Berkovitz , este numele citorva familii ,
care se inrudeau , si care locuiau in Lapus .
Unul din ei Bercovici Lazar , casatorit cu tanti Saindi , avind pe Tvica ca fecior , au plecat in Israel
, intorcindu-se cum au plecat , repede de tot , si dupa scurt timp de la reintoarcere , divortind .
El , plecind la Cluj , s-a casatorit cu tanti Clara , care avea un baiat pe Tibi ( pe care l-a adoptat )
, si inpreuna au avut o fata , pe Bobi - (PAULA ).
Tvica a ramas cu tanti Saindi , care la rindul ei s-a casatorit cu Simon
Mendel . N-au avut copii inpreuna , nenea Moisi , considerindul pe Tvica ca pe copilul lui .
Bercovitz Lazar , a lucrat la macelaria caser din Cluj , pastrind legaturile
cu Lapusul prin evreii ramasi , inclusiv cu familia mea .
O data pe an sosea la Lapus , sa mearga la cimitir . Cind venea ,
in geanta pe care o aducea cu el , avea intodeauna un ziar (ziar ce-l folosea ca fata de masa , nu doamne fereste pentru
citit) , mincare ,tacimuri si farfurie , neindraznind sa manince la noi , din cauza casrutului . Pina si ziarul trebuia
sa fie al lui !!!?
Am calcat de multe ori pragul casei lui din Cluj , casa care era deschisa
, pentru toti evreii din intreaga lume .
Printre cei ce au calcat pragul casei lor , a fost si Dudi , nepot de frate .
Acest frate Mendy , dupa emigrarea in Israel , a plecat in SUA , lucrind din greu , pina a avut o mica fabricuta
de camasi .
Pentru al scoate pe Dudi din atmosfera " americana " neprielnica unei mentalitati evreiesti
, l-au trimis , in Romania sa-nvete medicina . Bani fiind , Dudi avind timp , si rabdare , avind o viata ca-n povesti , a
terminat dupa mai multi ani facultatea de medicina , dar nepracticind pina azi meseria pe care a invatat-o .
Cind s-a reintors in America si a fost sofer de limuzina , dupa cite am auzit
de la prieteni comuni .
La Lapus , tanti Saindi , dupa casatoria cu nenea Moisi , a lucrat
la depozitul cooperativei , ce se gasea la poalele cimitirului evreiesc , linga casa familiei Belu .
Joia , tanti Saindi , vindea la o taraba din piata : stofe , haine si altele produse textile
.
La taraba ei , isi lasa mama cumparaturile ce le facea la tirg , asta ca sa aiba miinile libere , si
sa mai faca o tura , poate mai gaseste ceva de cumparat .
Au fost zile , cind o lasam pe mama sa-si continuie plimbarea prin tirg , eu raminind cu tanti Saindi ,
ajutind-o la vinzari , activitate ce-mi placea .
Tanti Saindi , de felul ei din Suci daca nu ma insel , era o " precupeata " buna . Stia sa-si vinda
marfa . Vorbea omului " pe limba lui " , vorbind de la egal la egal .
Si infatisarea ei fizica , o ajuta . Cu forme ovale , cu obrajii rosii
, " plesnind " de sanatate , cu zimbetul pe buze , cu un cuvint bun , pentru fiecare , arata ca o adevarata taranca din tara
Lapusului.
Tvica ( CUTCHELA , cum il poreclise ea ), era viata
ei . Il adora , il idolatriza , Tvica era totul .
Tvica , a terminat liceul la Lapus , continund invatamintul universitar la
Cluj , unde a terminat medicina sectia de pediatrie .
S-a casatorit cu Jiji fata doctorului Lacs din Tirgu Mures , radiolog , conferientiar universitar la facultatea
de medicina din Tirgul Mures .
Dupa sosirea in Israel , Tvica a inceput activitatea de medic in Ierusalim
, reusind sa se impuna pe piata medicilor buni , ajungind sa fie medicul copiilor fostului prim ministru al Israelului Beniamin Nataniahu
, iar nevasta lui ,Jiji sa fie profesoara de pian al copiilor , relatiile dintre cele doua familii , fiind relatii
de prietenie .
In una din calatoriile primului ministru in Romania , Tzvica l-a insotit , fiind prezentat , ca unul
din principalii reprezentanti ale originarilor din Romania.
Si daca am scris despre tanti Saindi , nu pot sa ma opresc din dorinta de
a scrie o poveste legata de ea si fratele meu .
Tanti Saindi era recunoscuta prin credibilitatea ei . Daca-i spuneai ca s-a
furat luna de pe cer , mergea afara seara sa se uite daca-i adevarat.
Fratele meu de vreo 12 ani , era recunoscut pentru felul lui de aface pe
grozavul .
Intr-o frumoasa zi de toamna , pe la orele prinzului , tanti Saindi statea in poarta , asteptind sa
treaca una din vecine , sa-i ceara sa-i taie o gaina .
In acea perioada taierea rituala nu se mai facea in zona Lapusului si ne avind incotro trebuia
sa accepti situatia .
Fratele meu a salutat-o , si a intrebat-o din politete :
- "Ce mai faceti tanti Saindi ? "
- "Astept sa treaca vreo vecina , sa-i cer sa-mi taie o gaina ."
- "V-o tai eu tanti Saindi ." se oferi fratele meu .
- " Da tu sti sa tai gaini ?. " Intreba mirata si plina de admiratie tanti Saindi
.
- " Da !!! Acasa numai eu tai gainile ." Continua cu ingimfare fratele meu
.
Zis si facut . Romy - intra in curte , ia cutitul , prinde gaina , pune aripile
sub piciorul drept ,cu mina stinga prinde capul gaini , si cu cutitul in mina dreapta , zitttttttt cresteaza gitul gainii
.
Cind singele a tisnit , frica si groaza , au intrat ca un traznet din cap pina-n picioarele lui Romy .
Tremurind ca varga , dind un strigat " ca din gura de sarpe " . aruncind cutitul si lasind " in plata Domnului "
gaina , a fugit cit ii stateau puterile pina acasa .
Gaina cu capul taiat partial , a inceput sa joace un dans al mortii
, invirtindu-se prin curte si inproscind cu singe peste tot.
Tanti Saindi paralizata de spaima , cu o fata de culoarea unei
lamiie coapte bine , a inceput sa tremure toata .
Si-a dat seama insa repede ca n-are incotro , si a luat cutitul , si a fugit dupa gaina si a
prins-o. Uitindu-se in cealalta parte , a continuat " opera " inceputa de Romy .
Asa a invatat tanti Saindi de la Romy cum se taie o gaina .
#
In perioada copilariei mele , tanti Saidi era " foarte bolnava " . Suferea
de dureri de cap .
Cu toata " suferinta " , nu renunta la jocul de rummy , care se desfasura de trei ori pe saptamina
, fiecare data la alta prietena .
Fiecare intilnire la partida de rummy , se transformau intr-o petrecere .
La aceste petreceri , mici sau mari , erau invitati si sotii acestor doamne , cite odata
deschizindu-se inca o masa de joc .
Se faceau si pauze , asta nu din cauza oboselei , ci pentru umplutul burtii cu bunatati ,
Fiecare amfitriona se straduia sa pregateasca lucruri bune , pe care numai
ea le stia face .
De multe ori tanti Saindi , cerea de la prietene un paracetamol pentru durerile de cap
de care suferea. Cerea bineinteles si un pahar de apa .
Pina sa ia medicamentul a baut apa , si dupa citeva minute intreba pe cea ce ia dat medicamentul :
- " Spune-mi draga ce-mi-ai dat , ca m-a ajutat ."
La terminarea jocului , pe masa unde tanti Saindi pusese medicamentul
, pacracetamolul astepta sa fie inghitit !!!!
Asta a fost Saindi -tanti !
