Se spune ca omul sfinteste locul .
Asa stau lucrurile si in cazul Manastiri din Rohia-Maramures.
Manastire situata pe Dealul Viilor , la 8 kilometri de Tirgu Lapus , a ajuns sa fie , una din manastirile
cele mai faimoase din Maramures , atit in Romania cit si in lume.
Ctitorul Manastiri , preotul ortodox Nicolae Gherman , paroh in satul Rohia nu
si-a inchipuit maretia la care va ajunge acest lacas de cult , a carui Hram este
" Adormirea Maicii Domnului " la 15 august .
Istoria manastirii nu este veche . Totul a inceput cu moartea Anutei, fata parohului Gherman , in
noiembrie 1920 ,la virsta de zece ani.
Legenda spune , ca parohul n-a mai avut liniste sufleteasca , nici somn .
Imaginea Anutei aparindu-i in vis in fiecare noapte , rugindu-l sa ridice un altar Maicii Domnului , pe Dealul
Viilor .
Se trezea , se ruga pentru sufletul fetitei , se culca la loc , si din nou acelasi vis .
Legenda mai spune , ca parintele n-a povestit la nimeni chinul lui ,
pina intr-o zi , cind o enoriasa din parohia lui ,l-a sfatuit sa asculte si sa infaptuiasca ceea cei cerea Anisoara in
vis.
A fost o adevarata " lovitura de trasnet " , pentru acel slujitor a lui Dumnezeu . Credinta i s-a intarit
si a pornit pe drumul cel greu pentru indeplinirea dorintei fiicei lui cea mult iubita .
Gasirea locului unde urma sa se construiasca Locasul Sfint , este si
el ca o legenda .
Se povesteste ,ca parohul cu oamenii din sat , au ridicat o cruce unde urma sa se construiasca bisericuta
.
Spre uimirea lor , a doa zi cind au venit , sa inceapa lucrul , n-au mai gasit crucea .Cautind in jur ,
au regasit-o inaltata in alt loc .
Au readus crucea la locul pe care-l alese si au inceput lucru .
De frica sa nu fie profanat locul , a lasat un credincios , sa pazeasca peste noapte . Cum in acea perioada
a anului , zapezile cadeau pe neasteptate , cum a vazut ninsoarea, paznicul a plecat la casa lui .
A doua zi , cind cerul s-a inseninat , Preotul cu lucratorii lui ,s-au reintors sa-si continue lucrarea
, dar n-au gasit crucea .Stiind de data asta unde sa caute , au plecat direct la locul unde au gasit crucea prima data
, si au gasit-o infipta bine-n pamint .
Minunea care a stupefiat pe Preot si pe lucratorii lui , a fost ca nu erau
urme de pasi pe zapada proaspata . Asta a infricosat mult sufletele acestor oameni simpli si religiosi , vazind
prin asta un semn de la Dumnezeu.
Dupa aceasta minune , s-au apucat oameni locului sa construiasca Lacas de inchinare
Maicii Domnului pe noul loc , ales de Dumnezeu , in anul de gratie 1922 .
Lucrarile s-au terminat prin inaltarea unui Schit , care a primit binecuvintarea
Episcopului de Cluj Nicolae Ivan in anul 1926 .
De atunci a inceput "lupta " pentru supravietuire a lacasului afint ,si dezvoltarea
lui , lupta, care continua pina in zilele noastre .
Aceasta lupta a fost dusa cu credinta de catre Staretii Manastirii Razoare
, calugarii Manastirii Razoare , si credinciosii ,care veneau sa se-nchine in acest lacas de cult .
La inceput au fost greutatile legaturii cu exteriorul ,nefiind un drum de
acces . Saracia isi spunea cuvintul in acele vremuri de inceput . Incetul cu incetul a inceput o viata religiosa si spirituala
sa se dezvolte pe aceste locuri , ajungind la nivelul de azi .
Fiecare din conducatorii acestui lacas si-au pus amprenta , dar cel
ce a ridicat prestanta si locul Manastirii Rohia unde a ajuns astazi a fost staretul Iustinean Chira , care in anul 1973 devinea
Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Vadului Feleacului si a Clujului si mai tirziu in anul 1999 sa devina Episcopul Maramuresului
si a Satmarului .
Cel ce a continuat drumul Inceput de Episcopul Iustinean , a fost Arhimandritul Serafim Man .
In toata aceasta perioada , sub conducerea celor doi stareti , s-a facut
cale de acces , s-a introdus curentul , si a inceput o perioada de binefacere a acestui loc , cu constructii noi , cu
crearea unei biblioteci de invidiat de orice lacas de cultura din Romania , prin crearea unui renume Manastirii , facind ca
de sarbatori , si in special de Hramul Manastirii Rohia , locul sa devina neincapator . Credinciosi din intreaga tara ,
vin in perelinaj cu zile inainte , dormind in padure , sa poata prinde un loc cit mai in fata .
In anii comunismului timpuriu , cind sarbatorirea unei ceremonii religiose
de casatorie , botez, era o faradelege , dupa cite stiu eu , au fost multi din " conducatori comunisti " care
au preferat sa faca ceremonia religiosa in ascuns in acest loc izolat .
Peste ani frumusetia locului , osptalitatea calugarilor , a facut ca toti
"stabii" , toate comisiile de inspectie "de la centru " sa aiba in itinerarul vizitei in Lapus sau in judet , si la
Manastirea Rohia .
Aici se infruptau din bunele bucate ale locului , tragind o dusca din cea mai buna
tuica Maramuresana , sorbind aerul pur al padurii de stejar , unii indraznind sa intre si sa se roage in tihna, in bisericuta
veche de lemn a Manastirii .
Altii, ca Ioan Alexandru , crestin si poet in acelasi timp , veneau
sa-si caute muza pe aceste locuri , transformind astfel manastirea intr-un atelier de creatie spirituala .
Cu ajutorul lui Ioan Alexandru si din banii care s-au donat cu inima deschisa , prin munca credinciosilor
care veneau cu sutele la acea "munca voluntara " , pe care o faceau cu placere si un elan deosebit , s-a construit casa
poetului .
Imi aduc aminte cu placere de vizitele facute , ( pacat ca-au
fost rare si scurte ) , insotit de prietenii mei crestini din tara ,care veneu in vizita la Lapus .
De ajuns la Manastire , recunosc ca m-am folosit de pozitia mea de fiu de medic , si am
luat masina spitalului . Domnul Sleam soferul , nu statea mult pe ginduri si imediat ieseam .
Cind ajungeam , eu ma invirteam cu oaspetele , el mergea sa lucreze .Lucra ce i se dadea , ca important
era sa cinstesca locul atit de drag lui si celor din tara Lapusului.
Acest loc ,de o frumusete si o liniste greu de descris in cuvinte , a fost
loc de refugiu spiritual si de reculegere pentru Nicolae Steinhardt , cel nascut din parinti evrei , si care avea
sa devina calugarul Nicolae Steinhardt .
Legatura lui cu Rohia , a inceput cu mult inainte de a se aseza si sluji la Manastire .
Bucurestian fiind , cu o cultura vasta , si om de carte , a ajutat Manastirea in achizitionarea din
anticariate , a unor carti de valoare , care au inbogatit patrimoniul biblotecii manastirii .
Acest OM prin relatiile lui cu lumea intelectuala din Romania
, si a marilor intelectuali Romani imprastiati in intreaga lume , a reusit ca numele Rohiei sa treaca de granitele Maramuresului
, Romaniei si a Europei .
Este interesanta istoria vietii lui , este de invidiat pentru colegii
de clasa pe care i-a avut , colegii care cu timpul au devenit stilpii de baza ale culturii Romanesti . Este de remarcat
puterea lui de a trece peste greutatile si sicanele epocii comuniste , este de remarcat demnitatea lui de a nu renuta la ideile
si filozofia lui .
Viata lui se aseamana intr-un fel cu cea a tinarului evreu din parinti de origine
poloneza , care in timpul celui de-al doilea razboi mondial , salvat de o famile crestina , a trecut la catolicism , devenind
peste ani Cardinalul Jean- Marie Lustinger .
Ar fi interesant sa se scrie o carte de vieti parelele ale acestor oameni.
In amintirea mea a ramas, o vizita la Manastirea Rohia ,
vizita in care am povestit Staretului , ca ma simt frustat , ca eu ca evreu , copil al poporului care a primit Cartea
Sfinta , sa n-o fi citit , si sa stiu multe despre ea.
Cind a auzit , a luat de pe una din mesele din acea odaie , una din cartile deschise si mi-a
dat-o .
" - Ia-o , citeste-o , si invata ! "
Era o Biblie in romaneste, Noul si Vechiul Testament . L-am itrebat ca un om cu cei sapte
ani de acasa , cind s-o aduc inapoi .
" -Intii citeste si invata . De dat inapoi , cind vei hotari ! "
Acest OM , ma vedea pentru prima oara , nu ma cunostea ,si a avut inima
larga sa-mi dea " Cartea " ; " Cartea " lui , cu insemnarile scrise cu mina lui pe margine ?!
Am citit-o pe nerasuflate , in citeva zile . Am recitit apoi pagini ce ma interesau .
Dupa citeva saptamini l-am intrebat pe domnul Sleam daca e de acord sa ma duca la Rohia. Bine inteles ca vroia .
Asa am invatat putina religie , din carta Staretului Manastirii Rohia .
