Zilele acestea mi-am adus aminte de alte familii de evrei
ce au locuit in Lapus , despre care am amintiri care vreau sa le scriu .
#
Primul de care mi-am amintit , este : Jiga sau Jiga tiganul , cum era
poreclit .
Jiga , cind l-am cunoscut ,era deja pentru mine un om batrin . Inalt , negru la fata ca un tigan , de unde
poate i se trage si porecla , lucra intr-un chiosc , in fata restaurantului vechi din Lapus, care se gasea dupa scoala maghiara
, cum mergeai spre pod .
Inchis in chiosc ,ascultind muzica la un tranzistor cu baterii,
vindea "Loz in plic " si loto .
Ziua de virf , a muncii lui era joia , cind taranii veniti la tirg ,dupa ce-si terminasera treburile
si rinduierile avute , dupa ce trageu un " tol " la crisma restaurantului , isi incercau norocul , cu un "
loz in plic " , sperind o inbogatire rapida .
Unii incercau o data , mai incercau o data , si la insistentele lui Jiga , care pusese cica o punga
noua de lozuri pe cercul de sirma , nu se lasau pina nu terminau lozurile de pe sirma .
In tot acest timp zeci de " gura casca " printre care si eu , urmareau cu sufletul la gura , " filarea
" lozului XXXDOAZECI SI CINCI LEI XXX - CISTIGATOR
!!!!!.
Pina la urma lasa vreo 300 de lei , cit cistigase in ziua acea la tirg .
Jiga avea o voce groasa si ragusita intrerupta in repetate rinduri de o tusa
grea , o voce stricata poate de tigarile Carpati fara filtru , pe care le fuma fara oprire .
Era casatorit cu o crestina dupa cum tin minte . Avea un copil a carui
nume nu-mi amintesc , si cu care ma jucam din cind in cind . Copilul il infiase , si era nepot de sora a sotiei lui .
Familia locuia intr-o casuta mica , care se gasea in spatele casei familiei
Harnic , pe straduta ce urca spre cimitir de la Biserica reformata , a doua casa pe strada in partea stinga.
Dupa plecarea lor in Israel , n-am mai auzit nimic de ei .
#
O alta familie de evrei de care-mi aduc putin aminte , e
familia Pitigus . Asta poate din cauza numelui , care nu se poate uita , sau poate din cauza fetei familiei ,
Lia , care a fost cu mine la gradinita maghiara , avind-o ca " ovo-neni " pe doamna Vilma Topan .De mama ei nu-mi amintesc nimic.
In Israel , Pitigus-tatal , a scris o carte , despre istoria comunitatii
evreiesti din Lapus , carte care m-a ajutat pe mine si copii mei sa pregatim pentru scoala , o lucrare de (sorasim)-radacini
, ale familiei mele , eu considerindu-ma Lapusan get-beget , am avut nevoie despre o istorie a evreilor Lapuseni .
M-am intilnit cu Lia inainte cu citiva ani , la o intilnire de comemorare
a martirilor holocaustului Lapusan .
Intilnire se desfasoara in fiecare an la Ierusalim , nu departe de mormintul lui David.
Aici , linga o mica Sinagoga , intr-o curte inconjurata de ziduri de piatra , se gaseau insirate zeci de
placute comemorative , a unor comunitati pierdute in timp , din intreaga Romanie si din alte tari Europene , printre
ele si cea a Lapusului .
La intilnire participau " resturile " comunitatii evreiesti a Lapusenilor ,
ce se gasesc in Israel .
A fost o intilnire trista pentru mine.
Numarul participantilor scadea de la un an la altul . S-au adunat in acel an , doar un pumn de oameni .
Acesti oameni , batrini , bolnavi , erau cu jalea-n suflet , la gindul ca dupa disparitia lor , nu mai are
cine sa plinga mortii , si sa spuna IZKOR pentru sufletul martirilor , in acest loc de aducere aminte .
De la noua generatia , crescuta , sau nascuta in Israel , nu se poate
astepta sa continuie aceastra traditie a intilnirilor . Fiecare in parte din noua generatie , participa cu
Holocaustul sau personal , la ceremonia oficeala a zile Holocaustului , transformind astfel o comemorare particulara
, intr-o comemorare colectiva .
Batrinii " tribului Lapusean " ,care simteu cum sfirsitul lor se apropie
, au propus la aceea intilnire , sa se formeze o grupa de tineri din generatia a doua , care sa continuie
traditia . Nu s-a reusit .
Si uite asa , vor dispare urmele unei comunitati , care a avut o viata incarcata
de fericire , necazuri , suferinte ,intrigi si iubiri , sperante si dezamagiri .
Peste ani , singurul lucru care va reaminti ca au fost evrei pe acele meleaguri
, va fi numai cimitirul , si poate citeva insemnari aruncate intr-un colt intunecat , din beciurile unei arhive
, insemnari care nu sint citite de nimeni , si nu intereseza pe nimeni .
#
O alta familie a fost familia Moscovitz Ioina si Anuta .
Ei ,emigrind clandestin prin Ungaria , la inceputurile creerii statului Israel , s-au asezat in Ashkelon
prin 1948-1949.
I-am cunoscut cind au venit in vizita la rude , in
Lapus .
Vizita avea si scopul repararii mormintelor stramosilor , si punerea unei pietre funerare.
Ioina , era considerat de unii , ca unul din cei mai instariti evrei , originari din Lapus , aici in
Israel .
Asta pentru ca a avut cofetarie , si citeva propietati pe care le-a cumparat pe parcursul anilor .
Ioina , un om inalt , bine legat , a muncit din greu , pina a ajuns unde a ajuns .
In Lapus cind a venit in vizita , a locuit la cumnatul lui , domnul Fridman
Avrum ce lucra la D.C.A .
Locuinta lui Fridman era in fosta baie rituala de linga Sinagoga .
De fel , familia Fridman se tragea din Dobricul Lapusului , avind ca
copii , dupa cunostintele mele , pe Avrum , Izu , si Anuta
Anuta , nevasta lui Ioina , a fugit de fata cu Ioina , casatorindu-se
dupa acea ,(asta din cele auzite de mine ).S-ar putea scrie un roman despre peripetiile acestui cuplu , daca am sti amanunte
.
La ceremonia de la cimitir, de punere a pietrei noi , au participat
toti barbatii din Lapus , asta sa putem face un minian . Printre barbati am fost si eu cu tatal meu .Cred ca aveam 15
sau 16 ani .
Pe copiii lui Ioina , nu i-am cunoscut .S-au nascut in Israel .
Doar pe Malca , fata adoptata de Ioina si Anuta , am intilnit-o in Lapus , cind a venit intr-o
excursie , si cu care nu am putut vorbi , ea stiind doar ivrit si putina engleza.
#
O alta familie , legata de cea de sus este familia
Halpert , Bernard si Piri . Piri fiind sora lui Ioina ,din familia Moskovitzi .
Familia Halpert , si familia mea au fost fost
legate printr-o strinsa prietenie , de la sosirea tatalui meu in Lapus .
Nenea- Beri , capul familiei , un croitor si comerciant
pe cinste , s-a casatorit cu Piri din familia Moscovitz .
Piri , mama lui Leia si Ruti , este printre altele ,
si mama mea de lapte - alaptindu-ma o perioada de timp.
Tanti Piri, o femeie puternica , a trecut prin multe in viata , a avut mult de suferit .
Dupa perioda celui de-al doilea razboi mondial , Piri -tanti poarta pe mina numarul de la Auswitz
, unde a fost dusa cu familia ei , de unde s-a intors doar ea cu fratele ei Ioina si o sora a carui nume nu-mi amintesc si
care a murit aici in Israel la Haifa electrocutata . Aceasta sora a lui tanti Piri , a avut un baiat pe Heskel
. L-am cunoscut in Lapus , unde a venit in citeva vizite .
Si inainte de plecare in Israel , tanti Piri a avut de suferit
, din cauza securitatii , politiei , procuraturii , care i-a persecutat familia in urma unor denunturi " anonime "
ale colaboratorilor din acea vreme .
Si dupa plecare , n-a avut o viata usoara . In Israel
a deschis un restaurant , kaser , cu mincaruri traditionale din Maramures , " ca la mama acasa ".
Cumpara , pregatea , gatea , servea , spala , si in acest timp avea grija si de casa si de cele doua fete
ale familiei .
Legaturile familiei noastre cu familia Halpert, au continuat si dupa
plecarea lor in Israel , prin scrisori , si vizite alor mei in Israel , si ale lui nenea Beri in Lapus .
Dar adevarata noblete a familiei Halpert si mai ales ale lui tanti Piri , s-a aratat la sosirea mea in Israel
.
Dupa un an de la sosirea mea in Israel , situatia mea financiara nu
era " roza " . Locuiam cu chirie in Ganei-Ticva , si lucram cu stipendie de la sohnut (bursa de la centru de emigrare), la spitalul
de la Tel Hasomer , unde faceam primii pasi in "medicina Israeliana " . Am inceput atunci , cursul
de specializare in medicina interna .
Stipendia-salarul meu , urma sa se termine in luna decembrie 1983.
Eva, avea cursuri de pregatire pentru primirea ei in invatamintul Israelian , nu primea
nici o subventie .
Plateam totul -apa , lumina , gaz , telefon , gradinita particulara a lui Beki ( fetita noastra
) , plata unei femei care sa aduca pe Beki acasa , si sa aiba grija de ea pina venim noi . Drumurile la lucru pentru
mine la Tel Hasomer si pentru Eva la Tel Aviv scadeau si ele bugetul familiei .
Era o perioada de dupa greva generala a medicilor , care durase citeva
luni .
Contractele semnate intre grevisti si guvern , au scazut posibilitatea primirii mele cu salariu
de medic la specializare , nefiind posturi noi , si posturile care erau , se pastrau pentru cei ce au terminat primul
an si continuau sa faca rotatiile intre sectii , la spitalul Tel Hasomer .
Eu fiind la inceput , si fiind primit cu stipendie (bursa) de la sohnut nu corespundeam criteriilor spitalului.
Am discutat cu seful de sectie , profesorul Ezra Zohar , pe care l-am
rugat sa studieze situatia mea si sa ma ajute cu un sfat de parinte , si nu de sef .
M-a intrebat simplu :
"- Ce e important pentru tine astazi :banii sau onoarea unui titlu ?"
I-am raspuns bineinteles :
"- Banii !!"
"- Atunci du-te si lucreaza la Kupat Holim ( companiile de asigarari de sanatate publica
) , pina iti faci o situatie financiara mai buna , si apoi poti sa te intorci la noi sa-ti continui specializarea ! "
A continiat profesorul , promitindu-mi ca ma va reprimi pe sectia lui , cind voi hotari.
Asa fiind lucrurile , am pornit in cautare de lucru la Kupat Holim ( societati
de asigurare medicala , ce la acea vreme apartineau sindicatelor particulare ).
La Kupat Holim Leumit , am gasit de lucru imediat , cu salar !!!!!!!
Spuneti si dumneavoastra cei ce cititi aceste rinduri ce ati
fi facut in locul meu , cind aveati in fata alternativele :
1) stipendie de 5000 de shekeli vechi, sau
2) salar de 85,000 shekeli vechi .
Asa ca si dumneavoastra , am ales a doua varianta .
"Singurile probleme" au fost :
- postul ce urma sa-l primesc era in Ashkelon ,
-casa din Ganei Tikva era inchiriata pe un an cu chiria platita de la inceput
.
-Eva trebuia sa continuie cursurile la Tel Aviv.
-n-aveam bani pentru a inchiria inca o casa .
Salvarea a venit in ultima clipa , de la familia Halpert , care m-a
" infiat " pentru jumatate de an , gazduindu-ma in apartamentul ce apartinuse copiilor , apartament ce era in acelasi
bloc unde locuiau ei , la un etaj deasupra . Mi-au dat astfel : casa , masa , si au avut grija de mine ca de
copilul lor .
In timpul liber stateam cu familia Halpert si vorbeam . Vorbem
de Lapus , de oamenii din Lapus , de evenimentele din Lapus , toate discutiile se invirteau in jurul Lapusului !
Peste jumatate de an , Eva terminind cursul , chiria terminindu-se in Ganei
Ticva , am inchiriat casa in Askelon , mi-am adus familia in Askelon , si de atunci n-am mai parasit Ashkelonul
.
#
Am scris inainte , despre ultimile semne
ale unei prezente a evreilor in Tara Lapusului . -CIMITIRUL-.
Ani de zile am crezut ca singurul cimitir a fost cel din Lapus .
Uimirea mea , a fost cind am lucrat in Vima Mare .
Calatorind pe drumul ce face legatura dintre Lapus si Gilgau , imediat ce urci pe drumul spre Vima , la
o mica raspintie de drumuri , am putut vedea din autobuz , citeva morminte cu inscriptii in ebraica .
Cred ca si in alte locuri , in satele din jurul Lapusului , mai sunt , mici cimitire , uitate de vreme ,
uitate de toti , ne- avind cine sa le viziteze , si sa aiba gruja de ele .
Trist dar adevarat !!!
