Dupa ce-ai stat in Cluj , cu un program incarcat de studii , si o viata
culturala intensiva si placuta , reintoarcerea la viata sedentara a Lapusului , unde nimic nu se misca , era foarte grea pentru
mine .
Cautam tot felul de aventuri , de incercari noi , de descoperire a unori locuri necunoscute .
In liceu , colegul nostru de clasa Boga Nechita , Boguta cum il alintam noi
, ma luase pe mine si Nicu Pop la Libotin , satul lui natal .
Acolo , in casa lui ne-am simtit ca la noi acasa , fiind primiti "regeste" de parintii lui Boguta .
De aceea am hotarit cu Nicu , in una din acele veri calduroase si plictisutoare , de
pe vremea studentiei , sa tragem o vizita scurta la Libotin.
Spus si facut . Am luat autobuzul , o cutie de tabla cu banci . In circa unui Bucegi , autobus ,
am ajuns in acea zi de vineri , pina in mijlocul satului .
Am gasit usor casa prietenului nostru , care ne astepta cu masa pusa , si palinca pregatita .
Parintii lui , oameni de la tara ,ne-au aratat un respect deosebit , noua "domnisorilor" studenti
de la oras , vazind in noi , pe " domnul doctor si domnul inginer " , si nu pe copiii simpli ce ieram . Dupa citeva
momente , si citeva paharele , gheata s-a sparta , distanta a disparut , si atmosfera a devenit una de familie .
Depanam amintiri de la liceu , fiecare povestea aventuri de la facultate ,Boguta ce intrase
la Brasov la subingineri , povestea aventuri amoroase avute in tren ,pe drumul de intoarcere acasa , ne povestea cum a aparut
ca figurant intr-un film , si alte prostii pe care le facea in aceea perioada , prostii care l-au costat mult mai tirziu .
Dupa ce ne-am pus bine burta la cale , am iesit sa ne plimbam prin sat , si ca niste flacai
buni ce suntem , sa intram si pe la fete , unele ne-au fost colege de scoala altele de clasa , si toate au fost
bucuroase sa ne primeasca .
Plimbarea s-a terminat , la una din casele satului , unde se faceu de zor pregatiri de nunta
,pentru feciorul din casa , nunta ce urma sa fie duminica .
La noi in Maramures , nuntile trebuiau sa fie ca nuntile imparatesti din poveste , trei zile
si trei nopti .
Nunta se petrecea pe doua scene , casa mirelui si casa miresei .
Pentru ca noi eram flacai si Boguta a fost prieten cu mirele , am intrat in "teatrul" nuntii, ca flacai
ai mirelui .
In casa se mai gaseau flacai ca noi , mai ierau si fete , asa ca atunci cind ceterasul si contra
si gordona , adusi special , au inceput "jocul" , am fugit cu totii in batatura , chiuind de bucurie .
N-au trebuit multe invitatii , si s-a incis un joc de pomina .
Sa-mi fac curaj am tras un paharel de horinca , care era destula , ca se putea umple
un lac .
Chemarea la joc a fetei , nu se face oricum . Trebuie s-o strigi pe fata de departe , dupa nume si dupa
tata , facindu-i un semn poruncitor cu capul , cum ai chema-o la tine .
Fata , ascultatoare se prezenta la joc , ii puneai minile pe la mijloc , ea timida , isi punea miinile
pe umarul tau , si asa pe tropaite te miscai cind la stinga cind la dreapta , o mai invirteai , si mai dadeai cite o strigatura
, veche , stiuta de toti , sau una noua , atunci inventata , spre placerea petrecaretilor .
Cind pe ceteras nu-l mai ascultau degetele , dadea doua trei acorduri , anuntind o pauza , pe care
tinerii o foloseau fie a se retrage cu partenera untr-un colt mai intunecos , fie tragind o dusca dintr-o sticla , ce mergea
din mina-n mina pina " i se vedea fundul " .
In acest timp cei de-a casei , cu prietenii din sat , pregateau cortul , mesele , bancile , pregateau
bucataria din curte unde avea sa se pregateasca mincarea , se pregateau prajiturile , ca timp mult nu mai era .
Undeva , putin mai departe se taiau porcii , gainile , se pregateu cirnatii , cartabosii .
Numai noi , flacaii care venisem sa-nplinim datina de la tara , de a face un steagl ,
unul mindru , cum n-a mai vazut satul , nu ne-am apucat de lucru , si asta numai din cauza fetelor si a ceterasului .
Catre dimineata , cind fetele plecasera , s-a adus o "bita" lunga si groasa , pe care au inceput
s-o inpodobeasca cu stergare , cu clopote si clopotei , cu naframe si funde , cu flori , si daca nu ma-nsel cu un
snop de busuioc .
Cind a fost aproape gata , ne-am dus sa ne culcam si noi , lasind pe cei a casei , pe ceterasi
si pe "socacite" sa se odihneasca si ei , ca de lucru mai era si pe a doua zi .
La prinz , ne-am prezentat la datorie . Deja se putea minca din bucatele pregatite pentru a doua
zi .
Jocul incepuse de mult, neasteptindu-ne pe noi.Nu am stat pe ginduri si ne-am prins la joc , cu mici
pauze pentru incarcarea puterilor cu : jumari , cirnati , cartabos , prajitura , stingindu-ne setea cu o bere de
" Cont " , bere de Lapus .
Noaptea, socacitele au lucrat din greu , sa faca sarmalele , supa ,friptura , si alte bunatati ,
cum sta bine la o nunta inparateasca .
Noi ne-am retras mai repede , pastrindune puterile pentru a doua zi . ZIUA CEA MARE .
A doua zi , ne-am imbracat peste jeansi ,o frumoasa camasa taraneasca de Libotin
, cu cusutura la guler si la mineci , si-am luat drumul la familia mirelui , unde ne astepta STEAGUL .
De cind s-a "cusut " steagul , dorinta mea era sa-l duc si sa-l scutur , si sa-l arunc in aer si sa-l prind
, asa cum cerea datina .
Am sosit devreme , inca nu s-a format alaiul .In batatura jocul era in toi . Tuica a inceput sa
curga , sticlele isi schimbau miinile , si veselia crestea cu trecerea vremii , si apropirea de ora plecarii alaiului
.
In sfirsit s-a dat comanda de pornire . Cu stegarii in frunte , cu taraful dupa noi ,
cu mirele insotit de familie si prieteni , ne-am indreptat spre casa masilor mici si mari , case in care am fost primiti
cu usile deschise , cu bucate si bauturi pe masa .S-a mincat sa inchinat un paharel , afara in strada, cei ce nu
intrasera , au tras un joc sau doua .
Parcurgind in sunetul muzicii satul , s-a ajuns la casa miresei .
Si acolo se terminasera pregatirile , ceterasi adusi de parintii miresei s-au alaturat la ceterasii mirelui ,
si alaiul mirelui se apropia de tinda casei miresei .
De pe scari , a coborit unchiul miresei , si a cerut purtatorilor steagului , sa renunte la datina
de-a scoate o tigla din acoperisul casei , datina ce arata ca
s-a facut " o gaura " in casa , odata cu plecarea fetei .
De obicei se ajungea la o " lupta ", intre purtatorii steagului , reprezentantii mirelui , si
tinerii de pe tinda , care "aparau" locul , reprezentanti ai miresei .
Aceasta " lupta " , degenera de multe ori , intr-o bataie de-a binelea intre cele doua grupuri.
De data asta ,nu numai ca s-a facut o gaura-n acoperis fara sa fie bataie intre grupuri , dar s-a iesit la un joc de
cinste in ograda miresei , si fiecare a gustat din palinca celuilalt .
Orele fiind inaintate , alaiul cu mireasa , mirele , nasul mare , nasul mic , parintii
, si tot satul , cu steagul si taraful dupa noi, a plecat catre biserica .
Dar nu orice biserica .S-a plecat la vechea biserica de lemn , cea mica , ca aia mai mare , arse cu nu multa
vreme inainte, in timpul reparatiilor.
Biserica nu putea cuprinde toata suflarea ce se adunase .
Au intrat un pumn de oameni impreuna cu familia . Restul am sta afara , incepind o adevarata sarbatoare
cimpeneasca .
Curtea bisericii, colorata de costumele satenilor , se zguduia sub ropotul dansatorilor , muzica parca
se-intetea , in ritmul impus de dansatori , pe fetele ceterasilor se vedea frica , ca mai, mai , se vor rupe strunele , sub
apasarea arcusului.
Dupa ceremonia religioasa , alaiurile s-au despartit , tinerii insuratei luind
drumul casei mirelui , unde-i astepta o camera pregatita din timp .
Parintii miresei cu alaiul lor se intorceau acasa sa sarbatoreasca nunta , mirele si mireasa , urmind
sa-i viziteze mai tirziu , spre seara .
Noi ne-am luat dupa alaiul mirelui , si am intrat in cortul din fata casei , incepind
sa petrecem . Am mincat , am baut , an jucat ,am dat cadoul ,si iar am mincat si iar am baut si iar am jucat , si asa
a tinut pina dimineata.
Dimineata , ne-am reluat aliura de oraseni , am luat autobusul , si ne-am intors in Lapus
, sa ne odihnim o saptamina , dupa asa o nunta imparateasca ce o petrecusem
