Cind stau si ma gindesc bine, la cei ce au "colorat" peisajul Lapusului copilariei mele,
nu pot sa nu imi amintesc, de acel batrinel , scapat parca dintr-o poveste , care "nu mergea -ci alerga" ,indoit
de virsta si uitindu-se in jos, ne vrind parca sa scape de sub privire pamintul pe care calca, de care atit de mult era legat
si n-ar fi vrut sa-l piarda.
Cite odata se m-ai oprea, sa-si tragea suflarea, isi stearga sudoara care-i acoperia chelia ,
si atunci se uita spre cer sa simta ca inca traieste ,si sa multumeasca Celui de Sus , ca-i mai daduse o zi sa vada cerul
si pamintul,( ca era un om tare evlavios).
A stiut sa citeasca si sa scrie , chiar cu litere chirilice ; cele din Cartile Sfinte Ortodoxe.
A lucrat din greu pina cind ingerul mortii a venit sa-l duca pe drumul de neintoarcere.
Cu banii ce-i cistiga si-a tinut muierea si si-a crescut copiii.La batrinete a avut grija dupa
puterile lui ,cu ajutorul batrinei sale , de copiii fetei lui, ce divortase,si care plecase in lume sa-si incerce
norocul, lasind copiii in grija lui, stiind ca are pe cine sa se bazeze.
Si-a dat sufletul sa-i ajute , si sa-i indrepte pe calea cea drepta ,sa-i invete ceea ce
e bine ,si ceea ce e rau, si din cind in cind sa-i mai indulceasca cu o turta dulce cumparata la tirg.
Joia era ziua lui. Impodobea cerdacul casei si gardul cu citeva cojoace de vinzare , si-si astepta clientii
care-si mai doreau inca sa poarte traditia portului popular Romanesc.
Linga casa ,aproape de grajd si celelalte anexe ale unei gospodarii taranesti de la "oras" isi tabacea singur
pieiile care asteptau apoi sa fie croite de batrin in cojoace , dupa traditia locului, traditie dusa din generatie in generatie
de cojocarii Tarii Lapusului.
Avea o casa cu cerdac , alcatuita din doua camere, la care s-a mai adaugat dupa acea inca o camera
pentru nepoti.
Parca-l vad in camera dinspre strada car-i servea de atelier , unde la o "lumina oarba" a unui
bec de 40 sau a lampii agatate pe perete, aplecat peste cojocul care-l lucra ,pe care tinindu-l strins intre piciore
, il inflora cu cusaturi florale din partea locului,lucrind sa-i dea forma finala.
Adevarul e ca nu avea nevoie de lumina,miinile lui erau obisnuite cu lucrul ,lucrau singure
si cu singuranta, fara sa fie nevoie ca ochii sa-i fie pe lucrare.Chiar la virsta mult inaintata , isi punea ata-n
ac fara sa aiba nevoie de ochelari.
Ani de zile chiar si cind nu mai lucra, in aer plutea un miros de piele care se imbibase in peretii camerei.
Si-a iubit mult copiii si nepotii, dar dintre toti, cel pe care la adorat a fost Niculae.Asta poate
pentru ca l-a crescut! Asta poate ca a fost singurul care se mai interesa de el ,la batrinete,dind batrinului respect
, stima si consideratie, statind cu batrinul la "taifas", ascultind cu atentie si evlavie , povestile batrinului,
care traise citeva razboaie , si trecind multe in viata lui. Din cind in cind mai puneau impreuna"
tara la cale" facind politica .Cite o data il mai invata mosul din experienta lui, cum se se comporte si sa inceape cu fetele.
Dupa ce nepotul in anii liceului a trecut la internat pentru imbunatatirea conditiilor de viata, mosul
nu i-a purtat pica , pot sa spun ca a fost fericit ca este cine sa-i poarte de grija mai bine decit poate el.
Cind nepotul venea sa-l viziteze , pregatea "MOSU" o mamaliguta taraneasca cu brinza de oi iute,
o ceapa zdrobita cu pumnul ca la tara, ca sa- scoata iuteala.
Aceste bunatati numai "MOSU" stia sa le faca si asta pentru placerea nepotului.Cind nepotul
a crescut il "imbia" si cu o palinca de Preluca, trasa de doua ori ,ca sa o simti bine cind cade-n burta.
Din putinul care-l cistiga, in perioada cind clientii l-au parasit si tinerii cautau scurte
si paltoane de blana moderne facute la "specialisti", munca lui se rezuma la mici reparatii, pentru babele
care-si mai aminteau ca mosu mai exista pe pamint , babe care nu ar fi renuntat nici in ruptul capuli la bunda
cu care au "fript inimile tinerilor de acum 70 de ani .
Cum spuneam ,din putinul pe care-l avea ii dadea si nepotului citiva lei ,sa poata baiatul iesi
si el cu fata la cofetarie sau la un film ca oricare fecior de pe plaiul Lapusan ,si sa nu se faca de
rusine.
Mi-a placut sa-l vad , mi-a placut sa-l intilnesc , si asta ca-am simtit nevoia
de un bunic mai aproape de mine, ca bunicu meu Iancu si bunicul meu Noah erau departe de mine , si-i intilnem
numai vara pe pamiturile Moldovene cind calatorem cu familiala sa-i vizitez.
Cei ce au trait in Lapus in acele timpuri cred ca-si aduc aminte de batrinul Cirtita
cojocaru, ca de el am scris!!!!
EXAMEN DE MATURITATE
08.03.2007
De cind omenirea a trecut de la matriarhat la patriarhat, cea mai importanta zi
din viata unui barbat este trecerea de la copilarie la stadiul de adult. Cu alte cuvinte : MAJORATUL.
In istoria si cultura omenirii , majoratul s-a sarbatorit diferit
si la virste diferite.
Nu vreu sa fac istoria datinilor si a traditiilor care s-au perindat de-a lungul timpurilor
in intrega lume. Vreau sa povestesc o amintire din anii liceului care mi se pare relevanta si care a fost " majoratul
" meu .
Cum am mai povestit , ca elevi in acea perioda a comunismului
, ne erau interzise multe lucruri , lucruri pe care noi elevii le consideram ca insemnul MATURITATII.
De exemplu : sa fumezi , sa bei un paharel , sa ai o prietena ...si multe alte dorinte de acest fel.
In conceptiia parintilor, profesorilor si mentorilor nostri , MATURITATEA era legata
de un singur cuvint , cuvint pe care noi elevii nu prea il iubeam. "EXAMEN".!!!!!!!
Examen de maturitate ; examen de capacitate ,bacalauriat
, oricum ai spune, e " tot un drac" , e numai o verificare finala a unei pregatiri intelectuale, verificare pe
care o facusem pe parcursul anilor de scoala, zi de zi.
Noi "copiii" vrem sa aratam mari, sa ne aratam lumii "barbatia" noastra. ( Sa nu
credeti cumva ca ma refer la tendinte exchibitioniste, Doamne fereste!!!).
A fi barbat e sa fumezi liber , fara sa fi admonestat ;
sa
bei pina cazi din picioare ,fara sa fii oprit ;
sa poti sa povestesti cu voce tare, "experienta " ta grozava cu genul femenin.
Ar mai fi de scris si alte "dorinte" dar...........
In zilele de primavara din prejma bacaloreatului din
'73 " consiliul superior "al clasei a-XII-A s-a intrunit intr-o "plenara " speciala, in una din pauze
, pentru a pregati sarbatorile (ca sarbatoare , este un cuvint cam restrins pentru poftele noastre) de "MATURITATE"
De frica "turnatorilor" am hotarit sa ne-ntilnim in secret ,intrun loc unde nici dracul sa nu ne gaseasca.
Am hotarit in unanimitate ca nu putem sa incheiem hotaririle secrete ; fara sa ridicam un paharel ,
in cinstea reusitei hotaririlor noastre.
Asa ca ne-am hotarit sa ne intilnim spre seara si sa mergem la un loc secret , pe care Boga Nechita
il cunostea si-l vizita din cind in cind.
Acest loc conspirativ se chema "CIUPERCUTA" , si era unul din birturile din oras , birt
care avea cu adevarat forma de ciuperca.
Pe Boga natura la inzestrat cu un corp de atlet si parea mai mare decit ii era virsta. Noi cei pe care natura
ne-a creat cu lipsuri ne-am temut ca doamna Marton "patroana " localului nu ne va primi , ca legea prevedea strict
ca nu aveam acces la bautura , si nici la statul in local.
Dumnezeu a fost cu noi . Am intrat prin spate ,unde era o camara -magazie pe care "voia si nevoia"
a transformat-o in " casa conspirativa" a noastra.
La un paharel , (in democratia pe care o promovam , nu s-a impus ce sa se bea, si fiecare si-a comandat
ceea ce dorea) , am hotarit ca in ziua de vineri ,sa ne intilnim , la un examen unde sa ne aratam barbatia!! Sa
aratam astfel lumi intregi ca nu mai suntem copii.
Am hotarit sa facem o colecta si sa cumparam cele necesare . Cine avea
dorinte personale , treaba lui ; sa si le indeplineasca prin propriile lui puteri si pe cheltuiala lui.
Am hotarit si locul intilnirii :....departe de ochii lumii !
De la propunerea sa facem intilnirea linga riu, sau alt loc pitoresc in
natura , am ajuns la propunerea lui Nicu, sa hotarim sa ne-intilnim in locuinta buniculul lui.
Comando special a facut cumparaturile . Le-a adapost sa nu fie gasite si decimate inainte de termen.
In ziua hotarita ,pe la orele serii ne-am intilnit baietii din clasa
,in casa bunicului . Am fost 11 candidati . Am facut putin "smotru", am pregatit putina mincare , sa nu bem "pe
burta goala" ,si am asteptat sa se adune "plenul".
Cu totii am venit cu uniformele, pentru ca adua zi dimineta sa ne ducem direct la scoala.
Cind am fost in formatie completa , am facut inventarul .
A iesit ca avem :
1 . 30 sticle de bere
2. o damigeana de 5 litri de vin
3. 4 litri de tuica
4. o sticla de lichior (triplusec
asta pentru mine)
5. doua sticle de coniac
6. patru pachete de "Marasesti" fara
filtru si un pachet "Snagov"(asta pentru mine).
7. 4-5 piini negre.
8 . una bucata mare de slanina.
9 . salam (asta era limitat)
10. biscuiti- eugenii- mere-nuci.
Gelu ca de obicei n-a avut rabdare si a luat damigeana linga el , a luat singurul pahar disponibil ,
si a inceput "sa-si faca felul".
N-a trecut prea mult timp ca si noi ceilalti , sa ne apucam pe treaba, sa ne umplem burtile cu toate
cele bune aduse si cu "bautura preferata".
Ghedut , cu formele lui rontunjite ca o minge, a sarit de la o bautura la alta ,
de la alta la alta,incercind parca sa se antreneze pentru meseria pe care o va imbratisa. Dupa putin timp , "generalul
"nostru , a ajuns sa vada dublu, sa vorbasca neintrerupt ,vorbe doar de el intelese, sa rida fara oprire si sa mearga pe doua
carari.Pina la urma i-am pus un paznic care se schimba la intervale scurte , ca nimeni nu-i putea tine piept.
Iov cu delicatetia lui , a tras-o bine bine la masea , dar a stiut cind sa se
retraga pe un colt de pat ca sa se odihneasca inaintea celei de a doua runde.
Belu Aurel ,cu "vorba-npleticita" filozofa cu cine se gasea gata sa-l asculte.
Marinel si Valer ,storceau ultimile picaturi ale unei sticle de coniac, cind : iarasi Ghedut a
disparut . L-am gasit afara , incercind sa deschida o sticla de bere , pe care i-am luat-o dupa o
lupta grea.
Nicu cu varul sau Gavrila ,nu s-au dat mai prejos , si au luat linga ei pe Trofin si pe Cornel
Tarta si au avut grija ca tuica sa nu se-invecheasca .
Am avut noroc cu Boguta (Boga Nechita) ' "taurul" clasei care a putut sa-l tina-n friu pe Ghedut, desi si
el nu a stat departe de sticla .
S-a cintat , sa-u spus bancuri , povestiri ,s-a si birfit putin , dar in special
: l-am slujit pe Bahus.
Incetu cu incetul am "cazut" unul dupa altul in mrejele somnului, culcindu-ne cu totii "claie peste gramada"
savurind citeva ore de somn , inainte de a ne intoarce la scoala.
Numai Ghedut nu vroia sa doarma .Ridea de unul singur , vorbea fara oprire, ca o"moara stricata, si
avea dor de duca......
Am ramas eu cu Boguta de straja sa nu se-ntimple nimic cu feciorii care au reusit sa intre in lumea " barbatilor"
cu cinste , si mai putina demnitate.
Iarasi a scapat din supraveghere Ghedut , care de data asta a disparut definitiv.L-am cautat
peste tot , pina si-n gaura de soarce , dar nu l-am gasit.
Am fost putin speriati dimineata si ne-am facut probleme din cauza disparitiei lui.Prin cap ne-au
trecut tot felul de scenarii infricosatoare.
Numai pe la orele 7 cind la poarta scolii, Lincuta si Ioana ne asteptau cu infrigurare sa ne spuna
despre "tragedia" lui Gedut Aurel , poveste pe care mama lui o povestea la profesorii de la scoala , cu vaite,
plinsete si tinguiri.
Povestea cu patima cum a fost "otravit" copilul " , cum i s-a distrus viitorul si cariera .
Noi care ne simteam cu musca pe caciula am tacut chitic , am intrat la internat sa ne spalam pe fata si
sa ne punem "litri" de apa de colonie sa ascunda mirosul dubios ale hainelor noastre.
Am scapat pina la urma basma curata!
Din ce cauza?
Nici acum nu stiu .
Pate....din cauza " EXAMENULUI DE MATURITATE" ?!
