Korbfalva 1603-ban*Urb. et conscr. fasc. 16. nr. 19. emlittetik először, mint a kővári uradalom kisbunyi járáshoz tartozó falu, Szakatura, Sásza, Mályán, Preluka, Nagy- és Kis-Buny társaságában.

Minthogy az emlitett összeírás szerint új falu volt s mint ilyennek szabadalmai ki nem teltek s minthogy az új falvak rendesen 14 évi szabadalomban részesültek: Korbfalva a XVI-ik század utolsó évtizedének valamelyik évben keletkezett.

1604-ben*Proclam. e falu jövedelmét Básta kisbuni Vajda Jánosnak adta, több községgel együtt, a neki kölcsönzött pénz fejében.*L. Torda-Vilmánál.

      În lumea Țării Lăpusene , sunt mulți ce fac ”istorie” ce nu se va scrie , și-s puțin ce scriu istorie ce va rămîne in arhive .

Un exemplu l-am primit de la un băimărean , îndragostit de Maramurș și de Țara Lăpușului !

 

 

TRASEE TURISTICE MARAMURES - Speoturism in Dealul Corbului, la Pestera Bursucilor din Dambu' lui Danila

Ruta 43 din 23 august 2009 cu A. Stefanoiu, D. Istvan, M. Todoran si I. Beres de la Clubul de Speologie Montana-Baia Mare, Marin Costea-ghid local, Brena si eu : Lucian Petru Goja

 

In urma cu o saptamana, aflandu-ma cu treburi la Primaria Vima Mica si purtand o interesanta discutie informativa in Biroul agricol cu cativa functionari publici, aflasem de la dl. Marin Costea, originar din Dealul Corbului si poreclit Marin din Deal,

Dosul gospodariei lui Marin din Deal

ca in flancul drept al raului Lapus si la nord-est de Cetatea din Dealul Corbului ar exista o pestera foarte stramta la intrare, apoi dezvoltata si cu incaperi mari.
Contactandu-i imediat pe D. Istvan, geolog, presedintele Clubului de Speologie Montana Baia Mare si pe Traian(Toni) Minghiras-speolog, aflu ca un astfel de obiectiv nu figureaza in bogata lor tolba de prospectari speologice aferente Tarii Prelucilor.
Ca urmare l-am contactat telefonic pe Marin din Deal intrebandu-l daca nu ar fi dispus sa ne conduca duminica (23 august dupa ora 8,30-9,00) la acest obiectiv. Deloc surprinzator, raspunsul acestuia a fost prompt si inechivoc, fiind bucuros sa ne conduca dar si sa ne prezinte alte minunatii geomorfologice aflate prin zona.

Imediat dupa 7,30 plecam spre Copalnic Manastur – Dealul Manasturului din Culmea Preluca, apoi suim Dealul Florii. Lasam la stanga drumul pietruit catre Preluca Veche, noi coborand spre Dealul Corbului (profitam de sageata indicatoare ce indruma amatorii spre Tabara de Arte Preluca –2009 unde activitatile cultural-artistice derulate pe parcursul unei fructuoase saptamani se incheiasera practic odata cu premiera shakespeaerienei capodopere Visul unei nopti de vara ce s-a savarsit sambata seara pe scena surii familiei Florian).

Cer mai mult noros, cu o zmeurie geana promitatoare de lumina la stanga Dealului Vimei, nitica matinala racoare, binevenita dupa zilele de arsita la 30-32⁰C. Prognoza indica nebulozitate si averse razlete pentru Preluca Veche dar asta nu impieteaza in vreun fel asupra proiectului nostru.

Lasam la dreapta gospodaria traditionala, gazda a Taberei de Arte si numeroasele corturi invaluite acum de previzibila liniste de dupa show-ul dramatic nocturn la care luasera parte ca si la prima editie o multime de bastinasi curiosi, mai coboram pana la capatul "drumului Sapardului" iar la prima bifurcatie, inainte de-a ajunge la scoala, abandonam masinile luand-o-n jos si in dreapta pe un drum mai mult lutos decat pietruit, de demult sapat de carute in superficialele argile rosii (conform geolog D. Istvan).
Drumul traversa o zona arida, cu tufe de mur debordand de ciorchini cu savuroase fructe ispititoare si cu pruni negri (cu dulci prune rotunde, albastre cerneala si brumate parca).
Intram apoi in codrul de foioase dominate de stejari, traversam peste un podet albia din valea Porcului (zona superioara) cu talvegul taiat in sisturi cristaline dupa care suim lejer-intins spre sud-vest.

In culmea dealului din dreapta, marcat de un palc de molizi, ramane cimitirul cu un fel de capela din lemn.
Drumul traverseaza o culme dupa care cobora prelung si de-a coasta printre pruni.
Pe stanga apare mai intai o gospodarie scapatata cu casa, sura, grajd din lemn mai apoi, ceva mai jos si tot la stanga, o gospodarie trainica si deosebit de bine organizata.
Aici suntem indrumati pe o poteca spre gospodaria lui Marin din Deal (daca urmam drumul lutos-caramiziu din dreapta ajungeam tot acolo dar varianta ar fi fost nitel mai lunga).

Deja avem o vasta si splendida panorama nordica cu razletele gospodarii putine din Dealul Corbului apoi, langa niste uriase clai de fan din acest an si din cei trecuti, o nevisata imagine a crucilor din snopi de ovaz abia secerati cu secera, traditional, lasati la uscat inaintea batozarii.
In culmea cu pajiste arida aparura frecvente cuartite albe sau cu strii sangeriu-trandafirii, la dreapta, spre gospodaria lui Marin din Deal, este o frumoasa parcela cu porumb intens curtat de bursucii ce salasluiesc taman in pestera pe care urma s-o vizitam.

Ne impresioneaza la gospodaria lui Marin din Deal organizarea riguroasa, dotarea cu utilaje performante pentru agricultura, livada incarcata de rod bogat, de la prune negre si bistritene la meri Yonathan, Parmin auriu, sovar, vechea sura cu grajd acoperit cu caciula traditionala din paie de grau, unelte agricole arhaice de-acum, sura si grajdul nou dar cu specifice ornamentatii traditionale ale usii si a portilor.
In primul rand ne surprinde placut omenia si ospitalitatea intregii familii Costea, de la septuagenarul Costea Nicolae, tatal lui Marin, ambii pasionati vanatori, la sotia si fiicele celui din urma) cea mica eleva de liceu, cea mare studenta la matematica-informatica).

Nici vorba sa nu fii pus la masa si omenit cu un paharas din parfumata horinca fiarta din borhot de pere stalnitoase (personal prefer un regal culinar cu savuroasele fructe ale acestui soi, dulci si malaiete, cazute-n iarba), urmata de delicioase imbucaturi de slanina afumata, cas proaspat si pita coapta-n cuptorul traditional din batatura, toate asortate cu rosii produse in gradina proprie.
Toti cei prezenti privim fascinati ciudat asamblata scarita de lemn din interiorul sticlei de 1 l in care se afla auria horinca inebunitoare.
Mai apoi ne este prezentata o alta sticla cu horinca ceva mai veche, bronz-aurie, cu para stelnitoasa crescuta-nauntru.

De streasina unei camari de vara atarna la scopt la soare casii albi, proaspeti, un alt cas abia fusese atarnat in strecura alba pentru a se scurge de zer. Pe o prispa vad plita din teracota iar deasupra ei, atarnata pe peretele bucatariei de vara, o veritabila panoplie de oale si cratite emailate multicolore, dovada ca in sezonul cald cam toate activitatile gospodaresti se desfasoara-n aer liber.

Intre timp Marin din Deal si badea Nicolae ne pusera-n teren aratandu-ne directia de urmat spre Ghetarul din Dealul Mesteacanului, o suita de scorburi stancoase in care neaua ramane netopita pana primavara tarziu iar peste vara un aer rece pare a emana de-acolo ca din niste misterioase suflante aflate-n maruntaiele pamantului.
Mai la dreapta, la nici 20 minute de mers, e vestita Cetate (de piatra) din Dealul Corbului, apoi valea Stanjerilor, salbatica vale Rea ce separa Dealul Corbului de Aspra, gospdaria lui Sorin din Deal, cel cu moara si microhidrocentrala din valea Rea (pe la care trecusem de doua ori cand fusesem pe Cetate) dar si prospera gospodarie dintre pruni a invatatorului Vasile Bodea din Aspra.

De aici putem vedea, dincolo de raul Lapus, turlele argintii ale bisericii din Francenii Boiului dar si o casa solitara de varat din hotarul Romanestilor.
Biserica din Dealul Corbului se vede aproape dar pana a ajunge la ea trebuie traversata salbatica vale a Porcului.
La stanga acesteia, maret si chelios, troneaza Dealul Paltinu (cu radio relee) iar la sud-vest de el, in vecinatatea Pietrei Cerbului, ca un imens promontoriu punctat de tufe de ienuperi si inconjurat cu faget matur Dealul Pietrei.

La vest-nord-vest de gospodaria lui Marin din Deal, in flancul drept al valea Stanjerilor, taman deasupra gospodariei lui Sorin din Deal, de-abia se inconjurasera cu trainic gard 14 ha de teren destinat mistretilor, un fel de miniatural Balc vanatoresc de Maramures - Tara Prelucilor organizat de un anume Coman din Baia Mare (pasionat vanator care se pare ca are deocamdata intr-un tarc de doar 2 ha de la Apa Sarata vreo 14 mistreti pe care-i va reloca in curand aici, in Dealul Corbului).

Cu totii ne simtim ca la mama acasa in aceasta noroasa dimineata de 23 august care nu mai isca nicio istorico-patriotarda rezonanta in mintile si spiritele noastre.
O desavarsita armonie pare a trona aici, de la paznicii casei, doi caini ce se-mprietenesc repede cu urbana Brena, la gazde si trupa speo, doar cele cateva pisici strategic amplasate pe trepte ori prispa surii nu-si gasesc linistea din cauza labradoritei mele buclucase.
In consecinta tare cu greu ne urnim luand-o spre nord-est prin livada lui Marin din Deal, coboram repede pe un picior de deal arid, cu ferigi si stejari incarcati de ciorchini verzi de ghinda, continuandu-ne accentuata coborare spre sud-sud-vest pe versantul pe care aparusera bolovanii dolomitici drapati cu licheni si muschi.

Ne apropiem astfel de valea Porcului (mal geografic drept), intersectam o poteca ingusta, batatorita strasnic de bursuci (viezuri).
Ne aflam la circa 30-45 m deasupra talvegului stancos-dolomitic al vaii Porcului.
Aici Marin din Deal o ia la dreapta pe poteca bursucilor ce pare a urma o brana din baza unui imens bloc stancos, intens tectonizat.

Ajungem la intrarea in Pestera Bursucilor la gura careia harnicii viezuri, mari amatori de stiuleti de porumb ajunsi in faza de lapte ori lapte-ceara, scosesera din galeriile interioare mai bine de 2 mc de sol brun-negricios si afanat dar si niscaiva dejectii.

Pestera s-a dezvoltat intr-o diaclaza, intrarea in galerie are un diametru de vreo 50-60 cm urmat de un tunel lung de 3-3,5 m, usor descendent, lutos si la fel de ingust.
Primul intra Toni Minghiras. E urmat de Marius Todoran care, pentru a facilita ajungerea in sala inalta de circa 5-6 m, trebuie sa degaje prin sapare cu ciocanul geologic si lopata din dotarea oricarui infanterist o portiune colmatata. Intra si Ionut Beres, mai apoi fiica cea mica a lui Marin din Deal, eleva de liceu, Liviu, un localnic tanar si suplu, la final Mitica Istvan.

Urmeaza masurarea si cartarea pesterii care are o galerie principala de circa 15-16 m si diverticule laterale, adica un total de aproximativ 19 m dezvoltare. De remarcat insa faptul ca solul si resturile vegetale antrenate pluvial de la suprafata prin diaclaza, carate ulterior de viezurii ce-si gasisera aici un excelent adapost pentru prospera lor familie, pareau a fi realizat peste ani un planseu destul de solid sub care galeria initiala ar fi mult mai afunda (lovit cu piciorul planseul suna infundat-timpanic, adica a cavitate subiacenta ne spuse Marius Todoran).

Pe pereti remarcam scurgeri si depuneri parietale iar din tavan atarna stalactite, unele rupte de neinitiatii primi vizitatori pentru a-si facilita accesul sau/si pentru a le lua cu ei ca valoroase trofee.
Vanatorii incercasera odinioara sa scoata viezurii din pestera afumandu-i, fara a reusi insa deoarece cu certitudine galeriile continua spre suprafata solului cel putin prin fisuri.

Mitica Istvan remarca in sala existenta unor curenti reci de aer circulari.
Spre final, atunci cand Marius si Toni constatasera ca prospectarea galeriilor ar impune degajarea lor si transportul greoi, cu bananele speologice, spre gura pesterii (minim 2-3 mc de lut amestecat cu dejectii de bursuci), dintr-un infundibul intunecos un viezure suparat pe Toni incepu sa sfornaie si dea din labe precipitat, amenintator.
Intre timp, la gura pesterii, Ionut realizeaza marcajul destinat introducerii obiectivului in speo-cadastrul judetean si national.

In asteptarea incheierii masurarii si primarei cartari a Pesterii Bursucilor aflam de la Marin din Deal, si un bun amic si vecin al acestuia, Simion, vanator-speo amator pasionat, o serie de toponimii, unele cu inimaginabile aici rezonante germanice, apoi de portiunea finala a vaii Porcului inainte de confluenta cu raul Lapus, o portiune ca de nise veritabile chei sapate-n dolomite, cu cascade-n trepte, cea mai mare depasind 6 m inaltime.

Nici urma de ploaie, dimpotriva, cerul se degajeaza treptat si arsita fierbinte penetreaza tot mai acut prin groasa plapuma a fagilor si stejarilor, toropindu-ne.
Suim aproximativ pe unde coboraseram, o vreme racorindu-ne tolaniti pe iarba si la umbra perilor lui Marin din Deal apoi taifasuind si dedulcindu-ne cu alte bunatati tot la umbra, in livada lor.

Plecam spre casa dupa ora 15,30.
Pprim scurta vreme la Tabara de Arte Preluca, admirand hatra masca-mascota, butaforiile in gluma fixate vremelnic de caciulile de paie patinate de vremi a grajdului si surii, tabara de corturi tot mai imputinata.

Ne continuam drumul spre Dealul Florii si-apoi in jos spre saua din Dealul Manasturului si Copalnic Manastur.
Habar n-am daca asupra-mi se abatu atunci un blestem al cuiva sau doar hazardul fusese de vina, fericindu-ma cu ditai explozia unei anvelope ce se facu subit franjuri. Ca norocul aveam roata de rezerva si… sansa de-a nu mai avea vreo similara patanie pana in Baia Mare unde tocmai incepuse sa picure lesinat.

In final suntem bucurosi ca atinseseram un speo-obiectiv necunoscut si convinsi ca avom reveni in Dealul Corbului pentru a vizita Ghetarul din Dealul Mesteacanului si Cetatea din Dealul Corbului pe o varianta de traseu inedita dar asta poate atunci cand pastelurile toamnei vor pogori asupra acestui izolat, dar fermecator, colt de Rai prelucan.

Primii 3 m ai galeriei inguste

Pasaj ingust (c) Toni Minghiras

Speologi din Dealu Corbului (c) Toni Minghiras