IZKOR
Astazi se comemoreaza in Israel ziua Holocaustului
, ziua comemorarii victimelor lagarelor naziste si a taberelor de munca fortata , si a celor omoriti fara nici o vina de catre
nazisti si aliatii lor , pentru singura vina : a fi evreu !!! 6,000,000 de evrei din toate tarile
Europei , Asiei ,si nordul Africii , au pierit in aceasta perioada.
Alaturi de ei , in programul de "curatare" a Europei programat de nazisti, au pierit si alti zeci de mii
de cetateni din toate tarile europei , pentru ca erau tigani , handicapati , homosexuali sau nu "corespondeau" doctrinei
naziste .
Cuvintul IZKOR , cuvint in ebraica ,se poate traduce
prin : ADUCERE AMINTE .
A-ti aduce aminte de cei morti , a-ti aduce minte de cruzimile din acele timpuri , a-ti readuce aminte
tie si celor tineri de ceea ce a fost .
Trebuie oare sa ne reamintim si sa vorbim de acele atrocitati
?
Trebuie ca in fiecare an sa se comemoreze oficial ziua Holocaustului?
Trebuie pusi copiii si tineretul sa vada acelor atrocitati ?
Mai sint multe intrebari de acest fel , dar toate au un singur raspuns : DA
Daca lumea intreaga si-ar fi reamintit cel putin o
data pe an de ceea ce a fost , n-am fi nevoiti sa retraim clipe asemanatoare ce s-au petrecut mai tirziu in Somalia , Sudan ,
Etiopia , Ruanda , Angola , si lista inca nu s-a terminat .
Trebuie sa ne amintim sa nu uitam , pentru a nu se repeta .
Cu trecerea anilor , martorii acelor timpuri , trec rind pe rind
in lumea de veci , sau bolnavi fiind nu mai pot povesti .
O mare parte a supravietuitorilor , n-au povestit copiilor lor prin ce au trecut , si cum au reusit sa supravietuiasca
acestui infern . Numai in ultimii ani cind nepotii mai curiosi decit parintii lor , si bunicii mai ingaduitori cu nepotii
, au inceput sa se povesteasca , fragmente din cele petrecute , de multe ori nepovestindu-se tot , ca nu sint cuvinte ce pot
exprima ceea ce s-a petrecut .
Bunicii mei m-au " protejat " la fel si parintii mei , asa ca nu stiu
prea multe , doar niste fragmente , mici si neinsemnate din acea perioada .
Norocul parintilor mei a fost c-au scapat cu vata . In anumite regiuni ale Romaniei au
fost omoruri si deportari in Transnistria , care s-au facut dupa programe speciale , stabilite din timp .
O parte din norocul evreilor din Romania , a fost si " BANII " ......
S-au cumparat cu bani vietile a zeci de mi de evrei .(Poate de aici a invatat Ceausescu , comertul
cu evreiii !!? ) .
Dorinta de imbogatire , " obiceiul pamintului "de a da si primi " ciubuc " - " mita " a ajutat comunitatea
evreasca de pe pamintul romanesc .
Trebuie insa recunoscut , si meritul unor fiinte umane , fii ai poporului Roman , care au salvat
zeci de vieti , sortite mortii .
In Transilvania de nord , cedata Ungariei hortiste prin Dictatul de
la Viena in 1940 , n-au avut norocul asta . Dupa dictatul de la Viena , cind nordul s-a dat Ungariei in 1940 ,
situatia a fost grea si pentru evrei si pentru romani .
Cind armata germana a preluat conducerea Ungariei , cind pe cimpurile de lupta , armata germana a fost
in retragere , in anul 1944 a injceput deportarea evreilor din aceasta regiune .
De insemnat , ca armata hortista a Ungariei , a "recrutat " barbatii evrei , dar si romani la munca
fortata pe cimpurile de lupta , multi dintre cei dusi la munca cazind prizonieri la rusi, au fost dusi
in Siberia , incepind astfel o noua detentie , la fel de grea ca si cea a nazistilor . Multi din cei luati de rusi au
murit din cauza mizeriei in care au trait , cei ce au scapat s-au intors tirziu , dupa terminarea razboiului .
Comunitatea evreiasca din Lapus si inprejurimi , din cei
ce n-au fost luati la munca fortata , a supravietuit pina in mai 1944 cind au fost evacuati cu mic cu mare , femei si
barbati , si comasati in puncte de deportare pentru Auschvitz sau in alte lagare de deportare .
Majoritatea nu s-au mai intors . Morminte n-au ramas dupa ei . Familii intregi disparute , neavind
pe nimeni sa se roage pentru sufletul lor ,sau sa-si reaminteasca de ei , n-au cine sa spuna Izkor dupa ei (rugaciunea
pentru cei morti ) .
Cei se s-au intors , niste " epave umane " , traiesc pina astazi cu pecetea acelor timpuri
Cei care s-au reintors si-au recladit incetul cu incetul o familie noua .
In 1946 comunitatea evreilor din Lapus , a pus o placa comemoriala , in amintirea
evreilor din Lapus si plasa Lapusului (Tara Lapusului)omoriti in lagarele de exterminare . Placa a fost prinsa de peretele
exterior al Sinagogii din Lapus , cu speranta ca va ramine de-a pururea si veci vecilor .
N-a fost sa fie asa .La demolarea Sinagogii , placa a fost luata de comunitatea evreilor din Baia Mare si
cine stie unde se gaseste astazi .
Asi dori ca , Consiliu orasenesc Tirgu Lapus , sa faca o fapta
notabila si de cinste, orasului , cerind acea placa, pe care s-o puna pe unul din blocurile ce
s-au cladit pe locul Sinagogii , in cinstea cetatenilor evrei a orasului ce au disparut in Holocaust . Acest act simbolic
, ar da orasului o nota buna intrarii in Uniunea Eoropeana , si un semn de solidaritate cu evreii Lapuseni ce-au supravietuit
Holocaustul , aratind astfel un sentiment crestin de compasiune cu victimele Holocaustului Lapusan.
Aici in Israel , in Cetatea lu David , se gaseste un coltisor , putin stiut
, plin de placute memoriale , a unor comunitati disparute , printre ele si o placuta in amintirea Lapusenilor disparuti .
Numarul de participanti la comemorarea victimilor drportarii din Lapus , scade de la un an la altul
, generatia a III participind la ceremonia oficiala a Zilei Holocaustului si nu la unul "particular" al Lapusenilor ,
ce se comemoreaza toamna .
Cu speranta ca dorinta mea , de a aduce inapoi placa
comemorativa se se inplineasca , inchei aceste rinduri cu " Izkor " pentru cei morti si cu ajutorul
lui Dumnezeu si al nostru :
ASA
CEVA SA NU SE MAI INTIMPLE !
