AMINTIRI DIN TIRGU LAPUS / SASCUT

Enter subhead content here

MONOGRAFIA SATULUI PETERITEA

Vasile Nechita


CADRU NATURAL

Frumusetea pamântului natal. Multe locuri frumoase vor fi existând pe acest pamânt, dar cu siguranta ca niciunul nu întrece frumusetile locului natal, acolo unde ti-ai petrecut anii copilariei. Dar as zice ca si pentru un strain, peisajul Tarii Lapusului este unul de neuitat. Într-adevar, daca te urci pe Culmea Breaza, undeva la hotarul localitatilor Peteritea si Valeni, într-o poiana din apropierea padurii dese de molizi sau a crângurilor de mesteceni, si se desfasoara în fata; o tulburatoare panorama a Tarii Lapsului, începând cu Preluca Noua pâna la Muntii Lapusului. Dacai norocul unui timp senin, lipsit de ceata, si ridici privirea înspre munti, vei vedea cu claritate si în toata splendoarea lor piscurile Tibles si Varatec. O privire panoramica înca si mai vasta o ai din Dealu Hotarului atât spre Muntii Lapusului, cât si spre Boiu Mare. De neasemuita frumusete sunt Strâmtorile, adica defileul râului Lapus, unde, la confluenta cu Valea Hijului, pe stâncile de pe malul drept vezi catrate caprele satenilor din Razoare. Tot în acest loc, vara, vezi turisti sositi cu masinile tocmai din judetul Cluj, cu corturi amenajate pe pasune, pescuind sau facând baie în apa limpede a râului Lapus, în locul numit " La Caldare ".În aval, piscul stâncos, numit La Custura, este s;i mai impozant. Aerul înmiresmat si racoros în serile de vara este tonifiant s;i te îmbie la plimbari pâna seara târziu. În schimb, iernile sunt lungi si cu zapezi abundente, astfel ca satenii îsi petrec cea mai mare parte a timpului în case. Doar pasionatii într-ale vânatorii se încumetaza; sa se avânte pe coclauri în cautarea vreunui mistret sau iepure. Si celelalte anotimpuri iti ofera imagini mamorabile .Astfel , primAvara, toti copiii merg pe Calea Maschii la cules de ghiocei si brândusi, iar toamna este impresionanta prin aramiul padurilor de fag de pe versanti.

Geografia tinutului.

Satul Peteritea este situat în zona depresionara a Tarii Lapusului, pe cursul mijlociu al râului Lapus (râu cu o lungime de 114 kilometri). Depresiunea este flancata la nord si nord-est de muntii vulcanici Gutâi si Tibles (Muntii Lapusului, dupa Gr. Posea, au origine vulcanica si se extind între vaile Minghet si Cavnic). În apropiere de Baiut, sirul de munti are un pisc conic, împadurit, Varatec (1.358 m). Piscul crestat, de alaturi, golas, stâncos si acoperit cu zapada pâna primavara târziu este denumit Vârful Tibles (1.840 m).
La sud, zona este delimitata de Culmea Breaza (o culme subcarpatica, cu înaltimea de 975 m), care se continua cu Dealul Vima (777 m). La nord, Piemontul Satrei, cu Vârful Satra (1.041 m), desparte depresiunile Lapus si Copalnic, apoi între vaile Lapuaului si Cavnicului se situeaza Culmea Preluca (810 m). Depresiunea continua pâna la Podisul Boiu, în proximitatea râului Somes. Dupa ce Lapusul colecteaza toate apele bazinului hidrografic dintre culmile Brezei si Prelucai, coteste spre nord în vecinatatea satelor Românesti si Boiu Mare, apoi se varsa în Somes, lânga Ardusat. Daca pâna în satul Razoare Lapusul curge într-o zona relativ deschisa, de lunca, începând de la hotarul satului Peteritea, de la conflueta cu Valea Hijului, încep Strâmtorile. De aici si pâna aproape de Remecioara, Lapusul curge într-un defileu lung de 30 de kilometri, între malurile abrupte, pe alocuri stâncoase ale Culmii Preluca si ale altor dealuri începând cu unul împadurit si mai putin înalt - Podu Hijului, situat la hotarul satului Peteritea. Defileul Lapusului este un obiectiv turistic unicat,"cel mai salbatic" din Tara, dupa cum îl caracterizeaza Grigore Posea. Nu este strabatut de nici o artera de circulatie, nici de cel putin o poteca.

Apele.

Hotarul nordic al satului Peteritea este udat de apele râului Lapus, în care se varsa câteva pâraie, vai, cum le spun localnicii, care izvorasc din Culmea Breaza. Este vorba de Valea Drelii, care se continua în Valea Hijului dupa ce strabate satul si ajunge la confluenta cu Valea Seaca(un pârâu ce curge dinspre Vaceni). Urmeaza apoi Valea Satului (Valea Peteritii, cum o numesc razorenii) si Valea Oanei, amândoua varsându-se în Valea Morii dupa un punct de confluenta în partea Din Jos a satului. Spre deosebire de Valea Hijului, cu o mica lunca, Valea Morii începe cu doua mici cascade si este aproape lipsita de lunca. În sfârsit, la est mai este un pârâu cu lungime redusa, numit Valea Hadragoii, avându-si izvorul principal la hotarul cu satul Razoare, dar este si o continuare a pârâului care trece prin Dos.

Izvoare mari si cu apa de calitate se afla la poalele Culmii Brezei: În Cosera, Sub Coaste, Valea Satului, Valea Drelii. Alte izvoare mai mari în restul suprafetei satului sunt: Certeze, Dâmbu Poienii, Calea Maschii, La Blidu&t, La Ponita, Sforsel, La Bolovan, Valea Hadragoii, Hreana, La Izvor în Coasta, La Topile.
Relieful tinutului este colinar. Însasi vatra satului este situata pe platoul unei coline mai joase, între Valea Satului si Valea Drelii. Terenul este în general accidentat, doar cu mici suprafete netede, mici depresiuni si terase.

Solul si subsolul.

Solurile predominante sunt: brun-acide, brun-argiloase si brun de padure. Doar 3% din teren are aciditate optima pentru culturi agricole.
Subsolul este format în mare parte din roci calcaroase, care permit infiltratiile apei pluviale prin "ponoare". De exemplu: Ponita, Sforsel, Godovana (Pârâul Secaturii), În Pietrar, Podu Rotund. Apele ajung în pesteri si caverne, iesind la suprafata în izvoare.

Clima
este rece, specifica depresiunilor din Carpatii Orientali. Adesea, la buletinele meteo, Târgu Lapus este anuntat ca "pol al frigului" în Tara. Desprimavararea are loc aici cu circa trei saptamâni mai târziu decât în Baia Mare sau în Satu Mare, iar toamna vine mai devreme cu 2-3 saptamini .
Gerurilor puternice din cursul ierniisi curentilor de aer rece de pe Valea Morii nu le rezista nucii, piersicii, caisii, dar si culturile agricole sunt afectate. O zona mai protejata si prielnica pentru pomi este în partea Din Sus a satului. Deseori, mai cu seama diminetile, tot tinutul este scaldat în ceata, de asemenea daunatoare pentru pomi si unele culturi agricole. Tot din cauza cetii, arareori profilul Muntilor Lapusului se vede clar din Peteritea. Zapezile sunt mari si persistente. Vara, precipitatiile sunt mai abundente decât media pe tara, iar noptile sunt racoroase.
Clima se schimba sensibil la o distanta de numai 2-3 km de sat. Astfel, Peste Culmea Breaza, în Coroieni, ba chiar si în Vima Mica temperaturile sunt întrucâtva mai ridicate, iar clima devine ceva mai blânda.

Vegetatia.

În flora spontană se află şi câteva plante de negăsit în împrejurimi, fiind rarităţi şi în ţară. Astfel, prin februarie-martie se pot culege ghiocei şi brânduşi de pe Calea Maşchii, iar în luna mai apar laleaua pestriţă şi narcise albe şi galbene pe locul numit Custură. Între plantele medicinale enumerăm: sunătoare, muşeţel, potbal, omag, cicoare etc.

Pădurile cele mai mari din sat sunt: Podu Hijului, Pe Deal, Dosu Mecii, Coasta Prunilor, Coasta Ilioii, Stârci, Calea Maşchii, Tăuţi. Pe vremea socialismului s-au făcut şi împăduriri prin plantaţii pe Deal, în Podu Hijului şi în Stârci. Dar în ultimii 30-40 de ani au avut loc şi împăduriri pe cale naturală mai ales pe Deal, în Stârci, pe Calea Maşchii, în Dosu Mecii, pe Coasta Ilioii, pe Coasta Prunilor. Tot în ultimii 40-50 de ani au fost despădurite şi folosite ca păşuni câteva crânguri, cum ar fi: La Poniţă, pe Pârâul Secăturii, La Vârtop şi Stârci (care se prelungeau până în Pârâul Dosului).

Speciile cele mai răspândite de de arbori sunt în primul rând cele de fag. Pădurile de fag acoperă majoritatea dealurilor şi a versanţilor mai abrupţi. Pe Culmea Breaza, în Stârci şi în Podu Hijului mai sunt şi plantaţii de molizi şi de pini. Alte specii de arbori sunt: carpenul, stejarul, frasinul, salcia, aninul, teiul, mesteacănul, paltinul, plopul, jugastrul. Mai cresc şi arbuşti ca alunul, curpenul, hameiul, cornul, păducelul şi porumbrerul. În urma defrişărilor, care se practică la intervale de câţiva ani pe suprafeţe de câteva hectare, flora spontană se îmbogăţeşte cu rugi de zmeură şi mure.

Ierburile sunt destul de bogate datorită volumului mare de precipitaţii. Pe păşuni creşte un soi de iarbă de calitate inferioară, căreia sătenii îi spun “păr de porc”.



Fauna.

Prin păduri cresc numeroşi mistreţi, căpriori, vulpi, viezuri şi foarte puţini iepuri şi lupi, decimaţi în ultimele decenii. Localnicilor le dau de furcă animalele cum sunt mistreţii şi viezurii, care distrug recoltele de porumb şi de cartofi. Peteritenii care au culturi mai lăturalnice sunt nevoiţi să le păzească, toamna dormind în câmp în timpul nopţii şi făcând focuri. Deseori şi ulii atacă puii de găină din curţile sătenilor. Între păsări se întâlnesc mai des grauri, ciori, gaiţe, coţofene, cuci, pupeze, rândunele, piţigoi, vrăbii...



Peştii

- cleni, mrene, scobari - sunt de mai mulţi ani într-un proces de involuţie. Până la sfâr;itul anilor '90, de la Exploatarea Minieră Băiuţ se deversa în râul Lăpuş apă poluată. În urmă cu doar 40 de ani, pe Valea Morii şi pe Valea Hijului trăiau peşti şi raci din belşug. Astăzi aceste ape sunt aproape lipsite de faună piscicolă. După spusele sătenilor, un alt factor care a dus la diminuarea populaţiei piscicole a râului Lăpuş a fost distrugerea acesteia prin braconaj cu dinamită, îndeosebi în perioada imediat următoare Revoluţiei. În urma dinamitării, mai mult se distrugea. Doar 10 la sută din cantitatea de peşte putea fi recoltată, restul, inclusiv puietul, fiind dus de apa iute a râului.



Căi de transport şi comunicaţii.

Satul este străbătut de căi de comunicaţii exclusiv rutiere. O şosea asfaltată traversează satul şi comunică cu oraşul Târgu-Lăpuş (16 km), iar de aici continuă spre Baia Mare (încă 42 de km). Aceeaşi şosea continuă în partea opusă în Văleni, făcând legătura cu oraşul Dej, prin Gâlgău. Spre apus, şoseaua care trece prin sat este asfaltată doar până la Vima Mică (3 km), după care un drum pietruit leagă centrul de comună cu Ileanda, prin Vima Mare. Tot de la bifurcaţia de la ieşirea din Vima Mică, pe un alt drum pietruit se ajunge în Mesteacăn, prin Frâncenii Boiului şi Boiu Mare, făcând legătura, pe ambele trasee, cu şoseaua Baia Mare-Dej. Doar pe distanţa de vreo 8 km, între Vima Mică şi Boiu Mare, drumul nu este asfaltat.

Pe axa nord-sud, satul este străbătut de o uliţă pietruită, care se continuă în extravilan. De la biserică este o bifurcaţie ce duce până în capătul Din Sus al satului (spre deal) iar o alta urmează cursul Văii Satului. Spre râul Lăpuş, drumul pe Calea Maşchii, odată circulat de căruţele ce transportau cereale la moara de Sub Dos, neutilizat în prezent, s-a degradat devenind astfel impracticabil pe o porţiune de circa 50-100 de metri (între Bliduţ şi Copită). O altă uliţă pietruită porneşte de lângă podul de peste Valea Drelii şi se continuă până în Văceni. În Ponoare este o altă bifurcaţie, de unde această arteră se continuă pe Valea Hijului, sub forma unui drum forestier construit în 1992, care se prelungeşte pînă în Podu Hijului, în apropierea celui mai pitoresc pisc stâncos, cu versanţi abrupţi, numit Custură.



Vecinătăţi.

La vest, Peteritea se învecinează cu Vima Mică, centrul de comună (la circa 3 km). La sud, peste Culmea Brezei se află satul Coroieni, iar la sud-est, Vălenii Lăpuşului. Ca o excepţie a ţinutului, la est se situează un cătun de romi, vreo 30 de bordeie, cu o civilizaţie primitivă - Ponorâta. La nord-est, de-o parte şi de alta a râului Lăpuş, se află satul Răzoare, fost centru de comună pe vremea regiunilor. Satul avea mine de bentonită, mangan şi cariere de marmură, închise cu câţiva ani în urmă (prin anii '60 se exploata şi mică), iar terenul de luncă are un grad ridicat de fertilitate. La nord, peste râul Lăpuş, dincolo de Podu Hijului se află satul Groape, actualmente legat de Răzoare printr-un drum îngust, dar asfaltat.



Toponime.

La sfârşitul lucrării redăm lista toponimelor din Peteritea, care desemnează nume de locuri, stânci, izvoare.

După cum lesne se poate constata, marea majoritate a toponimelor sunt de origine română. Sunt totuşi şi câteva de origine slavă (Zăpodie, Vârtop, Ponoare), sârbo-croată (Gârlici, Vrănicioară), ucraineană (Laz), maghiară (Săcădaş - nume existent şi în Vima Mică -, Pustă şi probabil Misărniţă) şi bulgară (Branişte). Doar Godovana, este unul dintre puţinele toponime cu sonoritate străină. Origine obscură pare să aibă şi toponimul Grotopine.

Denumirea celor mai multe locuri are şi o justificare logică. Astfel, “Pe Faţă” este denumirea versantului unui mic deal (Dâmbu Secăturii) orientat spre sat, în timp ce denumirea “În Dos” reprezintă partea opusă a aceluiaşi deal. La fel, “Podu Rotund” este un deal cu platou de formă circulară, iar “Dosu Mecii” este versantul acestui deal din partea opusă satului. Toate “dâmburile” corespund unor coline mai mari sau mai mici, iar “zăpodiile” corespund perfect cu definiţia dată de dicţionar. Clejiile, denumire ce provine din latinescul iglesia (biserică), reprezintă acele terenuri care aparţin de biserici. Interesant este şi faptul că “Fântâna Pintii” se situează pe un teren forestier care a aparţinut familiei Raţ, familie la care, spun bătrânii, Pintea Grigore (Viteazul) ar fi fost argat (vezi capitolul “Istoricul aşezării”).





Istoricul satului



Etimologia denumirii ţinutului. După unii autori, ţinutul pe care azi îl numim Ţara Lăpuşului, în care este situat şi satul Peteritea, apare atestat pentru întâia oară în 1315 într-un document sub denumirea Terra Lapus. Interesant este şi faptul că există în ţară nu mai puţin de 22 de localităţi cu denumirea Lăpuş.

Feluriţi autori au încercat să demonstreze provenienţa cuvântului Lăpuş din cuvintele latine lapis - piatră, lepus - iepure, lupus - lup, sau din slavonă: lăpuş (obraznic). Prin urmare, variantele de nume ale ţinutului, care s-au succedat de-a lungul anilor, ar fi: Ţara Pietrii, Ţara Lupului şi Ţara Lăpuşului. Descoperiri arheologice. Toponimele ţinutului şi descoperirile arheologice atestă şi faptul că, în antichitate, aici au locuit dacii liberi. Deşi neocupat de romani, ţinutul a fost influenţat de ei prin legături comerciale şi culturale.

Cele mai vechi urme de vieţuire a locuitorilor din Ţara Lăpuşului sunt semnalate la Suciu de Sus şi în Lăpuşu Românesc. Astfel, în seria descoperirilor neolitice, în Suciu de Sus, pe locul numit “Podul de Coastă” este semnalat un cimitir de incinerare din epoca bronzului mijlociu. În Lăpuşu Românesc au fost descoperite unelte ce indică existenţa localităţii încă din epoca fierului.

Dar şi pe teritoriul comunei Vima Mică, mai exact la Vima Mare, în locul numit Vâlceaua Roşie, s-au descoperit două topoare de luptă cu disc. Cele două topoare, aflate la Muzeul din Satu Mare, sunt de bronz şi au fost descoperite de un ţăran în timpul lucrului. Aceste descoperiri sunt o dovadă că teritoriul a fost locuit încă din epoca bronzului, adică în perioada anilor 1200-1500 înainte de Cristos.

Unele descoperiri arheologice în hotarele satului Peteritea sunt menţionate de Kadar Jozsef. Astfel, Nechita Ghiran a găsit, în locul numit Sub Deal, topoare de bronz, dar întrucât le-a vândut, nu se mai ştie nimic de existenţa lor.



V&#259;ceni (Tehen Pataka) - fosta vatr&#259; a satului? La V&#259;ceni a fost g&#259;sit&#259; o limb&#259; de clopot, fapt ce, în opinia cronicarului Kadar, ar putea constitui un indiciu al situ&#259;rii în aceast&#259; zon&#259; a fostei vetre a satului. Dar &#351;i b&#259;trânii (Rus Ionuc a lui Irimie) spun c&#259; la V&#259;ceni a fost un c&#259;tun &#351;i chiar biseric&#259;. Acolo s-au zidit primele case într-o vreme când locul se numea Valea Vacii. &#350;i istoricul David Prodan men&#355;ioneaz&#259; Valea Vacii (Tehen Pataka, dup&#259; izvoarele maghiare), drept localitate disp&#259;rut&#259;. Aceasta a avut loc, probabil, pe vremea împ&#259;r&#259;tesei Maria Tereza. Alte surse (apud Lupu&#355;) relateaz&#259; despre o posibil&#259; incendiere a satului, ca urmare a unei invazii t&#259;tare, în 1717, an în care localitatea î&#351;i avea vatra în V&#259;ceni. Dup&#259; acest eveniment, satul a fost reconstruit, extinzându-se mai spre sud-est, pe la Ponoare pân&#259; în Dâmbu Uli&#355;ii. Aici s-a construit o bisericu&#355;&#259; &#351;i, probabil, exista un cimitir. La acea biseric&#259; a slujit &#351;i preotul Popa D&#259;nil&#259;. Existen&#355;a unei bisericu&#355;e în Dâmbu Uli&#355;ii este semnalat&#259; &#351;i de Rus Ionuc a lui Irimie, precum &#351;i de Tuns Vasile a lui Ion a lui Dumitru, fost epitrop al bisericii. Potrivit însemn&#259;rilor epitropului, înainte de construirea actualei biserici, "a fost o alt&#259; bisericu&#355;&#259; mic&#259; în locul zis <<Dâmbu Uli&#355;ii>>, la Nechita Gavril a lui Nicolae, care a fost vândut&#259; în Cup&#351;eni &#351;i se p&#259;streaz&#259; pân&#259; azi."

Mai recent, în 1973, Tuns Petru (elev) a g&#259;sit un topor de piatr&#259;, datat din neoliticul târziu, iar în 1974, pe locul numit &#8220;La R&#259;stignire&#8221;, spre Valea Drelii, Tuns Ioan a g&#259;sit o secer&#259; de bronz cu buton &#351;i un fund de opai&#355; din lut ars. Ambele obiecte se afl&#259; la Muzeul de Istorie din Baia Mare.

Atest&#259;ri documentare. Bineîn&#355;eles c&#259; cea dintâi atestare documentar&#259; nu înseamn&#259; nicidecum &#351;i data întemeierii a&#351;ez&#259;rii cu pricina. Men&#355;iunea în documente înseamn&#259; mai degrab&#259; data atragerii localit&#259;&#355;ii în angrenajul rela&#355;iilor social-juridice feudale (Pascu).

Coriolan Suciu semnaleaz&#259; primele atest&#259;ri documentare în care este men&#355;ionat numele satului Peteritea, ungure&#351;te Petoret, în secolul al XV-lea. În acea perioad&#259;, Peteritea era o a&#351;ezare româneasc&#259; iob&#259;geasc&#259;.

Dar iat&#259; lista anilor &#351;i a variantelor de nume preluate dup&#259; aceste atest&#259;ri:

1467 Poprathmezeu

1579 Podradosmezo, Peterite

1586 Peterthely

1615 Peterit

1646 Peterffalua

1624 Petterie

1630 Peterite (Kadar v 445)

1733 Petyerika (conscrip&#355;ia Klein)

1750 Peterita (conscrip&#355;ia Aron)

1760-1762 Peteritye (conscrip&#355;ia Buccow)

1850 Petritye Petritya (statistica Transilvanie)

1854 Peteritye, Peterice

Ipoteze privind etimologia cuvântului Peteritea. Cam acelea&#351;i variante de nume &#351;i de documente sunt invocate &#351;i de Kadar Jozsef în monografia Comitatului Solnok-D&#259;bâca, o lucrare vast&#259; &#351;i valoroas&#259;, cu numeroase date concrete, chiar dac&#259; sufer&#259; &#351;i de unele inexactit&#259;&#355;i, evidente pentru orice localnic. Numai c&#259; minusul cel mai mare al lucr&#259;rii este lansarea autorului în tot felul de ipoteze f&#259;r&#259; o acoperire în documente. Ba nici m&#259;car nu aduce argumente în favoarea sa. Bun&#259;oar&#259;, &#8220;întemeietorul satului ar fi fost un anume Peter (Racz), la început ar fi avut denumirea Câmpul lui Peter &#351;i ar fi apar&#355;inut de Cetatea Ciceului&#8221; (s.n.). Numai c&#259; în aceea&#351;i lucrare autorul ne spune, de ast&#259; dat&#259; pe baz&#259; de documente, c&#259; familia Ra&#355; a venit din Timi&#351;oara în 1664, deci cu 85 de ani mai târziu decât data primei apari&#355;ii în documente a numelui satului (Peterite). Prin urmare, satul nu avea cum s&#259;-i poarte numele.

În schimb, în dic&#355;ionarul latin g&#259;sim cuvântul petoritum - tr&#259;sur&#259; cu patru ro&#355;i, c&#259;ru&#355;&#259;, nume cu sonoritate foarte apropiat&#259; de denumirea localit&#259;&#355;ii. În aceste condi&#355;ii s-ar putea presupune c&#259; satul are un nume vechi, indigen, cu semnifica&#355;ii în consonan&#355;&#259; cu ocupa&#355;iile agricole ale locuitorilor s&#259;i.

Vechimea satului. Kadar, pesemne în calitate de reprezentant al statului maghiar, recurge la o afirma&#355;ie categoric&#259;, dar de asemenea nedovedit&#259; &#351;i neargumentat&#259;, anume: &#8220;pentru c&#259; localitatea apare pentru prima dat&#259; (în documente - n.n.) în 1467, incontestabil a luat fiin&#355;&#259; în anii 1405-1467 &#351;i apar&#355;inea familiei Banffy. &#8221;Numai c&#259; toponimele atest&#259; o vechime mult mai mare a localit&#259;&#355;ii, anume cel târziu în secolul al VIII-lea &#351;i cel mai probabil în secolele VI-VII (dup&#259; aprecierea profesorului de istorie Ilie S&#259;lceanu). Ca s&#259; nu mai spunem c&#259; descoperirile arheologice atest&#259; prezen&#355;a omului în zon&#259; înc&#259; din neolitic.

Tranzac&#355;ii cu satul sau cu p&#259;r&#355;i ale satului. Tot dup&#259; acela&#351;i autor - Kadar - în 6 mai 1576, principele Bathori Kristof a donat localitatea voievodului Pa&#351;ca Filip din L&#259;pu&#351;u Românesc. Dup&#259; aceast&#259; dat&#259; au avut loc numeroase vînz&#259;ri, dona&#355;ii, intabul&#259;ri, litigii în leg&#259;tur&#259; cu tranzac&#355;iile satului sau a unor p&#259;r&#355;i din sat între nobili maghiari sau persoane cu nume evreie&#351;ti. Nu-i vom men&#355;iona pentru c&#259; numele lor nu se mai reg&#259;sesc între cele de&#355;inute de actualii localnici &#351;i nu au l&#259;sat &#8220;urme&#8221; în sat.

O excep&#355;ie este îns&#259; familia Ra&#355;, al c&#259;rei nume este men&#355;ionat pentru întâia oar&#259; într-un document din 1664: &#8220;Timi&#351;oreanul Racz Janos era mo&#351;ier&#8221;. Cert este c&#259; ultima persoan&#259; de sex masculin, cu numele de Ra&#355;, cel mai bogat om din sat, a murit în anul 1962, dup&#259; cum se poate vedea &#351;i din scrisoarea nepotului s&#259;u, reprodus&#259; în prezenta lucrare. Ulterior, &#351;i în alte documente din 1702, 1750-1764, 1752, 1766, 1786, 1808, 1826, 1866, 1898 apare numele Ra&#355; (Racz). Astfel, în documentul din 1786 se men&#355;ioneaz&#259;: &#8220;Proprietarii: Racz Jozsef are 12 iobagi, Varodi Zsigmond - 5 iobagi, Istvanffy Samuel - 4 iobagi &#351;i un s&#259;rac, Totfalusi Istvan - 4 iobagi &#351;i un jeler, Vaina Jozsef - 3 iobagi, Szocs Ferencz - 3 iobagi, Korosi Pal - un iobag, Pap Vaszilia - un iobag&#8221;.

Familia lui Pap Vaszilia (de fapt, Pop Vasile, sau Popanii, cum le ziceau s&#259;tenii) avea teren lîng&#259; actuala locuin&#355;&#259; a lui Flore Augustin (de la Samfora) &#351;i cea demolat&#259;, a lui Bot Ion (B&#259;banu), originar din Baba. Neavând copii, Bot Ion l-a înfiat pe Nechita Alexandru (zis de la B&#259;banu). Bak Pista &#351;i Feri (Boc&#259;ii, cum le spuneau s&#259;tenii) s-au mutat din sat înainte de primul r&#259;zboi mondial.

Tat&#259;l lui Ra&#355; Vasile (decedat în 1962) se numea Laszlo &#351;i a fost c&#259;s&#259;torit de dou&#259; ori. El a mai avut o fiic&#259; - Ludovica - m&#259;ritat&#259; în B&#259;lan. De asemenea, Laszlo avea &#351;i doi fra&#355;i: Adam &#351;i Peter. Peter a fost proprietarul morii cu pârâul al c&#259;rui urme se v&#259;d &#351;i azi la baza Coastei lui Lazar. Bunicul lui Ra&#355; Vasile se numea Ra&#355; Beni &#351;i avea un frate pe nume Ra&#355; Janos. Ambele nume - Beni &#351;i Janos - se reg&#259;sesc în cronica lui Kadar.

Perioada emigr&#259;rilor în Statele Unite ale Americii. Abia în 1848 Dieta din Cluj a votat desfiin&#355;area iob&#259;giei, dar m&#259;sura nu prevedea desfiin&#355;area tuturor servitu&#355;ilor. Spre sfâr&#351;itul secolului al XIX-lea, în rândul &#355;&#259;r&#259;nimii urmeaz&#259; un proces de diferen&#355;iere material&#259;. Numero&#351;i transilv&#259;neni lipsi&#355;i de p&#259;mânt au emigrat spre Statele Unite ale Americii (Giurescu). Din relat&#259;rile s&#259;tenilor am aflat c&#259; &#351;i din Peteritea au plecat în America cel pu&#355;in doi b&#259;rba&#355;i. Este vorba de Tuns Ion a lui Tudoric&#259; (cu domiciliul acolo unde locuie&#351;te azi Petre din Brani&#351;te) &#351;i Nechita Petre din Pust&#259; (care locuia lîng&#259; Victor de pe Dâmb). Cu banii aduna&#355;i în America, Nechita Petre din Pust&#259; a cump&#259;rat Gr&#259;dina Domneasc&#259; (probabil de la Bak Istvan) &#351;i a suportat cheltuielile de &#351;colarizare ale fiului s&#259;u - Nechita Gavril - devenit un foarte bun înv&#259;&#355;&#259;tor, iar ulterior preot în Osoi &#351;i Muncel. În schimb, Tuns Ion a lui Tudoric&#259; a cump&#259;rat mult teren Dup&#259; Deal &#351;i p&#259;dure în Podu Hijului, de la familia Ra&#355;.

Primele documente cu numele antecesorilor actualilor s&#259;teni. În urma acestor muta&#355;ii, abia prin 1898, deci cu doar doi ani înainte de începutul secolului XX, apar în documente numele existente azi în Peteritea. Astfel, într-un document se consemneaz&#259;: &#8220;Proprietarii prezen&#355;i în 1898: Bak Istvan, Racz Beni &#351;i Janos, Tuns Ion, Nechita Dumitru, apar&#355;in&#259;tori ai familiilor Varodi, Husar &#351;i Szentimrei Bak, au ajuns proprietari prin cump&#259;rare&#8221; (Apud Kadar).

Comparând relat&#259;rile s&#259;tenilor cu documentul scris, semnalat de cronicar, rezult&#259; c&#259; numele Tuns Ion (a lui Tudoric&#259;) corespunde perfect celor dou&#259; surse. În ceea ce prive&#351;te numele lui Nechita Dumitru (în varianta scris&#259;) &#351;i Nechita Petre (în varianta relat&#259;rii orale) difer&#259; doar numele de botez.

Fapt este c&#259; numai proprietarii de terenuri sunt nominaliza&#355;i în documente. Ceilal&#355;i, iobagii sau s&#259;tenii lipsi&#355;i de propriet&#259;&#355;i, adic&#259; str&#259;mo&#351;ii no&#351;tri, sunt consemna&#355;i doar sub forma unor numere. &#350;i fenomenul se petrece la începutul secolului XX! S&#259; mai spunem c&#259; s-ar putea ca locul numit &#8220;Piciorul Bochii&#8221; s&#259; aib&#259; vreo leg&#259;tur&#259; cu fostul proprietar Bak Istvan. Mult mai sigur este c&#259; &#8220;Domneasca&#8221; (Gr&#259;dina Domneasc&#259;) &#351;i Pusta au apar&#355;inut familiei Bak Istvan. Sora sa neavând copii l-a înfiat pe Mura Alexandru &#351;i lui i-a l&#259;sat mo&#351;tenire averea. La solicitarea sa, sora lui Bak Istvan ("doamna", cum îi ziceau s&#259;tenii) a fost înmormântat&#259; în T&#259;u&#355;i, pe un teren proprietatea ei.

Ce resurse financiare vor fi avut al&#355;i iobagi pentru a cump&#259;ra terenuri? C&#259;ci în afar&#259; de cei doi susaminti&#355;i, în sat au mai ap&#259;rut bog&#259;ta&#351;i, cu zeci de hectare de teren agricol &#351;i p&#259;duri. Averea lor, acumulat&#259; pe parcursul a doar una-dou&#259; genera&#355;ii, se va vedea la începutul anilor '50, când 9 peteriteni au fost declara&#355;i chiaburi. Dup&#259; relatarea lui Rus Ionuc, pe vremea aceea, p&#259;mântul nu a avut mare pre&#355;. Poate c&#259; a fost cedat &#351;i în schimbul unor presta&#355;ii în munc&#259; ori pentru ca proprietarul s&#259; scape de d&#259;ri. Dar cei mai mul&#355;i vindeau vite &#351;i cump&#259;rau p&#259;mânt, adesea r&#259;mânând f&#259;r&#259; lapte, alimentul lor de baz&#259;. Unii au procedat în acest fel cump&#259;rând propriet&#259;&#355;i pân&#259; în anii premerg&#259;tori colectiviz&#259;rii.



Organizarea administrativ-teritorial&#259;.

În lucrarea &#8220;Iob&#259;gia în Transilvania&#8221;, istoricul David Prodan relateaz&#259; urm&#259;toarele: &#8220;La 1553, domeniul Cet&#259;&#355;ii Ciceu (Depresiunea L&#259;pu&#351;ului?) a fost domeniul lui &#350;tefan cel Mare, al lui Bogdan, Petru Rare&#351; &#351;i a altor domni ai Moldovei. &#350;tefan, ca s&#259; întregeasc&#259; &#355;inutul s&#259;u, a trebuit s&#259; poarte procese cu nobilii care revendicau drepturi în cadrele lui, s&#259; cumpere sate sau p&#259;r&#355;i de sate aflate în st&#259;pânire nobiliar&#259;, s&#259; desp&#259;gubeasc&#259; fiice de zestrea care li se cuvenea din valoarea bunurilor pierdute de p&#259;rin&#355;i. A&#351;a a cump&#259;rat de la Emeric Banffy jum&#259;tatea lor din satele L&#259;pu&#351;, Suciu de Jos, Borcut, R&#259;zoare, V&#259;leni &#351;i Rohia cu 1.500 de florini de aur, iar de la al&#355;i membri ai familiei cealalt&#259; jum&#259;tate, cu aceea&#351;i sum&#259;, pl&#259;tind în total 3.000 de florini de aur.

Din satele apar&#355;inând de L&#259;pu&#351;, doar în L&#259;pu&#351; (Târgu L&#259;pu&#351; - n.n.) &#351;i D&#259;m&#259;cu&#351;eni putea fi popula&#355;ie ungureasc&#259; sau în amestec, restul sunt române&#351;ti.

Satele române&#351;ti aveau voievozi sau cneji în frunte. În numele satelor Libotin, Dobric &#351;i Zazmezeo (disp&#259;rut) r&#259;spunde voievodul Georgius Elecske, în numele satelor R&#259;zoare, Poiana Porcului (Fântânele), voievodul George Vele, din Dr&#259;ghia, voievodul Filip Pa&#351;ca. Un voievodat cuprinde mai multe sate. Cnejii fac func&#355;ii de juzi s&#259;te&#351;ti. În unele cazuri se face o apropiere între numele cnezului &#351;i numele p&#259;strat al satului, ca între cnezul Petru &#351;i Petre&#351;ti (Peterhaza), între Lazar Dolha &#351;i satul Dolheni, între cnezul Grigore Blenke &#351;i satul s&#259;u Poiana Blenchii&#8221;.



Dup&#259; &#350;tefan Pascu, în secolul XIV teritoriile Transilvaniei sunt organizate din punct de vedere administrativ în comitate. Înainte de comitate erau ob&#351;tiile s&#259;te&#351;ti.

Organizarea comitatului Solnocul Interior (Dinl&#259;untru), rezultat din divizarea fostului comitat Solnoc (subordonat direct Voievodatului Transilvaniei), din care f&#259;cea parte &#351;i Peteritea, poate fi stabilit&#259; cu probabilitate în a doua jum&#259;tate a secolului al XII-lea.

La 1901, Kadar plaseaz&#259; Peteritea în comitatul Solnoc-D&#259;bâca. Alte surse (apud Lupu&#355;) plaseaz&#259; zona L&#259;pu&#351;ului în comitatul Solnocul Interior, în 1770, iar în 1784 în comitatul Solnoc D&#259;bâca, cu re&#351;edin&#355;a la Dej.

În 1925, administra&#355;ia româneasc&#259; a organizat teritoriul în jude&#355;e &#351;i pl&#259;&#351;i, astfel c&#259; începând din acel an Peteritea face parte din jude&#355;ul Some&#351;, cu re&#351;edin&#355;a la Dej, plasa L&#259;pu&#351;, cu re&#351;edin&#355;a la Târgu-L&#259;pu&#351;.

Începând din 1940, odat&#259; cu ocuparea de c&#259;tre unguri a nordului Transilvaniei, Peteritea face din nou parte din comitatul Solnoc D&#259;bâca (Szolnok-Doboka). Dup&#259; toate probabilit&#259;&#355;ile, oficial, aceast&#259; organizare administrativ-teritorial&#259; a r&#259;mas neschimbat&#259; pân&#259; în 1950, la adoptarea decretului de organizare a teritoriului pe regiuni &#351;i raioane. Dar, cel pu&#355;in neoficial, dup&#259; cum rezult&#259; &#351;i din &#8220;Registrul pentru n&#259;scu&#355;i&#8221;, de la Prim&#259;ria comunei Vima Mic&#259;, îndat&#259; dup&#259; retragerea administra&#355;iei maghiare s-a revenit la împ&#259;r&#355;irea administrativ&#259; anterioar&#259; anului 1940. Documentul, din 1946, consemneaz&#259; antetul:

România

(Stema regal&#259;)

Prim&#259;ria comunei Vima Mic&#259;

Jude&#355;ul Some&#351;

Mai men&#355;ion&#259;m c&#259; în registrul de stare civil&#259; (redactat în limba maghiar&#259; &#351;i p&#259;strat la aceea&#351;i prim&#259;rie) ultimul act de na&#351;tere a fost înregistrat de administra&#355;ia maghiar&#259; în 4 octombrie 1944, iar primul act al administra&#355;iei române (în acela&#351;i registru) este datat 24 noiembrie 1944.

Dup&#259; 1950, Peteritea face parte din comuna R&#259;zoare (Ma&#351;ca, ungure&#351;te Macskomezo, atestare documentar&#259; la 1500 - Machkamezew), raionul L&#259;pu&#351;, cu re&#351;edin&#355;a la Târgu L&#259;pu&#351; (atestat în 1291), regiunea Baia Mare, cu re&#351;edin&#355;a în Baia Mare.

În 1968 s-a revenit la organizarea teritorial&#259; pe jude&#355;e, dup&#259; care Peteritea apar&#355;ine de comuna Vima Mic&#259;, jude&#355;ul Maramure&#351;, cu re&#351;edin&#355;a în Baia Mare. Tot cu aceast&#259; dat&#259;, R&#259;zoare, fosta re&#351;edin&#355;&#259; de comun&#259;, trece la Târgu L&#259;pu&#351;, prilej cu care localitatea este declarat&#259; ora&#351; (împreun&#259; cu câteva sate limitrofe).

În prim&#259;vara anului 1989 (anul Revolu&#355;iei) regimul a desfiin&#355;at comunele Vima Mic&#259; &#351;i Coroieni, înfiin&#355;înd o nou&#259; comun&#259; cu re&#351;edin&#355;a la V&#259;lenii L&#259;pu&#351;ului. Dar dup&#259; 22 decembrie procesul de reorganizare a fost abandonat, astfel c&#259; dup&#259; doar câteva luni Vima Mic&#259; a redevenit comun&#259; cu acelea&#351;i sate în componen&#355;&#259;.

&#350;i actualmente Peteritea apar&#355;ine de comuna Vima Mic&#259; (ungure&#351;te Dragavilma, atestat&#259; în 1390 sub denumirea de Vydma). Celelalte sate din componen&#355;a comunei sunt: Vima Mare, S&#259;lni&#355;&#259;, Jug&#259;streni, Dealu Corbului &#351;i Aspra.



Evenimente importante din via&#355;a satului

Memorandumul. În 1892, din delega&#355;ia de 300 de români transilv&#259;neni care au semnat Memorandumul adresat împ&#259;ratului din Viena au f&#259;cut parte &#351;i 3 b&#259;rba&#355;i din &#355;inutul L&#259;pu&#351;ului, între care &#351;i Ioan Vasc din Vima Mic&#259;.

Primul r&#259;zboi mondial. Judecând dup&#259; num&#259;rul victimelor, prima conflagra&#355;ie mondial&#259; a fost un moment istoric care trebuie s&#259; fi marcat profund via&#355;a peteritenilor. Astfel, pe câmpurile de lupt&#259; pentru ap&#259;rarea Imperiului Austro-Ungar, adic&#259; pentru o cauz&#259; str&#259;in&#259;, au murit 28 de b&#259;rba&#355;i, în jur de 10 la sut&#259; din locuitori. Practic a avut loc o decimare a popula&#355;iei masculine a satului &#351;i pustiirea a numeroase case, în lipsa urma&#351;ilor familiilor respective. Participarea la r&#259;zboi este descris&#259; cu mult talent cronic&#259;resc de cantorul Tuns Vasiliu din Peteritea, agricultor, n&#259;scut în 1885, tat&#259;l gestionarului Tuns Vasile. Manuscrisul se afl&#259; în Cartea de aur a Bisericii din Peteritea. Iat&#259; un fragment:

&#8220;Spre aducere aminte

În anul 1914, iulie 28, am fost mobilizat în armat&#259; cu trupele ce se g&#259;seau în Bosnia &#351;i Her&#355;egovina, contra Serbiei. La 1 august 1914 au început r&#259;zboiul european &#351;i am luat parte la toate luptele, pe toate fronturile, întâiu pe frontul cu Serbia - în 1914, iar&#259; în 1915 pe frontul rusesc în Polonia &#351;i în Gali&#355;ia. Ru&#351;ii au fost înfrân&#355;i de trupele austro-ungare &#351;i germane &#351;i am intrat chiar &#351;i în &#354;ara Ruseasc&#259;, unde într-o lupt&#259; crâncen&#259; am fost r&#259;nit la bra&#355;ul stâng în 18 iulie 1915. Dup&#259; ce am stat în spital nou&#259; luni, m-am îns&#259;n&#259;to&#351;it &#351;i iar&#259; am plecat pe front tot contra Rusiei, din 1916 mai 6 pân&#259; în 1917 septembrie 21. Atunci iar&#259; m-am întors în &#355;ar&#259; fiind bolnav de tifos exantematic. Dup&#259; ce m-am f&#259;cut s&#259;n&#259;tos, iar&#259;&#351;i am fost trimis pe front contra Italiei, de la 1 ianuarie 1918 pân&#259; la 15 iunie 1918, când s-au dat luptele cele mai crâncene. Atunci iar&#259;&#351;i am fost cuprins de o boal&#259; grea din cauza c&#259;ldurii mari &#351;i a putorii din trupurile celor c&#259;zu&#355;i mor&#355;i pe câmpul de lupt&#259;. Iar&#259;&#351;i m-am întors în &#355;ar&#259; &#351;i în toamna anului 1918 octombrie 30 regele Austro-Ungariei &#351;i regele Germaniei &#351;i-au dat demisia (au abdicat - n.n.) fiind înfrân&#355;i de trupele aliate engleze, fran&#355;eze, italiene &#351;i americane. Atunci s-au ispr&#259;vit r&#259;zboiul cel mare cu biruin&#355;a alia&#355;ilor &#351;i tot atunci noi, ardelenii, ne-am lib&#259;rat de sub jugul strein ungar &#351;i ne-am lipit de vechiul Regat f&#259;când România Mare (...)

Dat în Peteritea la 23 aprilie 1929 în ziua de Sfântu Gheorghe&#8221;

Un alt b&#259;trân al satului - Tuns Ion (Ionu lui &#350;tefan, sau Ion din Vale, care a ajuns prizonier în Fran&#355;a) - povestea copiilor, în timp ce p&#259;&#351;tea vitele pe islazul din Dos, episoade din luptele ce au avut loc în Bosnia-Her&#355;egovina &#351;i în Gali&#355;ia, în anii primului r&#259;zboi mondial.

Dup&#259; relatarea lui Rus Ionuc, mobilizarea peteritenilor a avut loc la Bistri&#355;a, pentru &#8220;linie&#351;i&#8221; (armata de linie) &#351;i la Dej, pentru honvezi, care au fost du&#351;i pe frontul din Rusia. Majoritatea peteritenilor au ajuns îns&#259; pe fronturile din Bosnia-Her&#355;egovina. Frontul rusesc s-a dezorganizat în 1917. La întoarcere, în Basarabia, mai mul&#355;i ardeleni s-au înrolat voluntari în Armata Român&#259;. Între ei s-au aflat &#351;i peteritenii Rus Irimie (tat&#259;l lui Rus Ionuc) &#351;i Rus &#350;ofron, care s-au refugiat în România, unde s-au format regimente ale Armatei Române, cu care au participat &#351;i ei la cucerirea Ardealului.

În cinstea celor c&#259;zu&#355;i pe front, la ini&#355;iativa înv&#259;&#355;&#259;torului Nechita Gavril, s&#259;tenii au în&#259;l&#355;at în anul 1925 un monument din piatr&#259; cioplit&#259;, pe care l-au amplasat în centrul satului, în &#8220;Crucile Drumului&#8221;, cum numesc ei locul. Lucrarea a fost f&#259;cut&#259; de cioplitorii în piatr&#259; Rus Ilie&#351; &#351;i Nechita Gavril (Gavri&#351; din Ponoare). Pe acest monument sunt gravate numele celor 28 de eroi pe care i-a dat mica comunitate din Peteritea. Dar iat&#259; textul care se poate citi pe fa&#355;ada monumentului:

S-a ridicat în 1925 acest monument în amintirea eroilor din aceast&#259; comun&#259;, c&#259;zu&#355;i în num&#259;r de 28 pe câmpul de r&#259;zboiu în anii 1914-1916.

Tuns Flore, Bo&#355; Teodor, Criste Ioan, Criste Gavril, Coste Alexe, Cionca Teodor, Flore Gavril, Farca&#351; Viorel, Nechita Onu&#355;, Nechita Gavril, Nechita Nicolae, Nechita Gregoriu, Nechita Wasilie - a Sav, Nechita Teodor, Nechita Wasilie Lion, Nechita Flore, Pop Petru, Rus Ioan, Rus Flore, Tuns Wasilie, Trif Kiril&#259;, Trif Gavril, Trif Gavril, Flore Ion, Trif N Gavril, Tuns Alexandru, Tuns Ion, Tuns Gavril, Tuns Zosim.

Pe partea lateral&#259; stânga sunt consemna&#355;i donatorii &#351;i constructorii monumentului:

Donat

Rus Ilie al. Ion &#351;i Gavril Nechita al. Ion, so&#355; - Mare



Explica&#355;ii: donat de Rus Ilie a lui Ion &#351;i Gavril Nechita a lui Ion &#351;i so&#355;ia Maria. (Ulterior s-a ad&#259;ugat &#351;i lista celor 7 eroi din cel de al doilea r&#259;zboi mondial, pe care o reproducem la paragraful respectiv).



Masacrul din Târgu L&#259;pu&#351;.

La întrunirea de la Alba Iulia, prilejuit&#259; de Marea Unire de la 1 decembrie 1918, au participat &#351;i 5 delega&#355;i din Târgu L&#259;pu&#351; &#351;i 6 suplean&#355;i din satele din zon&#259;. Ulterior, pe 5 decembrie 1918, într-o zi de târg (joi, zi de târg care se men&#355;ine &#351;i azi), în Târgu L&#259;pu&#351; a avut loc o mare adunare popular&#259;, la care au participat &#351;i numero&#351;i peteriteni. Cu acest prilej, le-au fost comunicate localnicilor hot&#259;rârile de la Alba Iulia. În acel moment, un grup de unguri din zon&#259; &#351;i 60 de militari din Regimentul 39 Debre&#355;in au tras în plin în mul&#355;ime. Au murit 24 de români, iar al&#355;ii, în jur de 50, au fost r&#259;ni&#355;i. În cinstea lor, în 1936, în Târgu L&#259;pu&#351; a fost în&#259;l&#355;at un monument cu un vultur din bronz pe un soclu de granit. În 1941-1943 monumentul a disp&#259;rut. În 1946 a fost în&#259;l&#355;at din nou în alt loc, dup&#259; care a fost din nou demolat. A fost ref&#259;cut pentru a treia oar&#259; abia în 1968, pe locul unde se poate vedea &#351;i ast&#259;zi. Evenimentul, la care au fost martori oculari inclusiv locuitori din Peteritea, a fost descris în romanul &#8220;Joia patimilor&#8221; de Horea B&#259;descu.



Partidele în perioada interbelic&#259;.

Înaintea comuni&#351;tilor, în perioada interbelic&#259; partidele politice nu aveau organiza&#355;ii în Peteritea. Excep&#355;ie au f&#259;cut legionarii, care aveau o organiza&#355;ie în sat - cuib, cum îi spuneau ei - &#351;efi de cuib fiind Viman Traian (preot) &#351;i Nechita Gavril (Gavri&#351; de la Domnica). În rest partidele activau doar în perioada alegerilor, prin delega&#355;i care le d&#259;deau aleg&#259;torilor &#355;uic&#259; &#351;i le indicau cum s&#259; voteze.



Primarii satului.

În perioada primului r&#259;zboi mondial au fost primari Nechita Teodor (de Pe Poian&#259;) &#351;i Nechita Dumitru (de Pe Poian&#259;).

În perioada interbelic&#259; s-au succedat: Farca&#351; Constantin (de Pe Fa&#355;&#259;, n&#259;scut în Vima Mic&#259;), Ciocan Gheorghe (Gheorghic&#259; de Pe Poian&#259;, n&#259;scut în S&#259;lni&#355;&#259;) &#351;i Tuns Gheorghe (a lui Ignat). Sediul Prim&#259;riei satului era acas&#259; la primari, iar adun&#259;rile cet&#259;&#355;ene&#351;ti aveau loc în cl&#259;direa &#351;colii.



Al doilea R&#259;zboi Mondial.

Cel de-al doilea R&#259;zboi Mondial i-a surprins pe cei din Peteritea în alt&#259; &#355;ar&#259; decât în cea cu care se uniser&#259; în 1918. Ca urmare a Dictatului de la Viena, dup&#259; 1940, ei nu mai locuiau acum în plasa L&#259;pu&#351;, jude&#355;ul Some&#351;, ci în comitatul Szolnok-Doboka (Solnoc-D&#259;bâca). Peteritenii nu mai mergeau la prim&#259;rie, ca sediu al autorit&#259;&#355;ii locale, ci la bir&#259;u sau la cancelarie la Macskomezo (Ma&#351;ca), nu la R&#259;zoare.

Fiind vreme de r&#259;zboi, autorit&#259;&#355;ile maghiare au procedat la mobilizarea b&#259;rba&#355;ilor, inclusiv a celor din Peteritea, ap&#355;i pentru a lupta pe frontul din Rusia. Centrul de recrutare a fost la Beclean, de unde au fost distribui&#355;i pe front sau în deta&#351;amente de munc&#259;. Tot la începutul r&#259;zboiului, ungurii au procedat &#351;i la rechizi&#355;ionarea cailor de la B&#259;banu &#351;i Gavri&#351; a lui Vasile a lui Precup. Pe front &#351;i-au g&#259;sit sfâr&#351;itul 9 b&#259;rba&#355;i din Peteritea. În afar&#259; de cei mor&#355;i, a mai fost &#351;i un invalid de r&#259;zboi - Matei Ioan - c&#259;ruia i-a fost strivit un picior de tampoanele trenului pe care se îmbarcase. Tot restul vie&#355;ii el a umblat doar pe lâng&#259; cas&#259;, sprijinit în cârj&#259;. (Matei Ioan l-a înfiat ulterior pe Buteanu Nicolae). Un altul - Nechita Nicolae (a lui Vasile a Varvarei din Dâmbu Uli&#355;ii) fusese dat disp&#259;rut, astfel c&#259; i s-a f&#259;cut slujb&#259; abia dup&#259; vreo 10 ani de la sfâr&#351;itul r&#259;zboiului.

Din surse orale am aflat c&#259; frontul s-a retras pe direc&#355;ia Dej - Baia Mare - Satu Mare, cam prin &#8217;44. Întâi au ap&#259;rut nem&#355;ii, dar trecerea lor s-a f&#259;cut numai prin R&#259;zoare. Ru&#351;ii i-au urm&#259;rit pe nem&#355;i &#351;i prin Peteritea, venind dinspre V&#259;lenii L&#259;pu&#351;ului &#351;i îndreptându-se spre Vima Mic&#259; unii &#351;i spre Groape &#351;i Preluc&#259; al&#355;ii. Ini&#355;ial au ap&#259;rut cerceta&#351;ii c&#259;l&#259;ri, urma&#355;i de un convoi de autocamioane care tractau tunuri. Convoaiele de militari ru&#351;i (purtând arme orientate cu &#355;eava în jos) au trecut timp de o s&#259;pt&#259;mân&#259; prin Peteritea, perioad&#259; în care au rechizi&#355;ionat cai &#351;i alte animale &#351;i au jefuit casele de alimente, îmbr&#259;c&#259;minte &#351;i înc&#259;l&#355;&#259;minte. Tot prin sat, ru&#351;ii înso&#355;eau un convoi de prizonieri, probabil nem&#355;i. Pe Dealu Pietri&#351;ului, ru&#351;ii au ajuns din urm&#259; un convoi cu tehnic&#259; militar&#259; a nem&#355;ilor, având loc acolo un m&#259;cel, marcat prin câteva monumente funerare pe locul gropilor comune. Alte lupte s-au dat între M&#259;n&#259;&#351;tur &#351;i Ru&#351;or, unde ru&#351;ii care au trecut peste Dealul Prelucii au interceptat grupul de nem&#355;i în retragere.

Cam la începutul anilor &#8216;70, Rus Gavril (a lui Ilie) graveaz&#259; pe monumentul ridicat în 1925 &#351;i numele celor 9 peteriteni c&#259;zu&#355;i în cel de-al doilea R&#259;zboi Mondial. Iat&#259; textul respectiv:

Eroii al II-lea r&#259;zboi din 1942-1945

Nechita Niculae, Nechita Flore, Nechita Aftene, Nechita Niculae, Nechita Todor, Tuns Petre, Tuns &#350;andor, Rus Niculae, Tuns Agustin.



Sub st&#259;pânire ungureasc&#259;.

Primarul satului, din perioada r&#259;zboiului (1940-1945), a fost Ra&#355; Vasile. El &#351;tia într-o oarecare m&#259;sur&#259; ungure&#351;te &#351;i era descendent al unor grofi unguri, de&#351;i de-a lungul anilor antecesorii s&#259;i se amestecaser&#259; cu românii din &#355;inut (dup&#259; cum a procedat el însu&#351;i, c&#259;s&#259;torindu-se cu o românc&#259; din V&#259;lenii L&#259;pu&#351;ului). Înv&#259;&#355;&#259;tori au fost numi&#355;i de asemenea unguri: Iuczi (pentru o scurt&#259; perioad&#259;) &#351;i Molnar Gabor din Secuime.

Numele nou-n&#259;scu&#355;ilor &#351;i ale celor ce &#351;i-au înnoit actele de identitate au fost maghiarizate în totalitate, unele r&#259;mânând deformate pân&#259; în ziua de azi, cei în cauz&#259; nef&#259;când efortul de a repara aceast&#259; nedreptate.

Tot în perioada r&#259;zboiului s-au construit podurile de la Valea Oanei, Valea Satului &#351;i Valea Drelii, precum &#351;i structura de beton a funicularului R&#259;zoare-Ileanda, în ideea de a exploata manganul de la minele din R&#259;zoare.



Revenirea administra&#355;iei române&#351;ti.

Din 1945 &#351;i pân&#259; în 1948, adic&#259; pân&#259; la instalarea regimului comunist, primarul satului a fost Tuns Vasile (a lui Ion a lui Dumitru (vezi &#351;i paragraful personalit&#259;&#355;i...).

Alegerile din 1946. Peteritenii au participat la vot în Coroieni, la alegerile din 1946. B&#259;trânii î&#351;i amintesc cum au votat cu to&#355;ii &#8220;Ochiul&#8221; (simbolul PN&#354;), pentru ca în final s&#259; afle c&#259; majoritatea voturilor au fost în favoarea &#8220;Soarelui&#8221; (simbolul blocului de partide de orientare comunist&#259;). Este vorba de binecunoscuta m&#259;sluire a votului.

Administra&#355;ia comunist&#259;. Dup&#259; 1948 s-au instituit comitete provizorii pe comune, iar din 1950, Prim&#259;ria a devenit &#8220;Sfatul Popular&#8221; (al comunei R&#259;zoare, raionul L&#259;pu&#351;, regiunea Baia Mare), iar &#351;eful institu&#355;iei era numit pre&#351;edinte al Comitetului Executiv al Sfatului Popular. Ulterior, denumirea institu&#355;iei s-a transformat în &#8220;Consiliu Popular&#8221;, f&#259;r&#259; nicio schimbare de fond. În locul primarilor din satele apar&#355;in&#259;toare comunei, au fost numi&#355;i "delega&#355;i s&#259;te&#351;ti". Nechita Dumitru &#351;i Rus Arghil din Peteritea au de&#355;inut func&#355;ia de delega&#355;i s&#259;te&#351;ti.



Declararea chiaburilor.

Prin anii 1952-1955, autorit&#259;&#355;ile comuniste i-au declarat chiaburi pe urm&#259;torii &#355;&#259;rani mai înst&#259;ri&#355;i: Ra&#355; Vasile, Tuns Ion (a lui Gheorghe), Rus Gavril (din Z&#259;podie), Nechita Alexandru (de la B&#259;banu), Nechita Ion (de la Manica), Nechita Nicolae (de Pe Poian&#259;), Flore Gheorghe (de Pe Poian&#259;), Nechita Vasile (a Varvarei), Farca&#351; Constantin (de Pe Fa&#355;&#259;). În stabilirea listei chiaburilor din Peteritea un mare rol l-a jucat Rus Victor (de pe Dâmb, poreclit &#351;i Cioc&#259;u), primul s&#259;tean membru de partid comunist. El a comis &#351;i abuzuri, ca de exemplu în cazul lui Farca&#351; Constantin (de Pe Fa&#355;&#259;), care de&#351;i avea doar 12 hectare de teren, a fost declarat chiabur în urma unor certuri (de la un stejar) cu Rus Victor. Terenurile chiaburilor au fost preluate de autorit&#259;&#355;i &#351;i au stat la baza constituirii unei Gospod&#259;rii Agricole de Stat (GAS, ulterior IAS) pe actualele terenuri din P&#259;ltini&#351;, Laz &#351;i M&#259;gurici (al&#259;turate celor de la V&#259;leni, pân&#259; în Valea Ponorâtii.

Consecin&#355;ele statutului de chiabur au fost în principal stabilirea de cote excesiv de mari, dar &#351;i alte feluri de discrimin&#259;ri (de pild&#259;, copiii chiaburilor nu aveau acces în institu&#355;ii de înv&#259;&#355;&#259;mânt superior).



Concentr&#259;rile.

În 1954, 15 peteriteni au primit ordine de concentrare la Combinatul Siderurgic Hunedoara unii &#351;i al&#355;ii la Exploatarea Minier&#259; Cavnic. Ei au fost transporta&#355;i noaptea, în camioane acoperite cu prelat&#259;, f&#259;r&#259; s&#259; li se spun&#259; la ce destina&#355;ie anume. O spaim&#259; mare au tras nu numai ei, ci &#351;i familiile lor, neîn&#355;elegând rostul ascunderii destina&#355;iei. Au efectuat acolo munci necalificate, timp de dou&#259; luni &#351;i jum&#259;tate, în anotimp de var&#259;, adic&#259; tocmai în sezonul cel mai neconvenabil pentru ei, cel al muncilor agricole.



Cotele.

Constând în predarea la stat a unor cantit&#259;&#355;i de cereale &#351;i a unor animale, lapte &#351;i chiar presta&#355;ii în transporturi de lemne, în perioada anilor &#8216;50, cotele au fost în esen&#355;&#259; un sistem de munc&#259; for&#355;at&#259;, chiar în condi&#355;iile propriet&#259;&#355;ii private asupra terenurilor. Activi&#351;ti de partid mergeau la fiecare familie &#351;i, în func&#355;ie de terenul de&#355;inut, impuneau, sub forma unui plan, ce anume s&#259; cultive, pe ce suprafa&#355;&#259;, ce recolt&#259; urmeaz&#259; s&#259; ob&#355;in&#259; &#351;i cât din recolt&#259; s&#259; fie predat la stat. Nu conta ce recolt&#259; ob&#355;inea efectiv omul, c&#259;ci cota trebuia predat&#259; în totalitate. Oricum, cotele erau o povar&#259; de tot greu de suportat pentru s&#259;teni. Adesea, ei ajungeau pân&#259; acolo încât s&#259; cumpere porumb din Satu Mare pentru a-l preda la bazele de recep&#355;ie, unde li se elibera un bon. Cotele erau calculate dup&#259; num&#259;rul de hectare pe care le de&#355;ineau s&#259;tenii. Erau trei tran&#351;e: pân&#259; la 5 hectare, între 5 &#351;i 10 hectare &#351;i peste 10 hectare. În cazul ultimei categorii, cota o reprezenta întreaga recolt&#259;, plus câteva animale. Rus Victor (de pe Dâmb, zis &#351;i Cioc&#259;u) era cel care stabilea cotele s&#259;tenilor, uneori în mod abuziv.



Contract&#259;rile.

Principalul efect la revolu&#355;iei maghiare din 1956, resim&#355;it de peteriteni, a fost desfiin&#355;area cotelor. Astfel, începând din 1967 a fost introdus sistemul contract&#259;rilor. Aceste a&#351;a-zise contract&#259;ri erau pân&#259; la urm&#259; tot un fel de cote (contractarea se f&#259;cea cu o insistent&#259; munc&#259; de "l&#259;murire"), dar cu cantit&#259;&#355;i mai rezonabile de produse agricole &#351;i ceva mai bine pl&#259;tite.



Balonul cu manifeste.

Probabil în leg&#259;tur&#259; cu desf&#259;&#351;urarea r&#259;zboiului rece din acea vreme, în 1958, în Podu Rotund a c&#259;zut un balon din folie transparent&#259; de polietilen&#259;, cu manifeste tip&#259;rite în limba ceh&#259; sau slovac&#259;. Pentru acea vreme, evenimentul era cu totul ie&#351;it din comun, astfel c&#259; mult&#259; lume i-a înso&#355;it pe cei ce l-au adus în Crucile Drumului. Acolo, fostul secretar de partid, Nechita Alexandru, a p&#259;zit balonul pân&#259; ce l-au transportat la Postul de Mili&#355;ie din Rohia.



Organiza&#355;ia de partid comunist.

&#8220;Organiza&#355;ia de baz&#259;&#8221; (adic&#259; de partid comunist) din sat s-a înfiin&#355;at în anul 1946 (potrivit unor relat&#259;ri verbale) &#351;i o lung&#259; perioad&#259; de timp era format&#259; doar din trei membri, cu to&#355;ii agricultori s&#259;raci: Rus Victor (de pe Dâmb), Nechita Alexandru (&#350;andoru lui Iona&#351;) &#351;i Nechita Dumitru (a Elenei, care s-a mutat cam prin anii &#8216;60 în Târgu L&#259;pu&#351;). În anii urm&#259;tori s-a mai înscris în partid &#351;i a ocupat &#351;i func&#355;ia de secretar al organiza&#355;iei de baz&#259; (BOB) Roman Ioan, de meserie p&#259;durar. Rând pe rând, câte unul din ei era secretar de partid. Ulterior, în partid s-au înscris mult mai mul&#355;i peteriteni, astfel c&#259; la 1989, erau 35-40 de membri de partid. Bodea Grigore, din Vima Mic&#259;, fost primar &#351;i secretar de partid pe comun&#259; pân&#259; în anul Revolu&#355;iei, î&#351;i aminte&#351;te c&#259;, într-o perioad&#259;, în Peteritea a fost secretar de partid &#351;i Tuns Vasile (de Pe Pod). Revolu&#355;ia din 1989 l-a surprins în func&#355;ia de secretar de partid în Peteritea pe înv&#259;&#355;&#259;torul Marius Br&#259;gariu.

În perioada de dup&#259; 1960, În Peteritea s-a constituit, mai mult formal, &#351;i o organiza&#355;ie de tineret a Partidului Comunist, numit&#259; UTM, ulterior UTC. Între secretarii UTC din sat au fost &#351;i Nechita Alexandru (din Dâmbu Poienii, actualmente domiciliat în Baia Mare) &#351;i Tuns Petre (de Pe Clej&#259;, fost brigadier CAP, actualmente decedat).



Întov&#259;r&#259;&#351;irea.

TOZ-ul sau întov&#259;r&#259;&#351;irea s-a înfiin&#355;at în Peteritea cam prin anul 1952, avînd în componen&#355;&#259; circa 8-10 familii dintre cele mai s&#259;race din sat. Pre&#351;edintele TOZ-ului (a&#351;a i se mai spunea la întov&#259;r&#259;&#351;ire) a fost Nechita Alexandru (&#350;andor a lui Iona&#351;). Tozi&#351;tii - majoritatea s&#259;raci &#351;i membri de partid comunist, dar &#351;i câ&#355;iva mai înst&#259;ri&#355;i, înscri&#351;i ulterior - au ocupat o tarla Pe Vârf, o parcel&#259; cu teren mai fertil, fapt ce a generat mult&#259; vrajb&#259; între s&#259;teni.



Colectivizarea.

Cam la zece ani dup&#259; ce s-a înfiin&#355;at întov&#259;r&#259;&#351;irea, în iarna anului 1962, dup&#259; luni de zile de &#8220;l&#259;muriri&#8221;, amenin&#355;&#259;ri &#351;i constrângeri, chema&#355;i zilnic &#351;i &#8220;prelucra&#355;i&#8221; la &#351;coal&#259;, au cedat aproape to&#355;i s&#259;tenii, înscriindu-se în colectiv&#259; începând cu cei mai înst&#259;ri&#355;i. Motivul focaliz&#259;rii presiunilor era simplu: cei înst&#259;ri&#355;i aveau &#351;i un prestigiu pe m&#259;sur&#259;, constituind modele pentru ceilal&#355;i. Dac&#259; ei cedau, adic&#259; se înscriau în colectiv&#259;, atunci &#351;i ceilal&#355;i îi urmau. Doar dou&#259;-trei familii au rezistat asaltului tovar&#259;&#351;ilor cu munca de l&#259;murire, între care &#351;i familiile Criste Trifan &#351;i Tuns Grigore (a lui Telente). Rezisten&#355;a dârz&#259; a acestor familii se explic&#259; prin eforturile inumane (chiar cu pre&#355;ul înfomet&#259;rii) f&#259;cute pentru a cump&#259;ra terenuri agricole pân&#259; în ultimii ani premerg&#259;tori colectiviz&#259;rii. (Un cons&#259;tean a auzit urm&#259;toarea conversa&#355;ie în familia Criste Trifan: &#8220;Tat&#259;, ce o s&#259; mânc&#259;m&#8221;? &#8220;Apoi du-te &#351;i ia-&#355;i un m&#259;r&#8221;). În fiecare diminea&#355;&#259;, Trifan pleca pe ascuns, astfel încât s&#259; nu-l vad&#259; copiii c&#259; duce laptele s&#259;-l vând&#259;. Profund dezam&#259;gite de întors&#259;tura lucrurilor, dup&#259; ce au primit în schimbul terenurilor lor fertile ni&#351;te coclauri inutilizabile, aceste familii au luat drumul pribegiei, în Banat.

Tot din cauza priva&#355;iunilor impuse de procesul colectiviz&#259;rii a plecat din sat &#351;i familia preotului Viman Traian, cu so&#355;ia Terezia, fiul Zenu &#351;i fiica Zoia. În virtutea statutului s&#259;u de preot, adic&#259; om cu vaz&#259; în sat, el se a&#351;tepta la un tratament preferen&#355;ial în ceea ce prive&#351;te averea preluat&#259; de colectiv&#259; (mai ales c&#259; avea terenuri întinse &#351;i un cal). Dar t&#259;v&#259;lugul istoriei nu l-a ocolit. Ca reac&#355;ie la cursul evenimentelor, el a preferat s&#259; plece din sat (dup&#259; 17 ani în care a de&#355;inut func&#355;ia de preot).



Înfiin&#355;area Gospod&#259;riei Agricole de Stat.

Paralel cu procesul colectiviz&#259;rii, nou&#259; familii mai înst&#259;rite, declarate anterior &#8220;chiaburi&#8221; (cu pân&#259; la 30 hectare de teren) au fost for&#355;ate s&#259; predea o parte din p&#259;mânt la stat. Activi&#351;tii de partid i-au constrâns pe a&#351;a-zi&#351;ii chiaburi s&#259; declare în scris c&#259; predau de bun&#259; voie terenul de&#355;inut în proprietate fiindc&#259; nu sunt în stare s&#259;-l cultive. A&#351;a a luat fiin&#355;&#259; tarlaua unei Gospod&#259;rii Agricole de Stat, devenit&#259; ulterior Întreprindere Agricol&#259; de Stat (IAS) pe locurile numite M&#259;gurici, Laz &#351;i P&#259;ltini&#351;, al&#259;turate celor luate de la v&#259;lena&#351;i, pân&#259; la Valea Ponorâtii.



Inaugurarea colectivei.

La 7 februarie 1962, autorit&#259;&#355;ile au inaugurat Gospod&#259;ria Agricol&#259; Colectiv&#259; - colectiva din Peteritea (care ulterior s-a numit Cooperativ&#259; Agricol&#259; de Produc&#355;ie, f&#259;r&#259; a i se schimba cu nimic con&#355;inutul &#351;i func&#355;iile), cu participarea fanfarei minerilor din B&#259;iu&#355;. Aceast&#259; fanfar&#259; a interpretat timp de o zi Hora Unirii &#351;i mai multe cântece populare. Ca amintire, p&#259;strez imaginea în care noi, copiii din acea vreme, &#355;ineam partiturile muzicale în fa&#355;a instrumenti&#351;tilor.

Procesul colectiviz&#259;rii a continuat, seara, cu o &#351;edin&#355;&#259; în care autorit&#259;&#355;ile l-au propus ca pre&#351;edinte de colectiv&#259; pe Nechita Alexandru (&#350;andor a lui Iona&#351;), secretarul de partid comunist. S&#259;tenii nu l-au acceptat, protestând prin vocifer&#259;ri &#351;i cerând ca aceast&#259; func&#355;ie s&#259; fie ocupat&#259; de fostul primar de dup&#259; r&#259;zboi, Tuns Vasile, (a lui Ion a lui Dumitru), lucru care s-a &#351;i întâmplat.

Aspectul cel mai dureros pentru s&#259;teni, pe lâng&#259; pierderea terenurilor prin trecerea lor în colectiv&#259;, a fost preluarea la GAC a întregului inventar agricol - c&#259;ru&#355;e, pluguri, grape etc., precum &#351;i a cailor. De asemenea, au fost limitate num&#259;rul de vite pe care un agricultor le putea cre&#351;te în gospod&#259;ria proprie, m&#259;suri parc&#259; anume gândite pentru a genera s&#259;r&#259;cie.



Reorganiz&#259;ri succesive ale colectivei.

În 1963, GAC Peteritea s-a unificat cu GAC V&#259;lenii L&#259;pu&#351;ului &#351;i cu GAC R&#259;zoare avându-l ca pre&#351;edinte pe Vele Ioan din V&#259;leni.

În 1968, odat&#259; cu noua împ&#259;r&#355;ire administrativ&#259;, pe jude&#355;e, colectiva s-a divizat, devenind Cooperativa Agricol&#259; de Produc&#355;ie (CAP) Peteritea. Pre&#351;edinte a fost Nechita Dumitru (a Irinei) pân&#259; în 1975. Al&#355;i pre&#351;edin&#355;i care, pe perioade mai scurte, de circa un an, i-au succedat au fost: Flore Ioan (de Pe Poian&#259;), Cristea Nicolae &#351;i Mura Maria (de Pe Moine).

Cam prin 1980 sau 1981, CAP-urile din comuna Vima Mic&#259; s-au unificat, formând Asocia&#355;ia Economic&#259; Intercooperatist&#259;. Pre&#351;edinte a fost Cionca Grigore din Vima Mic&#259;, pân&#259; în 1989. Cu prilejul unific&#259;rii, toate vitele din Peteritea au fost transferate la Vima Mic&#259; în grajduri moderne, cu o capacitate de 704 capete. De asemenea, asocia&#355;ia a preluat terenuri întinse în mai multe locuri: Pe Vârf, Dup&#259; Cârjescu, în Capul Câmpului, în Fa&#355;a Oanei &#351;i Pe Moine. În acea perioad&#259; colectiva din Peteritea de&#355;inea circa 300 de oi, ad&#259;postite la saivanul din Brani&#351;te. Dup&#259; transferul vitelor la Vima Mic&#259;, o parte din oi au fost duse la grajdurile din Valea Oanei.

Ingineri agronomi au fost: Pu&#351;ca&#351; Ioan, Kepiro Paraschiva (Baia Mare), Lupu&#355; Ioan (Vima Mic&#259;), Fericean Aurora (Baia Mare) &#351;i tehnicianul Le&#351; Gheorghe.

Brigadieri au fost: Tuns Petre (de pe Clej&#259;), Nechita Ion (din Dâmbu Poienii), Lati&#351; Augustin, Rus Nicolae (a f&#259;tului), Rus Gheorghe (de Pe Pârâu), Per&#355;a Ioan, Criste Nicolae.

Contabili la CAP au fost: Flore Ion (de Pe Poian&#259;, agricultor) Flore Dina (absolvent&#259; a &#350;colii Tehnice Agricole Satu Mare) &#351;i Vele Otilia (absolvent&#259; a Liceului Agricol &#350;imleu Silvaniei).

Revolu&#355;ia din 1989 &#351;i desfiin&#355;area colectivei. Ca &#351;i în întreaga &#355;ar&#259;, Revolu&#355;ia din decembrie 1989 a r&#259;scolit &#351;i sentimentele peteritenilor, stârnind vrajb&#259; &#351;i pasiuni. La începutul anului 1990 s-au format dou&#259; tabere, în func&#355;ie de interese. Numero&#351;i s&#259;teni, care aveau sau mo&#351;teneau p&#259;mânt pu&#355;in, dar nu dispuneau de for&#355;&#259; de munc&#259;, s-ar fi mul&#355;umit cu un hectar de teren (a&#351;a cum prevedea Decretul-Lege 42 din martie 1990), restul terenului urmând s&#259; r&#259;mân&#259; în CAP. În cele din urm&#259; a prevalat op&#355;iunea pentru desfiin&#355;area colectivei &#351;i ocuparea terenurilor pe fostele amplasamente pe care peteritenii le de&#355;inuser&#259; înainte de colectivizare.

De fapt, care era miza (nerostit&#259;) a fr&#259;mânt&#259;rilor? Unii sperau în revenirea la o valoare ridicat&#259; a terenurilor cât &#351;i faptul c&#259;, a&#351;a ca înainte de colectivizare, cei s&#259;raci vor fi nevoi&#355;i s&#259; lucreze terenurile proprietarilor. Al&#355;ii au dorit s&#259; fie desfiin&#355;at&#259; colectiva ca r&#259;zbunare pe necazurile care le-a adus sau de bucurie c&#259; scap&#259; de o belea, credeau ei. De aici s-a iscat mult&#259; vrajb&#259;, r&#259;zoarele care delimitau parcelele fiind desfiin&#355;ate de tractoare în cele mai multe locuri, astfel c&#259; parcelele (delni&#355;ele) erau dificil de identificat. A fost nevoie de 7-8 ani pân&#259; la finalizarea punerii în posesie &#351;i eliberarea unor titluri de proprietate asupra terenurilor agricole &#351;i înc&#259; &#351;i mai mult (13 ani) pân&#259; ce s&#259;tenii au primit câte un hectar de p&#259;dure de familie. Dar atunci cea mai mare dezam&#259;gire a s&#259;tenilor a fost s&#259; constate valoarea derizorie a p&#259;mânturilor. În acest r&#259;stimp, investi&#355;iile f&#259;cute de CAP au fost abandonate, l&#259;sate în paragin&#259;. Turma de oi a CAP-ului a fost împ&#259;r&#355;it&#259; între s&#259;teni. Apoi, 18 familii din Peteritea au cump&#259;rat grajdurile CAP-ului folosindu-le ca ad&#259;post pentru oi, pe vreme de ploaie. Treptat, cl&#259;direa s-a degradat în a&#351;a m&#259;sur&#259; încât la 10 ani de la Revolu&#355;ie a devenit inutilizabil&#259;. O alt&#259; cl&#259;dire a fost cump&#259;rat&#259; de Tuns Dumitru &#351;i este folosit&#259; ca depozit de materiale.

&#350;i cireada de vite a AEI Vima Mic&#259; a fost vândut&#259; treptat. Din banii ob&#355;inu&#355;i, func&#355;ionarii care administrau colectiva &#351;i-au asigurat salariile, dup&#259; care asocia&#355;ia s-a desfiin&#355;at definitiv.



Op&#355;iunile politice ale peteritenilor

în perioada de dup&#259; Revolu&#355;ia din 1989. Simpatiile politice ale peteritenilor, la alegerile din &#8216;90, &#8216;92 &#351;i &#8216;96, s-au îndreptat spre partidele de stânga, cum au fost FSN sau PDSR (Ion Iliescu). Doar circa 10% au votat cu PN&#354; (ulterior PN&#354;CD), dup&#259; toate probabilit&#259;&#355;ile ei fiind cei mai înst&#259;ri&#355;i.

Tot în perioada de dup&#259; Revolu&#355;ie, primari în Vima Mic&#259; au fost Lupu&#355; Ioan &#351;i Bodea Ioan, iar consilieri comunali din Peteritea au fost Nechita Dumitru, Vele Nelu, Tuns Andrei, Vla&#351;in Ioan. În perioada 1992-1996 viceprimar al comunei Vima Mic&#259; a fost Vele Nelu din Peteritea, candidat din partea PDSR. În 1996, el &#351;i-a depus candidatura pentru func&#355;ia de primar, dar nu a ob&#355;inut num&#259;rul necesar de voturi.

Rezultatul votului din 1996 i-a dezam&#259;git profund pe peteriteni. Din partide peteritenii nu fac parte dup&#259; Revolu&#355;ie, în schimb simpatizeaz&#259; puternic cu anumite forma&#355;iuni politice &#351;i cheltuie enorm de mult timp comentând scena politic&#259; a &#355;&#259;rii. Ei mai tr&#259;iesc &#351;i acum cu speran&#355;a de&#351;art&#259; c&#259; politicienii le vor rezolva problemele.

Actualii lideri ai partidelor politice de la putere (coali&#355;ia PN&#354;CD, PNL, PD, UDMR) sunt percepu&#355;i de majoritatea s&#259;tenilor ca incapabili s&#259; guverneze &#355;ara.

În prezent, tot mai mul&#355;i s&#259;teni ar dori s&#259; se înfiin&#355;eze o asocia&#355;ie care s&#259; le cultive mecanizat terenurile. Ei sunt convin&#351;i c&#259; asocia&#355;ia s-ar constitui în doar câteva zile, dar nimeni nu se ofer&#259; s&#259; întreprind&#259; a&#351;a ceva. Momentul propice pentru o asociere era în 1990-1991, dar a fost ratat din motivele amintite mai sus, iar în prezent nimeni nu este convins c&#259; o astfel de întreprindere ar fi profitabil&#259;.





Evolu&#355;ia popula&#355;iei, oglindit&#259; în documente istorice.

Dup&#259; cronica lui Kadar, în anul 1603, în Peteritea locuiau 4 suflete în total, în 1637, 37 de locuitori iobagi în 14 case. În 1703, satul are circa 9 iobagi (probabil familii), 9 case, alte 6 case fiind p&#259;r&#259;site. În 1750, locuiesc 19 iobagi pe 13 terenuri, în 19 case, în alte 6 case, 6 jeleri, unul f&#259;r&#259; ad&#259;post, o v&#259;duv&#259;, 19 terenuri &#351;i 25 de case. 7 case au fost distruse (p&#259;r&#259;site?) în urm&#259; cu 40 de ani. Unii locuitori au murit, al&#355;ii s-au mutat. 3 locuitori au fost primi&#355;i (angaja&#355;i) de Ra&#355; &#350;tefan, unul de Ra&#355; Andrei, iar mo&#351;ia celorlal&#355;i (?) este st&#259;pânit&#259; de locuitori.

1733 - 13 familii

1750 - 221 de persoane (apud Chindri&#351;)

1822 - 41 ortodoc&#351;i (probabil familii), 4 romano-catolici apar&#355;in&#259;tori de Târgu L&#259;pu&#351;

1831 - 270 de locuitori

1857 - 434 locuitori, din care 3 romano-catolici, 413 ortodoc&#351;i &#351;i 17 evrei, 92 de case

1886 - din 568 de locuitori, 3 sunt romano-catolici, 562 ortodoc&#351;i &#351;i 3 evrei

1891 - 502 locuitori, din care: 1 greco-catolic, 492 ortodoc&#351;i &#351;i 9 evrei (apud Kadar)

1900 - 478 de locuitori (14 evrei)

1910 - 521 de locuitori &#351;i 107 case

1920 - 420 de locuitori (din care 414 români &#351;i 9 evrei)

1930 - 414 locuitori (222 de b&#259;rba&#355;i &#351;i 192 femei)

1956 - 424 locuitori (210 b&#259;rba&#355;i &#351;i 214 femei)

Maghiarii a&#351;eza&#355;i în sat în secolele trecute. Înainte de 1901, dup&#259; cronicarul Kadar, locuitorii din Peteritea erau români, dar &#8220;temporar satul a fost locuit &#351;i de maghiari în num&#259;r mai mare sau mai mic&#8221;. Este o afirma&#355;ie cel pu&#355;in îndoielnic&#259;, deoarece e greu de crezut c&#259; oamenii pot locui doar &#8220;temporar&#8221; &#351;i c&#259; nu s-ar fi putut estima, &#351;i înc&#259; u&#351;or, un num&#259;r al ungurilor în anul în care autorul a redactat lucrarea (tip&#259;rit&#259; în 1901). Mai mult decât atât, nu exista nicio piedic&#259; în a fi chiar nominaliza&#355;i. Cu toate acestea, b&#259;trânii povestesc c&#259; o familie de unguri - Bak Istvan - a locuit în &#8220;Domneasca&#8221; (sau în Gr&#259;dina Domneasc&#259;) &#351;i de&#355;inea în proprietate locul numit &#8220;Pust&#259;&#8221; (nume de origine maghiar&#259;) &#351;i, probabil, avea terenuri &#351;i în T&#259;u&#355;. Al&#355;i doi unguri au fost: Ra&#355; Iano&#351; (despre a c&#259;rui familie trat&#259;m pe larg în lucrare) &#351;i Pap Vaszilia (de&#351;i Pop Vasile, dup&#259; nume, s-ar p&#259;rea s&#259; fie român). Dup&#259; spusele lui Rus Ionuc, &#8220;popanii&#8221; aveau teren lîng&#259; locuin&#355;a (de azi) a lui Flore Augustin (de la Samfora) &#351;i cas&#259; acolo unde a locuit Bot Ion (B&#259;banu), originar din Baba.



Recens&#259;minte.

În 1918, b&#259;trânii spun c&#259; ar fi fost cam 115 case, deci tot atâtea gospod&#259;rii, dar au r&#259;mas multe v&#259;duve în urma celor 28 de b&#259;rba&#355;i c&#259;zu&#355;i pe front. În aceste condi&#355;ii, mai multe gospod&#259;rii s-au pustiit.

În 1999, dup&#259; eviden&#355;a solicit&#259;rilor de introducere a gazului metan, rezult&#259; c&#259; în sat locuiesc 295 persoane în 93 de gospod&#259;rii.

Lucrarea de fa&#355;&#259; con&#355;ine în anex&#259; &#351;i o list&#259; nominal&#259; a localnicilor la 1999.



Statistic&#259; realizat&#259; la sfâr&#351;itul anului 1999.

Total locuitori: 299, din care: agricultori - 74; salaria&#355;i - 38; meseria&#351;i - 9; pensionari CAP - 63; pensionari de stat - 37; pensionari de boal&#259; - 10; beneficiari de pensie de handicapa&#355;i - 4; ortodoc&#351;i - 248; penticostali - 35; martori - 12; elevi - 38; pre&#351;colari - 16; mor&#355;i - 4 ; n&#259;scu&#355;i - 1; c&#259;s&#259;tori&#355;i - 3.

Între anii 1960 &#351;i 1999: persoane venite din alte localit&#259;&#355;i - 44; persoane plecate în alte localit&#259;&#355;i - 159; familii plecate în alte localit&#259;&#355;i - 5. Altfel spus, din totalul popula&#355;iei care a migrat, s-au stabilit în sat 28% în timp ce au p&#259;r&#259;sit satul 72%.

Dintre cei care au p&#259;r&#259;sit satul, doi sunt pleca&#355;i în str&#259;in&#259;tate: unul în Canada &#351;i altul în Austria. Cei mai mul&#355;i sunt pleca&#355;i în localit&#259;&#355;i din jude&#355;. Unii sunt c&#259;s&#259;tori&#355;i în satele vecine, iar al&#355;ii au slujbe &#351;i apartamente în Baia Mare. Între ei sunt zece persoane cu studii superioare, majoritatea profesori, înstr&#259;ina&#355;i întrucât nu au fost condi&#355;ii s&#259; profeseze în sat.

În anul 1999, s-au c&#259;s&#259;torit 3 persoane, s-a n&#259;scut un copil &#351;i au murit 4 persoane.



Etnii

Români. Actualmente, locuitorii satului sunt în exclusivitate români. Dup&#259; cum rezult&#259; din documente istorice, de-a lungul secolelor majoritatea locuitorilor au fost români, cu mici excep&#355;ii la care ne referim în cele ce urmeaz&#259;.

Unguri. Probabil c&#259; ini&#355;ial &#351;i familia Ra&#355; va fi fost de origine ungureasc&#259;, dar de-a lungul anilor s-a românizat, prin c&#259;s&#259;torii succesive cu localnici. Nici familiile Bak &#351;i Pap nu au l&#259;sat urma&#351;i, fie s-au amestecat cu peteritenii ori au p&#259;r&#259;sit localitatea. De asemenea, mai recent, Vla&#351;in Iosif, de meserie cantonier, c&#259;s&#259;torit cu o românc&#259; din Peteritea, provenea din D&#259;m&#259;cu&#351;eni, singurul sat din &#355;inutul L&#259;pu&#351;ului în care tr&#259;ie&#351;te o comunitate maghiar&#259; compact&#259;. A avut un b&#259;iat &#351;i dou&#259; fete. To&#355;i s-au înstr&#259;inat din localitate, ultima fiind so&#355;ia sa, Rozalia, care a plecat din sat în 1998. În prezent le-a mai r&#259;mas casa, pustie, în locul numit &#8220;Dup&#259; Dâmb&#8221;.

Evrei. Kadar men&#355;ioneaz&#259; prezen&#355;a a 17 evrei în Peteritea înc&#259; pe la 1857. Dup&#259; cum î&#351;i amintesc cei b&#259;trâni, între cele dou&#259; r&#259;zboaie mondiale, în Peteritea tr&#259;ia un evreu pe nume &#350;imon David împreun&#259; cu familia sa. Dup&#259; al&#355;ii, mai era înc&#259; o familie de evrei una dintre ele fiind a lui &#350;im&#351;i Isail&#259; (Ioas&#259;l&#259;?) a&#351;eza&#355;i cu to&#355;ii în &#8220;Crucile Drumului&#8221;, adic&#259; în centrul satului, pe locul actualei gospod&#259;rii a lui Tuns Valentin a lui Ludovica.

Mai sigur este c&#259; &#350;imon Aron, fiul lui &#350;imon David, s-a întors dintr-o campanie de lucru în timpul celui de-al doilea r&#259;zboi mondial. Ceilal&#355;i 4 din familie, care au fost deporta&#355;i de autoritatea hortist&#259; din acea vreme, nu s-au mai întors.

Familia David avea o bivoli&#355;&#259; &#351;i p&#259;s&#259;ri de curte. Mai avea &#351;i dou&#259; parcele de teren: una în S&#259;c&#259;da&#351;, cu p&#259;dure, &#351;i alta Pe Moine. Terenul de Pe Moine era cultivat de s&#259;teni, ei ocupându-se în exclusivitate cu comer&#355;ul. Aveau un magazin mixt (bold). V&#259;duva lui &#350;imon Aron, evreic&#259; din R&#259;zoare, tr&#259;ie&#351;te &#351;i azi în Israel &#351;i a fost vizitat&#259; de Nechita Valer, care a fost la munc&#259; în Israel. Evreii &#351;i-au amenajat în Peteritea &#351;i un cimitir propriu, cu 9 monumente funerare, din piatr&#259; cioplit&#259;, care se pot vedea &#351;i ast&#259;zi. La cimitir erau adu&#351;i &#351;i evreii defunc&#355;i proveni&#355;i din familiile lor, dar stabili&#355;i prin c&#259;s&#259;torie în R&#259;zoare sau în Târgu L&#259;pu&#351;. (Evreii aveau obiceiul de a-&#351;i înmormânta rudeniile în cimitirul str&#259;mo&#351;ilor).

Nechita Dumitru (a Irinei) mi-a relatat cum, în 1940, dou&#259; c&#259;ru&#355;e cu jandarmi ungure&#351;ti, cu pan&#259; la p&#259;l&#259;rie, au sosit în Peteritea &#351;i i-au îmbarcat pe to&#355;i evreii de aici: so&#355;ia lui &#350;imon David, doi b&#259;ie&#355;i handicapa&#355;i - Maier &#351;i &#350;mil - &#351;i o fiic&#259; - Reghina (de vârste cuprinse între 20 &#351;i 30 de ani). Niciunul din ei nu s-a mai întors.

&#354;igani nu sunt în prezent, dar de-a lungul anilor au fost, pentru scurt timp, dou&#259; familii. Ambele locuiau pe Calea Ma&#351;chii, în locul numit, azi, &#8220;La &#354;igani&#8221;. Erau &#355;igani civiliza&#355;i, harnici &#351;i se îndeletniceau cu împletitul co&#351;urilor de nuiele &#351;i confec&#355;ionatul m&#259;turilor. Una dintre cele dou&#259; familii s-a mutat în satul Dealu Mare.



Originea &#351;i mentalitatea &#355;iganilor din Ponorâta

Aceast&#259; comunitate de &#355;igani este originar&#259; din V&#259;lenii L&#259;pu&#351;ului. Str&#259;mo&#351;ul lor se numea Chidim, iar familia sa, cu 16 copii, locuia în Valea Ariilor, cam pe la începutul secolului. În urma unor conflicte cu v&#259;lena&#351;ii, s-au mutat în Valea Ponorâtii, unde sunt enclaviza&#355;i &#351;i în prezent.

Spi&#355;a de &#355;igani din Ponorâta tr&#259;ie&#351;te &#351;i ast&#259;zi aproape în exclusivitate din cer&#351;it &#351;i furat. Pe vremea comunismului, foarte pu&#355;ini erau angaja&#355;i la minele din R&#259;zoare, iar al&#355;ii confec&#355;ionau ocazional c&#259;r&#259;mid&#259; ars&#259;. În ultimii ani nu mai practic&#259; nici aceste îndeletniciri. Ajungând adesea în situa&#355;ii de înfometare, se dedau la furti&#351;aguri. Dup&#259; Revolu&#355;ie, unul a ajuns chiar s&#259; violeze o localnic&#259;, stârnind astfel furia s&#259;tenilor, care le-au dat foc cocioabelor &#351;i i-au alungat. S-au stabilit un timp în Valea Pietrilor, dar au revenit dup&#259; câ&#355;iva ani, a&#351;ezându-se cu circa 300 de metri mai spre Peteritea (în Stârci, tot la marginea &#351;oselei, cam la 2 km dep&#259;rtare de sat).

Îndat&#259; dup&#259; Revolu&#355;ie, organiza&#355;ii de caritate din Fran&#355;a &#351;i Olanda le-au construit, din beton, temelii trainice pentru case, dup&#259; care le-au adus c&#259;r&#259;mid&#259; ars&#259;. &#354;iganii au vândut, îns&#259;, c&#259;r&#259;mida, dup&#259; care &#351;i-au în&#259;l&#355;at casele din c&#259;r&#259;mid&#259; nears&#259;, f&#259;cut&#259; de ei în&#351;i&#351;i. Majoritatea lucrurilor primite sub form&#259; de ajutoare din str&#259;in&#259;tate le-au vândut localnicilor din satele din jur. Alt&#259; surs&#259; de venit a &#355;iganilor o constituie specula cu cai, crescu&#355;i cu fânul furat de la peteriteni &#351;i de la v&#259;lena&#351;i.

Starea caselor este deplorabil&#259;, f&#259;r&#259; u&#351;i, f&#259;r&#259; geamuri. Nu cultiv&#259; nimic pe terenul din preajma caselor. Nici vorb&#259; de igien&#259; (b&#259;i, ap&#259; potabil&#259;, electricitate). Unii &#355;in caii chiar în cas&#259;, acolo unde locuiesc, a&#351;a c&#259; se poate spune c&#259; nu au progresat cu nimic fa&#355;&#259; de situa&#355;ia anterioar&#259;, când locuiau în cocioabe din nuiele &#351;i lut.

Cam prin anul 1960, statul le-a construit o &#351;coal&#259;, în partea dreapt&#259;, cum treci podul spre V&#259;leni. Primul lor înv&#259;&#355;&#259;tor a fost un peteritean - Chira Petre (cu 7 clase). &#350;coala a func&#355;ionat doar câ&#355;iva ani, pentru c&#259; &#355;iganii nu o frecventau. Abandonat&#259;, cl&#259;direa s-a distrus treptat. Dup&#259; 1993, statul le-a construit din nou &#351;coal&#259; &#355;iganilor, condi&#355;ionând frecventarea cursurilor de acordarea unor aloca&#355;ii (ajutoare b&#259;ne&#351;ti). O perioad&#259; au avut ca înv&#259;&#355;&#259;toare pe Vla&#351;in Ana.

Conflicte între etnii au avut loc doar între români &#351;i &#355;iganii de la Valea Ponorâtii. De fapt, conflictele cu românii nu erau propriu-zis interetnice, ci conflicte generate de grade diferite de civiliza&#355;ie &#351;i de o frecven&#355;&#259; mai mare a delincven&#355;ei în rândul &#355;iganilor.



Personalit&#259;&#355;i care au marcat via&#355;a comunit&#259;&#355;ii

Oamenii sunt infinit mai importan&#355;i decât evenimentele

Dorin Tudoran



Episodul Pintea Viteazul.

Documentele vremii îl men&#355;ioneaz&#259; pe Pintea Grigore (Viteazul), n&#259;scut în anul 1670 în M&#259;goaja, conduc&#259;tor de haiduci din Maramure&#351;. De fapt, el a fost un &#355;&#259;ran care a participat la r&#259;scoala condus&#259; de Francisc Rakoczi II, îndreptat&#259; împotriva habsburgilor. Celor ce au r&#259;spuns chem&#259;rii sale, Francisc Rakoczi II le-a promis scutiri de d&#259;ri &#351;i de slujbe iob&#259;ge&#351;ti. În fruntea unei cete de haiduci, Pintea a atacat ora&#351;ul Baia Mare, dar a fost r&#259;pus la 14 august 1703. Documentul istoric vorbe&#351;te despre &#8220;acel vestit tîlhar Pintea din Hollomezo&#8221; (M&#259;goaja).

În mai multe sate din zona L&#259;pu&#351;ului b&#259;trânii povestesc &#351;i în zilele noastre despre ispr&#259;vile lui Pintea, iar pentru ca memoria lui s&#259; se p&#259;streze peste veacuri, numeroase locuri îi poart&#259; numele: &#8220;&#350;atra Pintii&#8221;, &#8220;Piatra Pintii&#8221;, &#8220;Poiana Pintii&#8221;...

Poate c&#259; nu întâmpl&#259;tor &#351;i în Peteritea se întâlne&#351;te un astfel de toponim - Fântâna Pintii - situat&#259; în p&#259;durea Podu Hijului. Legenda pe care am auzit-o în copil&#259;rie spunea c&#259;, în drumul s&#259;u din M&#259;goaja spre Baia Mare, Pintea Viteazul ar fi s&#259;rit cu calul de pe stânca numit&#259; &#8220;Stanu Pietricelii&#8221; (pe Culmea Breaza) pân&#259; în Podu Hijului (circa 2 kilometri). Pe locul atins de copita calului a ap&#259;rut un izvor, care &#351;i azi îi poart&#259; numele - Fântâna Pintii.

O alt&#259; legend&#259; care circul&#259; în zon&#259; spune c&#259; Pintea zbura din deal în deal cu aripi f&#259;cute din drani&#355;&#259; (&#351;indril&#259;).

Spuneam c&#259; nu întâmpl&#259;tor a ap&#259;rut în Peteritea acest toponim &#351;i legenda amintit&#259;, întrucât, dup&#259; cum povestesc b&#259;trânii, Pintea Grigore ar fi fost argat la antecesorii familiei Ra&#355; Vasile, fost primar pe vremea st&#259;pânirii ungure&#351;ti. De altfel, familia Ra&#355; era una dintre cele mai bogate din sat. Dac&#259; vom consulta documentele istorice, relatarea ne apare întru totul plauzibil&#259;. Astfel, în 1664 se men&#355;ioneaz&#259; pentru prima oar&#259; în documente familia Ra&#355; (al c&#259;rei ultim descendent pe linie masculin&#259; - Ra&#355; Vasile - a murit &#351;i a fost înmormântat în sat în 1962). A&#351;adar, prima familie Ra&#355; exista deja în Peteritea cu 39 de ani înainte de anul în care Pintea Viteazul a fost r&#259;pus, adic&#259; în 1703. De asemenea, este absolut sigur c&#259; &#351;i toponimul Fântâna Pintii este denumirea unui izvor situat pe un teren forestier ce a apar&#355;inut familiei Ra&#355;.

Potrivit relat&#259;rii lui Rus Ionuc, haiducia lui Pintea Grigore a început în urma unor conflicte dintre el &#351;i Ra&#355;, st&#259;pânul s&#259;u. În timp ce se afla la arat cu boii, Pintea s-a certat &#351;i l-a lovit pe Ra&#355;. A&#351;teptându-se s&#259; fie ridicat de jandarmi, s-a hot&#259;rât s&#259; fug&#259;. El jefuia bog&#259;ta&#351;ii &#351;i le împ&#259;r&#355;ea averile s&#259;racilor. Cel pu\in a;a spune legenda. Dup&#259; ce a fost împu&#351;cat, nimeni nu a îndr&#259;znit s&#259;-i demoleze locuin&#355;a, casa din M&#259;goaja fiind l&#259;sat&#259; neatins&#259; pân&#259; ce s-a pr&#259;bu&#351;it sub povara vremurilor.

Dup&#259; unii autori, Pintea Viteazul a luptat împotriva grofilor vreme de 8 ani, antrenând în confrunt&#259;ri mii de localnici. Este de presupus c&#259; numele s&#259;u va fi avut un impact deosebit asupra locuitorilor zonei de vreme ce atâtea locuri îi poart&#259; numele &#351;i s-au înfiripat pe seama sa atâtea legende.

S-a scris &#351;i un roman intitulat &#8220;O&#351;teanul de la Baia&#8221;, avându-l ca erou principal pe Pintea Viteazul. Am v&#259;zut cartea prin anii &#8216;65 sau &#8216;66, dar în prezent nu i-am dat de urm&#259; prin biblioteci. Mai recent, s-a turnat &#351;i un film în care actorul Florin Piersic joac&#259; rolul lui Pintea Viteazul.

La 1 octombrie 1989, deci la 286 de ani de la moartea sa, în Baia Mare s-a în&#259;l&#355;at un monument în memoria haiducului Pintea Viteazul.



Mihai Pavel de Peteritea s-a n&#259;scut la 6 septembrie 1827 în comuna Recea, într-o familie de nobili români, originari din &#350;ieu-Maramure&#351;, stabili&#355;i dup&#259; 1700 în Peteritea, de unde au plecat în Recea. "Tat&#259;l s&#259;u, Constantin, a fost înv&#259;&#355;&#259;tor oi cânt&#259;re&#355; bisericesc iar mama se numea Maria, n&#259;scut&#259; Ardeleanu. P&#259;rin&#355;ii erau de origine nobil&#259;, ambele familii îns&#259; erau sc&#259;p&#259;tate la ceasul na&#351;terii pruncului. Tat&#259;l s&#259;u f&#259;cea parte din familia nobiliar&#259; Pavel de Peteritea, înnobilat&#259; în 4 octombrie 1658 de George Rákóczi". (vezi "Oameni si locuri din Satmar" de Viorel Câmpean).

Dup&#259; studii secundare la Baia Mare &#351;i Satu Mare, urmeaz&#259; Institutul Sfânta Barbara din Viena. La 21 martie 1852 este hirotonit preot nec&#259;s&#259;torit &#351;i numit notar consistorial la Muncaci, apoi a func&#355;ionat ca paroh în Ap&#351;a de Jos (pe teritoriul actual al Ucrainei), pân&#259; în 1856, când este numit din nou notar consistorial dup&#259; înfiin&#355;area diecezei Gherla.

Din 1860 este paroh în Slatina &#351;i vicar al Maramure&#351;ului. În aceast&#259; calitate st&#259;ruie pentru scoaterea credincio&#351;ilor români din Sighet de sub jurisdic&#355;ia episcopului rutean de Muncaci &#351;i trecerea lor la Episcopia Român&#259; Unit&#259; cu Roma din Gherla. Împreun&#259; cu al&#355;i frunta&#351;i înfiin&#355;eaz&#259; &#351;i sus&#355;in <<Asocia&#355;iunea pentru cultura poporului român din Maramure&#351;>>. În 1872 este numit episcop de Gherla. Dup&#259; &#351;ase ani de p&#259;storire, de la Gherla este transferat ca episcop la Oradea. A trecut în cele ve&#351;nice la 1 iunie 1902 la Slatina (Ucraina). Inscrip&#355;ia de pe mormânt poart&#259; men&#355;iunea: &#8220;Mihai Pavel de Peteritye&#8221;.



Atanasiu Cândea (1854-1939) provine din Vima Mic&#259;. A fost hirotonit de diacon, sfin&#355;it prezbiter în 1889 &#351;i a slujit ca preot în sat timp de 50 de ani, între 1889 &#351;i 1939. A fost c&#259;s&#259;torit cu Ana Dunca (1864-1937) din &#350;ieu &#351;i a avut un fiu (Valer, preot în Bistri&#355;a &#351;i în Gherla) &#351;i dou&#259; fiice: Lucre&#355;ia &#351;i Amalia. Lucre&#355;ia s-a c&#259;s&#259;torit cu Viman Oliver din Gâlg&#259;u. Atanasiu Cândea este înmormântat în cimitirul din Peteritea, în vecin&#259;tatea cl&#259;dirii bisericii.



Nechita Gavril, înv&#259;&#355;&#259;tor, este fiul unuia din cei doi peteriteni care au fost în America înainte de Primul r&#259;zboi mondial. Înv&#259;&#355;&#259;torul Nechita Gavril a profesat în Peteritea aproximativ între anii 1918 (?) &#351;i 1928. El s-a ocupat cu seriozitate de elevi &#351;i a f&#259;cut cursuri &#351;i cu adul&#355;ii. Potrivit relat&#259;rii unui s&#259;tean, el se ocupa &#351;i cu agricultura &#351;i a avut ini&#355;iativa construirii Monumentului Eroilor din centrul satului. Ulterior, s-a f&#259;cut preot &#351;i a slujit în Osoi, Vad &#351;i Muncel. În noua slujb&#259; a avut avantajul terenurilor acordate bisericilor - a&#351;a-numitele clejii -, încredin&#355;ate spre administrare preo&#355;ilor.

Din lucrarea "Comuna Vad. Studiu Monografic", de P&#259;durean Augustin &#351;i preotul Petrican Teodor am extras urm&#259;torul paragraf, intitulat "Preo&#355;i ortodoc&#351;i":



"&#65279;NECHITA GAVRIL &#8211; n&#259;scut în 6 iulie 1880 în satul Peteritea, comuna R&#259;zoare, jude&#355;ul Some&#351; (acum comuna Vima Mic&#259; , jude&#355;ul Maramure&#351;). A fost înv&#259;&#355;&#259;tor în Osoi din 1 septembrie 1898 pân&#259; în 1 septembrie 1938. În 3 octombrie 1926, dup&#259; absolvirea Academiei Teologice din Cluj, a fost hirotonit. Înainte a absolvit &#350;coala Normal&#259; din Sibiu (1905). Preot în Muncel între 1 septembrie 1938-22 martie 1913 &#351;i 1 ianuarie 1956-31 martie 1958. În perioada 1943-1945 a slujit &#351;i la Vad. Între 22 martie 1953 &#351;i 28 octombrie 1955 a fost de&#355;inut pentru c&#259; a dat ad&#259;post diplomatului D&#259;nculeasa, acuzat de activitate potrivnic&#259; statului Socialist."

Nu am reu&#351;it s&#259; aflu date despre persoana cu numele D&#259;nculeasa, pentru care Nechita Gavril a f&#259;cut pu&#351;c&#259;rie politic&#259;. Unii spun c&#259; D&#259;nculeasa ar fi fost liberal, al&#355;ii c&#259; ar fi fost legionar. În schimb, e sigur c&#259; Nechita Gavril a fost înv&#259;&#355;&#259;tor în Peteritea cel pu&#355;in între 1918 &#351;i 1938, dac&#259; nu &#351;i mai înainte. Deci afirma&#355;ia c&#259; ar fi fost înv&#259;&#355;&#259;tor în Osoi între anii 1898 &#351;i 1938 este cel pu&#355;in par&#355;ial gre&#351;it&#259;. În sprijinul obiec&#355;iei noastre vin nu doar relat&#259;rile s&#259;tenilor care i-au fost elevi, ci &#351;i consemnarea numelui s&#259;u în publica&#355;ia Transilvania din 1921, din care cit&#259;m textul din paragraful urm&#259;tor, în care Nechita Gavril figureaz&#259; ca înv&#259;&#355;&#259;tor în Peteritea în acel an (1918).

Atât Cândea Atanasiu, cât &#351;i Nechita Gavril sunt men&#355;iona&#355;i în trei numere din publica&#355;ia Transilvania, An XLIX 1 Decembrie v. 1918 Nr. 1-12, Anul LI. Septemvrie 1920 Nr. 5-9 &#351;i Anul LII, iulie-august 1921, Nr. 7-8. În num&#259;rul din 1918, la Anexa IV este men&#355;ionat&#259; Consemnarea membrilor "Asocia&#355;iunii pentru literatura român&#259; &#351;i cultura poporului român pe anul 1917, iar la rubricile intitulate Membrii din desp&#259;r&#355;&#259;minte, Desp&#259;r&#355;&#259;mântul Jib&#259;u", subrubrica "Membri pe viea&#355;&#259;" apar numele Cândea Atanasie, preot, Peteritea; - Nechita Gavril, înv&#259;&#355;&#259;tor, Peteritea". În num&#259;rul din 1921, scrie despre "Asocia&#355;iunea pentru literatura român&#259; &#351;i cultura poporului român", întemeiat&#259; în anul 1861, unde este tip&#259;rit "Raportul general al comitetului central al "Asocia&#355;iunii pentru literatura rom]n&#259; &#351;i cultura poporului român". Efectele fondurilor &#351;i funda&#355;iunilor la 31 decemvrie 1918.

În anexa IV a documentului g&#259;sim "Consemnarea membrilor Asocia&#355;iunii pentru literatura rom]n&#259; &#351;i cultura poporului rom]n pe anul 1918". În continuare figureaz&#259; un paragraf intitulat "Membrii din desp&#259;r&#355;&#259;minte", cu subparagraful "Desp&#259;r&#355;&#259;mântul L&#259;pu&#351;ul-unguresc, membri activi: Cândea Atanasie, preot, Peteritea; - Nechita Gavril, înv&#259;&#355;&#259;tor, Peteritea".



Viman Oliver, fiu de &#355;&#259;rani, s-a n&#259;scut în Gâlg&#259;u (aproape de Dej). A servit în Garda Na&#355;ional&#259; Român&#259; Cluj, apoi în Dej, la Regimentul 81 infanterie. Între 1919 &#351;i 1925 a func&#355;ionat la Ocolul Silvic Gil&#259;u, iar în perioada 1925-1929 ca înv&#259;&#355;&#259;tor în M&#259;guri-R&#259;c&#259;t&#259;u &#351;i M&#259;guri Suseni. Din 1929 pân&#259; în 1940 a profesat ca înv&#259;&#355;&#259;tor în Peteritea (la clasele I-VII). El l-a înlocuit pe Nechita Gavril pân&#259; la Dictatul de la Viena, când regimul de ocupa&#355;ie a instalat înv&#259;&#355;&#259;tori unguri. S-a c&#259;s&#259;torit cu Lucre&#355;ia, fiica preotului Atanasiu Cândea. Viman Oliver &#351;i Lucre&#355;ia au avut trei fii: Traian (preot), Nelu (actor la Teatrul din Baia Mare, de&#351;i avea doar 7 clase) &#351;i Liviu (care s-a ocupat cu fier&#259;ria, dar a plecat din sat). Înc&#259; înainte de moartea so&#355;ului s&#259;u, Oliver, Lucre&#355;ia (1898-1981) s-a amorezat de Vasile a lui Ili&#351;ca, un &#355;&#259;ran s&#259;rac din sat, care cânta &#351;i la vioar&#259; (ulterior s-au c&#259;s&#259;torit, aventuri &#351;i mariaj care au stupefiat s&#259;tenii din Peteritea). Din c&#259;s&#259;toria lor a rezultat o fat&#259;, pe nume Mari&#355;a, care la rândul s&#259;u s-a c&#259;s&#259;torit cu un &#351;ofer. Dup&#259; manifest&#259;rile de infidelitate ale so&#355;iei sale, Viman Oliver s-a îmboln&#259;vit &#351;i s-a mutat în Gâlg&#259;u, unde a fost înmormântat în 1953.



Ra&#355; Vasile (1887-1962) este descendentul unei familii de unguri înst&#259;ri&#355;i, stabili&#355;i la prima genera&#355;ie în sat în 1664 (familie care apare în documentele la care ne-am referit în prima parte a acestui capitol). S-a c&#259;s&#259;torit cu Reghina Bo&#355;, din V&#259;lenii L&#259;pu&#351;ului, având dou&#259; fiice: Otilia, c&#259;s&#259;torit&#259; cu farmacistul Motoa&#351;c&#259; Ilie din Târgu L&#259;pu&#351; (stabilit ulterior în Bra&#351;ov) &#351;i Elena, c&#259;s&#259;torit&#259; cu Bondar Gheorghe din Deva. Ra&#355; Vasile a fost primarul satului în perioada Dictatului de la Viena. El a de&#355;inut terenuri întinse &#351;i p&#259;duri, avere care i-a fost luat&#259; în timpul regimului comunist. O parte din terenuri &#351;i p&#259;duri le-a vândut s&#259;tenilor înainte de colectivizare. Are un nepot în Bra&#351;ov - Fabius Motoa&#351;c&#259;. Dup&#259; Revolu&#355;ie, el a recuperat &#351;i a vândut o parte din averea bunicului s&#259;u. Ra&#355; Vasile l-a avut timp de mai mul&#355;i ani ca argat pe Nechita &#350;tefan din Peteritea, ulterior c&#259;s&#259;torit cu Chilina.

Ra&#355; Vasile este înmormântat în gr&#259;dina fostei sale case din Peteritea. Dup&#259; decesul s&#259;u, so&#355;ia sa s-a mutat la una din fiice, în Voievozi, jude&#355;ul Bihor (vezi &#351;i scrisoarea nepotului s&#259;u).



Viman Traian (1918-1993) a fost preot în Peteritea timp de 17 ani, începând din 1944, revenind tot în sat dup&#259; pensionare. Preotul a scris o Autobiografie, pe coperta c&#259;reia a solicitat s&#259; fie ata&#351;at&#259; la Cartea de aur a Bisericii din Peteritea. În Autobiografie ne relateaz&#259; c&#259; în 1929-1930 s-a înscris la &#350;coala Normal&#259; din Foc&#351;ani. Fiind departe de p&#259;rin&#355;i a plâns atât de mult încât s-a îmboln&#259;vit de ochi. În aceste condi&#355;ii, p&#259;rin&#355;ii l-au înscris în clasa I-a secundar&#259; la Gimnaziul Petru Rare&#351; din Târgu L&#259;pu&#351;. Desfiin&#355;ându-se gimnaziul, s-a transferat la Liceul Andrei Mure&#351;an din Dej, unde a absolvit cele 4 clase ale cursului inferior în 1935. În perioada 1935-1940 urmeaz&#259; &#350;coala Comercial&#259; Superioar&#259; din Satu Mare.

Aflându-se în partea Ardealului cedat&#259; Ungariei (prin Dictatul de la Viena) &#351;i necunoscând limba maghiar&#259;, nu a putut s&#259;-&#351;i continue studiile la Academia Comercial&#259;, a&#351;a cum ar fi dorit. În aceste condi&#355;ii î&#351;i depune cerere de înscriere la Academia Teologic&#259; Ortodox&#259; din Cluj (singura facultate româneasc&#259;), pe care o absolv&#259; în 1944.

(Într-o anumit&#259; perioad&#259; a fost &#351;i &#351;ef de cuib în Mi&#351;carea Legionar&#259;, episod nemen&#355;ionat în Autobiografie, dar confirmat de s&#259;tenii mai vârstnici).

În acel an, s-a c&#259;s&#259;torit cu Terezia, fiica b&#259;banului, cu care a avut o fiic&#259; - Zoia (asistent&#259; medical&#259;, c&#259;s&#259;torit&#259; &#351;i având domiciliul în &#350;omcuta Mare) &#351;i un fiu - Zenu.

În 1945 este hirotonit diacon &#351;i preot-duhovnic pe seama Parohiei din Peteritea. În perioada 1945-1947 func&#355;ioneaz&#259; &#351;i ca înv&#259;&#355;&#259;tor în Peteritea. În 1948 (odat&#259; cu desfiin&#355;area cultului greco-catolic) prime&#351;te în administrare &#351;i Filia Groape (26 de familii). În 1951 prime&#351;te &#351;i Parohia R&#259;zoare, cu dou&#259; biserici, iar în 1958 renun&#355;&#259; la Filia Groape &#351;i prime&#351;te în administrare c&#259;tunul L&#259;pu&#351; (40 de familii).

În 1962, preotul p&#259;r&#259;se&#351;te Peteritea dup&#259; 17 ani de slujit. În Autobiografie, el las&#259; s&#259; se în&#355;eleag&#259; c&#259; motivul plec&#259;rii ar fi &#8220;&#351;ubrezirea s&#259;n&#259;t&#259;&#355;ii&#8221; pricinuit&#259; de &#8220;dificult&#259;&#355;ile de deplasare în Groape, R&#259;zoare &#351;i C&#259;tun&#8221;. De fapt, adev&#259;ratul motiv al plec&#259;rii este cu totul altul, a&#351;a cum relateaz&#259; to&#355;i s&#259;tenii care îl cuno&#351;teau. Astfel, dup&#259; ce se a&#351;tepta la un tratament privilegiat, a fost dezam&#259;git c&#259; nu s-a f&#259;cut o excep&#355;ie cu el. Fapt este c&#259; nu a suportat pierderea propriet&#259;&#355;ilor, a&#351;a cum se înt]mpla cu prilejul colectiviz&#259;rii. În aceste condi&#355;ii, preotul Viman Traian împreun&#259; cu familia a p&#259;r&#259;sit satul.

În &#8220;anul negru 1962&#8221;, cum plastic îl nume&#351;te preotul în a sa Autobiografie, cere transferul în Parohia Zimbor, cu Filia Chendremal. În 1967, cere transferul în Parohia S&#259;c&#259;l&#259;&#351;eni, din nou f&#259;r&#259; a men&#355;iona motivul. În 1972 e pus în disponibilitate prin suspendarea autoriza&#355;iei de func&#355;ionare pe motiv c&#259; a cerut dizolvarea Consiliului parohial, cum scrie el. În aceste împrejur&#259;ri, preotul solicit&#259; post în una din parohiile Remetea Chioarului, Baba cu Filia Coroieni, F&#259;rca&#351;a, Satu Mare, Zal&#259;u, toate cererile fiindu-i respinse. În cele 6 luni de &#351;omaj (pân&#259; prime&#351;te Parohia Mara), locuie&#351;te la fiica sa în &#350;omcuta Mare, într-un mic apartament de bloc în care se aflau 7 persoane. În acest timp a cheltuit &#8220;pân&#259; &#351;i garan&#355;ia CEC, iar deplasarea mobilierului din S&#259;c&#259;l&#259;&#351;eni la Mara am f&#259;cut-o cu ajutor b&#259;nesc primit de la Arhiepiscopia Clujului (1.000 lei)&#8221;, scrie preotul. &#8220;M-am reîntors astfel cu mult&#259; am&#259;r&#259;ciune în suflet în Eparhia Clujului, unde am v&#259;zut lumina zilei, am înv&#259;&#355;at &#351;i am slujit 27 de ani&#8221;, adaug&#259; preotul Viman. Nici de ast&#259; dat&#259; nu g&#259;se&#351;te oportun s&#259; explice motivul &#8220;am&#259;r&#259;ciunii în suflet&#8221; pentru faptul c&#259; a primit Parohia Mara.

În 1984, la vârsta pension&#259;rii, a revenit în Peteritea, unde &#351;i-a f&#259;cut o extindere la casa mic&#259; pe care o de&#355;inea. Aici a tr&#259;it, în condi&#355;ii relativ modeste, al&#259;turi de so&#355;ia sa Terezia, pân&#259; ce a încetat din via&#355;&#259; în ianuarie 1993, la vârsta de 74 de ani. În aceea&#351;i cas&#259; locuia pân&#259; în 2010 (când a decedat) &#351;i fiul lor, Zenu, cu so&#355;ia &#351;i un copil handicapat, avut din prima c&#259;s&#259;torie.

Terezia, so&#355;ia preotului, este fiica lui Nechita Alexandru, zis &#350;andor de la B&#259;banu (declarat chiabur de autorit&#259;&#355;ile comuniste. &#350;i-a sfâr&#351;it via&#355;a într-un tragic accident c&#259;zând dintr-un copac în Vâlceaua Florii). Nechita Alexandru fusese înfiat de Bot Ion, zis B&#259;banu (deoarece era originar din Baba) &#351;i nu a avut copii. Terezia a mai avut un frate - Nechita Gavril - care s-a c&#259;s&#259;torit în V&#259;lenii L&#259;pu&#351;ului.

Revenind la scrierile preotului, ponderea cea mai mare a Autobiografiei sale o constituie preocuparea pentru probleme de ordin material: salarii, investi&#355;ii, dot&#259;ri... Bun&#259;oar&#259;, pentru Parohia Mara g&#259;se&#351;te util s&#259; prezinte rubrici de venituri &#351;i cheltuieli pe to&#355;i cei 11 ani cât a slujit acolo. Nu sunt omise nici cheltuielile de ordin personal. Astfel, electrificarea &#351;i repara&#355;iile începute în 1993 la casa din Peteritea au costat peste 60.000 lei. &#8220;Duminic&#259;, 24 iunie 1984, am f&#259;cut primul transport din Mara la Peteritea cu ma&#351;ina de la Complexul Zootehnic Vima Mic&#259;, ce a costat 1.600 lei, iar al doilea transport vineri, 27 iulie, ce a costat 1.800 lei. (...) Prima pensie am primit-o în septembrie de pe luna august, iar pe luna iulie nu am primit nimic. Am f&#259;cut sesizare la Sf. Sinod, dar f&#259;r&#259; niciun rezultat&#8221;.

Spirit pamfletar &#351;i cârcota&#351;, pune a&#351;adar pe prim plan problemele de ordin pecuniar, considerându-i pe peteriteni &#8220;zgârci&#355;i&#8221;. Se crede uitat &#351;i ignorat când, ajuns la vârsta pension&#259;rii, s&#259;tenii nu l-au ajutat, pe cât &#351;i-ar fi dorit el, la extinderea casei (&#8220;egoism f&#259;r&#259; margini&#8221;, conchide preotul). Frustrat, nu ezit&#259; s&#259; se compare cu Iisus, &#8220;cu deosebirea c&#259; eu <<între ai mei am venit, dar ai mei nu m-au cinstit>>&#8221;.



Tuns Vasile a lui Ion a lui Dumitru (1914-1993) este agricultor de meserie. Studii: 7 clase. Este încorporat la 19 ani &#351;i î&#351;i satisface stagiul militar cu durata de 2 ani în Dej. Particip&#259; în r&#259;zboi contra Uniunii Sovietice în perioada 1940-1944. A fost primarul satului în perioada 1945-1948, apoi pre&#351;edinte al Gospod&#259;riei Agricole Colective (GAC) ales înc&#259; de la înfiin&#355;are în 1962, gestionar în Peteritea &#351;i în R&#259;zoare, &#351;ef de echip&#259; la Centrul Pomicol Coroieni.

Are intense timpurii preocup&#259;ri religioase: la 12 ani cânt&#259; în stran&#259;, la 18 ani începe s&#259; studieze biblia, dup&#259; 1945 &#351;i pân&#259; la instaurarea regimului comunist a f&#259;cut parte din mi&#351;carea Oastea Domnului. Dup&#259; ce regimul comunist a interzis mi&#351;carea în 1948, Tuns Vasile revine la ortodoxie. Devine epitrop &#351;i prim-epitrop al Bisericii Ortodoxe din Peteritea. A consemnat într-un manuscris vast mai multe scrieri cu caracter religios, dar &#351;i câteva note de evenimente, mai ales despre istoricul bisericii din sat, texte ata&#351;ate la Cartea de aur a Bisericii Ortodoxe din Peteritea.

Are doi fii &#351;i patru fiice: Valentin, Ioan, Rozalia, Anica, Floare, Reghina. Dintre copii s-au afirmat în mod deosebit cei doi fii. Tuns Valentin este absolvent al Liceului Economic de Coopera&#355;ie &#351;i a func&#355;ionat ca pre&#351;edinte al Federalcoop &#351;i Bankcoop Târgu L&#259;pu&#351;. Tuns Ioan este absolvent al facult&#259;&#355;ii de construc&#355;ii, are doctorat în construc&#355;ii &#351;i lucreaz&#259; în Bra&#351;ov. Este primul peteritean cu titlul de doctor in stiine.



Câteva biografii ale actualilor s&#259;teni (la 1999)

Din experien&#355;&#259; am constatat c&#259; în&#355;elegi mai u&#351;or un fenomen social ilustrat prin câteva cazuri particulare, cum ar fi o prezentare de portret, decât printr-o statistic&#259; oricât de bogat&#259;. Acesta este motivul pentru care red&#259;m câteva secven&#355;e din via&#355;a unor peteriteni, în ideea de a în&#355;elege felul lor de trai &#351;i mentalit&#259;&#355;ile.



Tuns Vasile (a lui Ghiran, din Dâmbu Uli&#355;ii), are 76 de ani, (n&#259;scut în 1924) &#351;i este absolvent a 7 clase. Actualmente este pensionar CAP, cu o pensie de 170.000 lei pe lun&#259;, în timp ce so&#355;ia sa, Leti&#355;ia (n&#259;scut&#259; în 1934) are 230.000 lei pensie. Familia sa provine tot din p&#259;rin&#355;i agricultori: Ghiran &#351;i Maria. A fost încorporat în armat&#259; în 1946, lîng&#259; Dej. În 1953 a fost concentrat o perioad&#259; de 3 luni în Cavnic. Are 7 hectare de teren agricol &#351;i dou&#259; bivoli&#355;e, de la care vinde lapte la centrul de colectare. Anul acesta a vândut semin&#355;e de dovleac în schimbul a 24 litri de ulei comestibil &#351;i a 2 kilograme de zah&#259;r. Ca alimente, prefer&#259; produsele din gospod&#259;rie: lapte, brânz&#259;, ou&#259;, pui. În decembrie a fiec&#259;rui an, taie câte un porc, iar la Pa&#351;ti câte un miel. În ultimii ani, la fel ca to&#355;i ceilal&#355;i s&#259;teni, pâinea o cump&#259;r&#259; de la magazinul s&#259;tesc.



So&#355;ii Vasile &#351;i Leti&#355;ia au un fiu - Tuns Aurel - c&#259;s&#259;torit cu Viochi&#355;a din Cerne&#351;ti. La rândul s&#259;u, Aurel are un fiu pe nume C&#259;t&#259;lin. Aproape la fiecare sfâr&#351;it de s&#259;pt&#259;mân&#259;, fiul &#351;i nora vin în Peteritea, iar nepotul î&#351;i petrece vacan&#355;ele tot aici.

Pân&#259; în anii '60, locuia într-o cas&#259; veche, construit&#259; din lemn înainte de primul r&#259;zboi mondial, acoperit&#259; cu paie înnegrite de fum. Apoi &#351;i-a construit o cas&#259; din c&#259;r&#259;mid&#259;, cu temelie de piatr&#259; de calcar. Dup&#259; vreo 20 de ani, temelia a cedat în urma unei alunec&#259;ri de teren (cl&#259;direa fiind situat&#259; în pant&#259;), provocând fisurarea destul de pronun&#355;at&#259; a pere&#355;ilor. În 1998, fiul s&#259;u a consultat un inginer constructor în vederea consolid&#259;rii casei, dar nu a g&#259;sit o solu&#355;ie convenabil&#259;. În aceste condi&#355;ii, Aurel a construit o cas&#259; cu mansard&#259; &#351;i funda&#355;ie de beton, prev&#259;zut&#259; cu buc&#259;t&#259;rie &#351;i garaj la subsol.



Tuns Nicolae (Nicu) a lui Ion a Luchii are 32 de ani. A lucrat timp de 13 ani ca finisor la Maratex (filatur&#259; &#351;i &#355;es&#259;torie) Baia Mare. În 1994, anul decesului tat&#259;lui s&#259;u, a renun&#355;at la slujb&#259; &#351;i s-a reîntors în sat, unde locuia doar mama sa - C&#259;t&#259;lina. Dar &#351;i ea s-a îmboln&#259;vit &#351;i a murit paralizat&#259; anul acesta (1999) în decembrie, la vârsta de 67 de ani. Este c&#259;s&#259;torit, iar so&#355;iei sale, Violeta, îi place s&#259; fie îmbr&#259;cat&#259; elegant &#351;i, spre deosebire de Nicu, agreeaz&#259; mai pu&#355;in munca în gospod&#259;rie &#351;i la câmp. Are doi copii, unul de 2, iar altul de 3 ani. Cu cel mic a avut probleme de s&#259;n&#259;tate datorit&#259; alimenta&#355;iei timpurii cu lapte de bivoli&#355;&#259; insuficient diluat, dar în ultimul timp &#351;i-a mai revenit. Are în proprietate vreo 7 hectare de teren agricol, dac&#259; ia în calcul &#351;i p&#259;&#351;unea. În afar&#259; de asta mai are 4 bivoli&#355;e. Avea &#351;i 20 de oi, dar le-a vândut în acest an din cauz&#259; c&#259; nu a r&#259;zbit cu între&#355;inerea lor. Mai are în proprietate &#351;i o garsonier&#259; în Baia Mare, pe care a închiriat-o. Câ&#351;tigurile cele mai mari le ob&#355;ine din vânzarea laptelui de bivoli&#355;&#259;, atingând chiar 1.900.000 de lei pe lun&#259;. În schimb, spune c&#259; nu este mul&#355;umit din câ&#351;tigurile ob&#355;inute din munca p&#259;mântului sau din cre&#351;terea vitelor. Abia dac&#259; recupereaz&#259; costul furajelor la vânzarea porcilor îngr&#259;&#351;a&#355;i. Compar&#259; pre&#355;ul laptelui cu alte produse &#351;i constat&#259; c&#259; este de 2-3 ori mai ieftin decât sucul &#351;i cam la acela&#351;i pre&#355; cu apa mineral&#259;, cu toate c&#259; producerea laptelui necesit&#259; un efort incomparabil mai mare.

Se gânde&#351;te s&#259; se întoarc&#259; la ora&#351; în condi&#355;iile în care &#351;i-ar g&#259;si de lucru, chiar &#351;i o slujb&#259; temporar&#259;, mai ales pentru viitorul copiilor s&#259;i, spune el. Acum, de când fabrica a fost cump&#259;rat&#259; de un investitor german, la Maratex se câ&#351;tig&#259; mult mai bine. Dac&#259; s-ar întoarce în ora&#351;, &#351;i-ar relua &#351;i vechea ocupa&#355;ie suplimentar&#259; de tinichigiu auto &#351;i vopsitor.



Vele Mihai are 17 ani &#351;i este elev la o &#351;coal&#259; profesional&#259; de mecanici auto din Baia Sprie. Pe timpul cât urmeaz&#259; cursurile, locuie&#351;te la internatul &#351;colii. A urmat &#351;coala primar&#259; în Peteritea, iar clasele V-VIII în Vima Mic&#259;. La vârsta de 15 ani a avut parte de un insucces la examenul de admitere la Liceul din Târgu L&#259;pu&#351;. P&#259;rin&#355;ii s&#259;i ar fi dorit ca el s&#259; urmeze liceul, a&#351;a ca sora sa, Mihaela, mai în vârst&#259; cu un an. În timpul vacan&#355;ei din 1999 a fost în tab&#259;r&#259; la mare, iar în restul timpului i-a ajutat pe p&#259;rin&#355;i la munci agricole &#351;i gospod&#259;re&#351;ti. În paralel cu &#351;coala de mecanici, înva&#355;&#259; &#351;i conducere auto, gândindu-se &#351;i la posibilitatea de a deveni &#351;ofer de curs&#259; lung&#259; (pe TIR). Pân&#259; una-alta, conduce cu mult&#259; îndemânare tractorul familiei (cump&#259;rat în 1990 de tat&#259;l s&#259;u), chiar &#351;i cu o remorc&#259; ata&#351;at&#259;.



Familia Vele are una dintre cele mai moderne case din sat, cu sufragerie, dou&#259; dormitoare mobilate cu gust, buc&#259;t&#259;rie baie &#351;i hol lambrisat cu lemn. În rândul dot&#259;rilor se remarc&#259; un televizor color marca Panasonic, unul din cele dou&#259; telefoane din localitate (la care apeleaz&#259; numero&#351;i s&#259;teni), frigider, aragaz (cu butelie). Casa familiei Vele se mai face remarcat&#259; &#351;i prin biblioteca personal&#259;, cu circa 200 de volume, o raritate în sat. Mai are &#351;i un autoturism Dacia. Înainte cu câ&#355;iva ani, p&#259;rin&#355;ii lui Mihai erau salaria&#355;i: Nelu era casier la o Întreprindere forestier&#259; &#351;i de prelucrare a lemnului din Târgu L&#259;pu&#351;, iar Otilia, contabil&#259; la CAP Vima Mic&#259;. Dup&#259; ce a renun\at la slujba de casier, Nelu a achizi&#355;ionat un tractor &#351;i a mai cump&#259;rat &#351;i câteva utilaje de prelucrare a lemnului. Apoi a înv&#259;&#355;at meseria de dulgher, pe care o practic&#259; în comun&#259;, câ&#351;tigând destul de bine. O alt&#259; surs&#259; de venit o constituie mica ferm&#259; de 4 vaci, de la care valorific&#259; laptele &#351;i vi&#355;eii. De ferm&#259; se ocup&#259; mai mult so&#355;ia sa, Otilia, care &#351;i-a pierdut postul de contabil odat&#259; cu desfiin&#355;area CAP-ului. În legislatura precedent&#259;, Nelu a fost &#351;i viceprimar al comunei Vima Mic&#259;.

Cu toate c&#259; fac parte dintre cei mai înst&#259;ri&#355;i &#351;i mai bine situa&#355;i oameni din sat, p&#259;rin&#355;ii lui Mihai spun c&#259; le merge mai pu&#355;in bine decât înainte de Revolu&#355;ie, când erau amândoi salaria&#355;i. Au cheltuieli destul de mari cu Mihai &#351;i cu sora sa, inclusiv cu câte un sejur de 10 zile la mare, în timpul vacan&#355;elor de var&#259;. În afara sezonului agricol, Nelu &#351;i Otilia au fost în acest an la odihn&#259; la B&#259;ile Felix.



Nechita Ion (a lui Jenica, din Dâmbu Uli&#355;ii), n&#259;scut în 1939, este pensionar de stat. So&#355;ia sa, Valeria, este agricultoare. Au o fiic&#259;, Dana, asistent&#259; social&#259; în Baia Mare, c&#259;s&#259;torit&#259;, are un copil. Mai au un fiu, pe nume D&#259;nu&#355;, mecanic la Agromec Târgu L&#259;pu&#351;, nec&#259;s&#259;torit.

Fiind pensionat cu vreo trei-patru ani în urm&#259;, nivelul pensiei este de doar 800.000 lei, mai pu&#355;in de jum&#259;tate din cuantumul pensiilor actuale pentru aceea&#351;i vechime în munc&#259;. Aceast&#259; inechitate, pe care nu &#351;i-o poate explica, îl nemul&#355;ume&#351;te. În afar&#259; de pensia sa, al&#355;i bani care intr&#259; în cas&#259; provin de la D&#259;nu&#355;. Din p&#259;cate, &#351;i el are un salariu foarte mic: ia în mân&#259; doar 600.000 lei, din care 400.000 îi cheltuie cu transportul la slujb&#259;.

Nechita Ion a lucrat timp de 33 de ani ca electrician de între&#355;inere re&#355;ele. De circa doi ani este bolnav de pl&#259;mâni &#351;i nu mai poate s&#259; lucreze la muncile câmpului. De lucru ar avea, întrucât provine dintr-o familie de oameni înst&#259;ri&#355;i, cu circa 30 de hectare de teren agricol, în parcele mari, În P&#259;ltini&#351; &#351;i Laz. Cu o astfel de proprietate funciar&#259;, p&#259;rin&#355;ii s&#259;i fuseser&#259; declara&#355;i chiaburi pe vremea regimului comunist. În afar&#259; de terenuri, familia Nechita mai are în proprietate doi cai, 3 bivoli&#355;e &#351;i 12 oi.



Cadrul cultural &#351;i felul de trai

&#8220;Democra&#355;ia era ostentativ absent&#259; din acele sate bucolice, conduse de cea mai crud&#259; patriarhie, control religios al min&#355;ii, ignoran&#355;&#259; feudal&#259; &#351;i for&#355;&#259;"

Alvin Toffler



&#350;coala veche. Valer Gabor, în Monografia comunei Vima Mic&#259;, men&#355;ioneaz&#259; circularele episcopului Vasile Moga (19 iunie 1816) în urma c&#259;rora, &#8220;prin efortul s&#259;tenilor se înfiin&#355;eaz&#259; &#351;coli &#351;i în satele Vima Mic&#259;, S&#259;lni&#355;a &#351;i Peteritea.&#8221;

Referindu-se la Peteritea, Kadar Jozsef men&#355;ioneaz&#259; la 1901 c&#259;, în acea perioad&#259;, &#351;coala se &#355;inea împreun&#259; cu copiii din R&#259;zoare. Ce fel de &#351;coal&#259;, câte clase se f&#259;ceau, cine participa la cursuri, cronicarul nu g&#259;se&#351;te cu cale s&#259; ne spun&#259;. Despre cl&#259;direa &#351;colii vechi, el ne spune c&#259; era construit&#259; din lemn, lucru confirmat de altfel &#351;i de cei b&#259;trâni, tr&#259;itori în zilele noastre.

În cl&#259;direa veche, amplasat&#259; în partea opus&#259; a cur&#355;ii în care se situeaz&#259; cl&#259;direa actual&#259;, au studiat genera&#355;ii de peteriteni, pân&#259; în anul 1952, când pere&#355;ii trebuiau sprijini&#355;i cu proptele pentru a nu se pr&#259;bu&#351;i.

Înainte de primul r&#259;zboi mondial, înv&#259;&#355;&#259;tori în sat au fost: Chira Sav, Golia, din Apuseni, nepot al lui Avram Iancu &#351;i Farca&#351; Dumitru din Peteritea (care a avut dou&#259; fete: Reghina, c&#259;s&#259;torit&#259; Tuns, în Peteritea &#351;i Hermina, c&#259;s&#259;torit&#259; în R&#259;zoare). Pe vremea aceea se f&#259;ceau patru clase &#351;i se preda în român&#259; &#351;i maghiar&#259;, astfel c&#259; înv&#259;&#355;&#259;torii st&#259;pâneau &#351;i limba oficial&#259; de atunci, adic&#259; maghiara. Numai c&#259; &#351;coal&#259; serioas&#259; nu se f&#259;cea; &#8220;mergea fiecare când voia la cursuri&#8221;, ne relateaz&#259; Rus Ionuc.

Administra&#355;ia româneasc&#259; a introdus în 1920 &#351;coala obligatorie de 7 clase. Abia dup&#259; acest an, înv&#259;&#355;&#259;torul Nechita Gavril, om sever, a impus munca &#351;i seriozitatea în &#351;coala din Peteritea. Se mergea la cursuri atât diminea&#355;a, cât &#351;i dup&#259;-amiaza. S-au organizat cursuri &#351;i pentru adul&#355;i nealfabetiza&#355;i, în total fiind circa 40 de elevi, care urmau &#351;coala în paralel. Pentru copii, orarul era urm&#259;torul: înainte de mas&#259; cursuri între orele 8 &#351;i 12, urma apoi masa de prânz, iar dup&#259;-amiaz&#259; cursuri între orele 14 &#351;i 17. Adul&#355;ii urmau cursurile doar seara, câte dou&#259; ore, la lumina l&#259;mpii cu petrol.



În Peteritea, Nechita Gavril se ocupa &#351;i de agricultur&#259;, avea p&#259;mânt &#351;i vite. Tat&#259;l s&#259;u - Nechita Petre - fusese la lucru în America, iar cu banii câ&#351;tiga&#355;i acolo a cump&#259;rat Gr&#259;dina Domneasc&#259; (probabil de la Bak Istvan, sau de la mo&#351;tenitorii acestuia). Din p&#259;cate, în 1927, Nechita Gavril s-a f&#259;cut preot, fiind nevoit s&#259; se mute în Osoi, apoi în Muncel &#351;i în Vad (nu departe de Dej), postul de preot din Peteritea fiind ocupat de Atanasiu Cândea. Motivul pentru care înv&#259;&#355;&#259;torul s-a f&#259;cut pop&#259; se datoreaz&#259; unor avantaje mai mari oferite de stat, constând îndeosebi în terenurile acordate bisericilor - a&#351;a-numitele clejii -, încredin&#355;ate spre administrare preo&#355;ilor.

Înv&#259;&#355;&#259;tor pe o durat&#259; mai îndelungat&#259; în perioada interbelic&#259; a fost Oliver Viman, din Gâlg&#259;u, ginerele preotului Atanasiu Cândea, c&#259;s&#259;torit cu Lucre&#355;ia, una din cele dou&#259; fiice ale preotului. Al&#355;i înv&#259;&#355;&#259;tori care s-au perindat în sat în perioada interbelic&#259; au fost: Oros (Vasile?), n&#259;scut în Vima &#351;i c&#259;s&#259;torit în V&#259;lenii L&#259;pu&#351;ului (de unde f&#259;cea naveta) &#351;i S&#259;van (Ion?) din Gostila.

În timpul celui de al doilea r&#259;zboi mondial, regimul maghiar de ocupa&#355;ie a impus înv&#259;&#355;&#259;tori unguri: Iuczi (?) (pentru scurt timp) &#351;i Gabor Molnar (din Secuime).

În primii ani de dup&#259; r&#259;zboi (1945-1947), înv&#259;&#355;&#259;tor a fost Traian Viman, care era &#351;i preot. Pentru o perioad&#259; de circa un an, el a fost urmat de Man Victor din Poiana Porcului (Fântânele, dup&#259; denumirea actual&#259;). În glum&#259;, mergând la magazinul s&#259;tesc, el obi&#351;nuia s&#259; solicite un pahar de &#355;uic&#259; astfel: "mai pune-mi un feleher&#355;", drept pentru care în memoria s&#259;tenilor a r&#259;mas cu aceast&#259; porecl&#259; - Feleher&#355;. Apoi, de-a lungul a vreo 20 de ani, începând cam din 1950, înv&#259;&#355;&#259;tor a fost Simion Cr&#259;ciuna&#351;.

&#350;coala actual&#259;. În 1952, cl&#259;direa în care &#351;coala func&#355;ioneaz&#259; &#351;i în prezent a fost construit&#259; din piatr&#259; de calcar. Materialul de construc&#355;ie a fost scos din cariere improvizate (din Podu Rotund &#351;i din V&#259;ceni) &#351;i transportat de s&#259;teni cu c&#259;ru&#355;ele. Administra&#355;ia de atunci a repartizat fiec&#259;rei familii o cantitate de piatr&#259; de 2 metri cubi, pe care era obligat&#259; s&#259; o transporte la cl&#259;direa ce se zidea. Lucr&#259;rile de construc&#355;ie au fost finan&#355;ate de stat. Cl&#259;direa are dou&#259; s&#259;li de clas&#259;, un hol &#351;i o înc&#259;pere mai mic&#259; (numit&#259; cancelarie) pentru înv&#259;&#355;&#259;tori. Acoperi&#351;ul este din &#355;igl&#259; &#351;i e prev&#259;zut cu jgheaburi din tabl&#259;, pentru scurgerea apei. Una din s&#259;li se utilizeaz&#259; ca gr&#259;dini&#355;&#259;.

Cancelaria &#351;colii era folosit&#259; în anii 50-60 ca locuin&#355;&#259; a înv&#259;&#355;&#259;torului Cr&#259;ciuna&#351; Simion (de loc din Ciub&#259;ncu&#355;a, jude&#355;ul S&#259;laj, unde a fost perceptor, apoi înv&#259;&#355;&#259;tor în R&#259;zoare, &#350;coala din Peteritea fiind urm&#259;torul &#351;i ultimul s&#259;u loc de munc&#259;). Dot&#259;ri: b&#259;nci de lemn, sobe de teracot&#259;, o tabl&#259;, hart&#259;, glob geografic. Anexe: toalet&#259; &#351;i magazie de lemne. Mai are &#351;i o fântân&#259; în curtea împrejmuit&#259; cu gard din stinghii de lemn.

De atunci a avut loc o extindere - actualul C&#259;min Cultural - cl&#259;dit în 1975. O înc&#259;pere mai mic&#259; a acestei extinderi a devenit apoi sediu al CAP.

Înainte de cel de-al doilea r&#259;zboi mondial, un singur înv&#259;&#355;&#259;tor preda simultan la 7 clase. Dar, dup&#259; reforma înv&#259;&#355;&#259;mântului din 1948, s-a trecut la înv&#259;&#355;&#259;mântul obligatoriu de numai 4 clase. În anul &#351;colar 1959/60 s-a revenit la sistemul de &#351;colarizare cu &#351;apte clase obligatorii. Pân&#259; în anul 1958/59 &#351;coala func&#355;iona cu un singur înv&#259;&#355;&#259;tor - Simion Cr&#259;ciuna&#351; -, dup&#259; care cursurile s-au &#355;inut în paralel cu doi înv&#259;&#355;&#259;tori.

Simion Cr&#259;ciuna&#351; avea o cultur&#259; relativ modest&#259;, astfel c&#259; nu rareori era scos din încurc&#259;tur&#259; de câte un elev mai bun, care îi sugera solu&#355;ia de rezolvare a unei probleme mai complicate de matematic&#259; sau de traducere a unui text din limba rus&#259; (obligatorie &#351;i în înv&#259;&#355;&#259;mântul primar). Atunci când nici elevii nu g&#259;seau solu&#355;ia, el obi&#351;nuia s&#259; spun&#259;: &#8220;precis e gre&#351;eal&#259; de tipar&#8221;. Înv&#259;&#355;&#259;torul nou venit se nume&#351;te Con&#355;i&#351; &#350;tefan - un tân&#259;r din Poiana Blenchii, actualmente pensionar. Abia î&#351;i satisf&#259;cuse stagiul militar &#351;i, probabil în virtutea obi&#351;nuin&#355;ei, aplica metode cazone &#351;i copiilor de 7-9 ani. Adic&#259; f&#259;cea instruc&#355;ie, de fapt c&#259;pr&#259;rie, cu copiii claselor I &#351;i a III-a, pân&#259; ce a intrat în conflict cu unul din p&#259;rin&#355;ii acestora. Unul dintre înv&#259;&#355;&#259;tori preda simultan la clasele I &#351;i a III-a, iar cel&#259;lalt la clasele a II-a &#351;i a IV-a.

Celor doi înv&#259;&#355;&#259;tori le-au succedat: Lucia Pi&#355;igoi, din Muntenia, C&#259;t&#259;lina Nechita, din Peteritea, Ioan Balint, Alexandru Man, Gavril Rusu, de Sub Dos, Dinu Micu, Maria Gabor, Lucre&#355;ia Bota &#351;i Marius Br&#259;gariu din Vima Mic&#259;, pensionat în 1999, dup&#259; ce a profesat zece ani în Peteritea.



Gimnaziul.

În primul an (1959), când s-a revenit la înv&#259;&#355;&#259;mântul obligatoriu cu durata de 7 ani, peteritenii nu &#351;i-au trimis în clasa a V-a copiii care absolviser&#259; patru clase (în total 9 elevi: 5 b&#259;ie&#355;i &#351;i 4 fete). Unul din motivele invocate de ei era &#351;i acela c&#259; urm&#259;toarele clase nu se puteau continua decât la &#351;colile din satele vecine, întrucât lipsea num&#259;rul minim de elevi care s&#259; constituie o clas&#259;. S-a întâmplat îns&#259; ca în anul &#351;colar urm&#259;tor - 1960/61 - nici &#350;coala din V&#259;leni s&#259; nu poat&#259; func&#355;iona din acela&#351;i motiv: lipsa num&#259;rului minim de elevi. În acele condi&#355;ii, directoarea Cornelia Nicolaescu a solicitat &#351;i a primit sprijinul Mili&#355;iei din R&#259;zoare (pe atunci centru de comun&#259;). A&#351;a s-au &#351;colarizat pân&#259; în clasa a VII-a peteritenii B&#259;bu&#355; Ioan, Chira Rozalia, Nechita Alexandru, Nechita Vasile, Rus Vasile &#351;i Tuns Dina, în urma amenin&#355;&#259;rii cu amenzi a p&#259;rin&#355;ilor lor. În primii doi ani, cu to&#355;ii au f&#259;cut naveta pe jos la V&#259;leni (5 km), la &#351;coala veche, iar în timpul iernii st&#259;teau în chirie la localnici. Începând cu al treilea an, în V&#259;leni s-a înfiin&#355;at un internat la care au fost caza&#355;i elevii din Peteritea.

Ulterior, odat&#259; cu reorganizarea administrativ-teritorial&#259; pe jude&#355;e, adic&#259; dup&#259; 1968, &#351;colarii din Peteritea au urmat cursurile la Vima Mic&#259;, în centrul de comun&#259;. Aici f&#259;ceau naveta cu autobusul pân&#259; în anul 1998, când majoritatea curselor au fost suspendate (din lips&#259; de pasageri, în urma recesiunii economice care a succedat Revolu&#355;iei din 1989). În ultimii doi ani a r&#259;mas doar o curs&#259; în zilele lucr&#259;toare, cu sosire seara &#351;i plecare diminea&#355;a devreme, deci nepotrivit&#259; pentru elevi. Excep&#355;ie se face joia, când circul&#259; câte dou&#259; curse. În 1999 elevii circulau sporadic cu un ARO închiriat &#351;i pl&#259;tit de &#351;coal&#259;, dar, din lips&#259; de fonduri, nu s-a mai folosit nici acest mijloc de transport, astfel c&#259; elevii au ajuns s&#259; circule din nou pe jos, la fel ca în urm&#259; cu 30 de ani.



Efectele &#351;colariz&#259;rii în plan social.

To&#355;i cei 6 elevi enumera&#355;i au urmat cursurile unor &#351;coli profesionale, unii ale liceului seral &#351;i chiar ale facult&#259;&#355;ii (într-un caz). Cei mai mul&#355;i dintre ei s-au stabilit în ora&#351;e: Târgu L&#259;pu&#351; (1), Baia Mare (2), Satu Mare (1).

Cu toate acestea, din promo&#355;ia 1960 au mai r&#259;mas unii, mai ales fete, cu 4 clase. Dar urm&#259;toarele promo&#355;ii au participat în totalitate la cursurile &#350;colii Generale din V&#259;lenii L&#259;pu&#351;ului (ini&#355;ial de 7, apoi de 8 clase), apoi la Vima Mic&#259;.

Chiar dac&#259; a fost vorba &#351;i de concursul unor împrejur&#259;ri de natur&#259; social&#259; &#351;i politic&#259;, exemplul de mai sus îl consider&#259;m concludent în privin&#355;a valorific&#259;rii noilor oportunit&#259;&#355;i oferite de un nivel mai ridicat de &#351;colarizare. Astfel, dac&#259; promo&#355;iile de absolven&#355;i cu 4 clase, din 1948 pân&#259; în 1959, au r&#259;mas aproape în exclusivitate în sat, la lucrul p&#259;mântului, cei mai mul&#355;i din urm&#259;toarele promo&#355;ii, absolven&#355;i de 7 sau 8 clase, au înv&#259;&#355;at felurite meserii sau au urmat alte &#351;coli. De la aceast&#259; regul&#259; au fost doar dou&#259; excep&#355;ii notabile, de elevi eminen&#355;i, care au absolvit 4 clase la Peteritea, înainte de 1960, urmând apoi Liceul din Târgu L&#259;pu&#351; &#351;i studiile universitare la Cluj &#351;i Bucure&#351;ti. Este vorba de Nechita Nicolae, profesor de fizic&#259; (apoi &#351;i director) la un liceu din Baia Mare &#351;i Flore Ioan, director tehnic al postului de televiziune Cluj, unde lucrase &#351;i înainte ca inginer electronist, stabilit în Cluj-Napoca. În perioada studiilor, cu mari sacrificii, ei au fost sus&#355;inu&#355;i financiar de p&#259;rin&#355;i. (De exemplu, tat&#259;l lui Flore Ioan f&#259;cea bani din vânzarea ciupercilor de p&#259;dure. A f&#259;cut b&#259;t&#259;turi pe spate din cauza c&#259;ratului co&#351;ului cu ciuperci, b&#259;t&#259;turi care i-au r&#259;mas toat&#259; via&#355;&#259;).



Date statistice.

În 1999 erau 38 de elevi din sat, care frecventau &#351;colile din Peteritea, Vima Mic&#259;, Liceul din Târgu L&#259;pu&#351; &#351;i câteva &#351;coli profesionale din alte localit&#259;&#355;i. Tot în acest an, frecventau facult&#259;&#355;ile &#351;i doi studen&#355;i din Peteritea.

Dar iat&#259; câteva date din registrul &#350;colii Generale din Vima Mic&#259; privind num&#259;rul absolven&#355;ilor de gimnaziu, proveni&#355;i din Peteritea, de-a lungul ultimilor cinci ani consecutiv. Directoarea &#351;colii ne-a precizat &#351;i direc&#355;ia în care s-au îndreptat absolven&#355;ii clasei a VIII-a din aceast&#259; perioad&#259;. Astfel, în 1995 - 4 absolven&#355;i, din care 3 la &#351;coal&#259; profesional&#259; &#351;i unul în agricultur&#259;; în 1996 - 5 absolven&#355;i, din care 2 la liceu, unul la profesional&#259; &#351;i 2 în agricultur&#259;; în 1997 - 4 absolven&#355;i, din care unul la liceu, 2 la profesional&#259; &#351;i unul în agricultur&#259;; în 1998 - 2 absolven&#355;i, din care unul la liceu &#351;i unul la ucenici; în 1999 - 4 absolven&#355;i - din care 2 la liceu, unul la profesional&#259; &#351;i un agricultor.

Din p&#259;cate, nu to&#355;i cei care au urmat cursurile liceale sau ale unor &#351;coli profesionale &#351;i-au continuat studiile sau &#351;i-au g&#259;sit loc de munc&#259;. Unii dintre ei au fost nevoi&#355;i s&#259; se reîntoarc&#259; în agricultur&#259;.



Gr&#259;dini&#355;a

func&#355;ioneaz&#259; într-o sal&#259; a cl&#259;dirii &#351;colii, începând din 1974. Prima educatoare a fost Tuns Valeria, din Peteritea (Nechita, dup&#259; c&#259;s&#259;torie &#351;i având domiciliul actual în Sibiu, unde este profesoar&#259; de istorie). I-au succedat Nechita C&#259;t&#259;lina (a lui &#350;tefan a lui Iano&#351;, tot din Peteritea), Bota Maria (Suciu de Sus), Herman Rodica (Rogoz), Tuns Maria (Gro&#351;ii &#354;ible&#351;ului), Flore Dina (a lui Gheorghe a lui &#350;ofron din Peteritea), apoi Vla&#351;in Ana (a lui Alexandru de la Coroian, din Peteritea).

În 1999 erau 16 copii de vârst&#259; pre&#351;colar&#259; (între 0 &#351;i 7 ani) din care în jur de 10 frecventeaz&#259; gr&#259;dini&#355;a.



Biserica veche.

Potrivit relat&#259;rii cronicarului Kadar Jozsef, biserica satului a fost construit&#259; din lemn în anul 1778, în zona de vest a satului (dup&#259; toate probabilit&#259;&#355;ile, în V&#259;ceni - n. n.), &#351;i a fost sfin&#355;it&#259; în numele îngerilor p&#259;zitori. Are dou&#259; clopote; pe unul este imprimat portretul Sfintei Maria cu fiul în bra&#355;e, iar cel&#259;lalt are o inscrip&#355;ie cu caractere slavone.

Preot în 1791 era Bodea Teodor, care a fost un an în slujba institu&#355;iei. Al&#355;i preo&#355;i pe care îi men&#355;ioneaz&#259; cronicarul sunt: Pop Pavel, Tuns Vasile &#351;i Cândea Atanasiu. De Cândea Atanasiu (care a decedat în 1939, dup&#259; ce a slujit 50 de ani în Peteritea) î&#351;i amintesc mai mul&#355;i s&#259;teni vârstnici.

Al&#355;i autori (Chindri&#351;) citeaz&#259; atestarea documentar&#259; a primei biserici din lemn din Peteritea pe la 1670 (probabil cea din V&#259;ceni), iar ca preo&#355;i pe Augustin Thira, ieromonahi Neofit Man &#351;i Cleopa Man.

S&#259;tenii spun c&#259; în locul numit V&#259;ceni ar fi fost un c&#259;tun (numit Valea Vacii, sau pe ungure&#351;te, Tehen Pataka) ce avea &#351;i biseric&#259;. Apoi biserica, precum &#351;i cimitirul, ar fi fost mutate în Dâmbu Uli&#355;ii. Dup&#259; toate probabilit&#259;&#355;ile, înainte de actuala biseric&#259; va fi fost o alta, despre care nu avem date exacte. Cert este c&#259; o cruce din piatr&#259; cioplit&#259; se putea vedea în Dâmbu Uli&#355;ii, pân&#259; la sfâr&#351;itul anilor '50, pe locul actualei case (vechi) a familiei Nechita Ion &#351;i Valeria. Dup&#259; p&#259;rerea unor s&#259;teni, acest însemn ar fi marcat locul fostei biserici &#351;i eventual al unui cimitir. Existen&#355;a unei bisericu&#355;e în Dâmbu Uli&#355;ii este semnalat&#259; &#351;i de Tuns Vasile a lui Ion a lui Dumitru, fost epitrop al bisericii &#351;i fost primar în perioada 1945-1948. Potrivit însemn&#259;rilor epitropului, înainte de construirea actualei biserici, "a fost o alt&#259; bisericu&#355;&#259; mic&#259; în locul zis <<Dâmbu Uli&#355;ii>>, la Nechita Gavril a lui Nicolae (bunicul lui Nechita Ion), care a fost vândut&#259; în Cup&#351;eni &#351;i se p&#259;streaz&#259; pân&#259; azi."



Biserica actual&#259;.

Conform relat&#259;rii lui Rus Ionuc, biserica actual&#259; a fost zidit&#259; la 1834 (dat&#259; confirmat&#259; &#351;i de o inscrip&#355;ie care se p&#259;streaz&#259; în biseric&#259;). Lemnul de construc&#355;ie localnicii l-au adus, cu un car cu 4 boi, din Valea Chioarului &#351;i l-au depozitat vreme de doi ani în Dâmbu Uli&#355;ii. (Depozitarea în Dâmbu Uli&#355;ii a materialelor de construc&#355;ie destinate actualei biserici este înc&#259; un indiciu c&#259; acolo era situat&#259; vechea biseric&#259;). În cei doi ani premerg&#259;tori construc&#355;iei a avut loc o disput&#259; între s&#259;teni pe tema locului de amplasare a l&#259;ca&#351;ului de cult. În final, Ra&#355; Beni a donat terenul pe care actualmente este amplasat&#259; biserica.

Me&#351;terii care au cl&#259;dit biserica proveneau de asemenea din Valea Chioarului (Gaura, dup&#259; vechiul nume). Pe bolta bisericii sunt mai multe picturi (pe lemn) cu teme religioase.

&#350;i din însemn&#259;rile epitropului Tuns Vasile (a lui Ion a lui Dumitru) rezult&#259; c&#259; lucr&#259;rile de construc&#355;ie a bisericii din Peteritea "au început în anul 1834, cu me&#351;teri din &#350;omcuta Mare, Valea Chioarului &#351;i ajutoare din sat. Mai avem o dovad&#259; mai precis&#259;, în scris, de pe lemnul de la treapta pod, care a fost luat când am podit biserica. Pe acesta era scris cu dalta anul 1848, de unde se deduce c&#259; atunci a fost podit&#259;." Tot epitropul semnaleaz&#259; &#351;i lucr&#259;rile ulterioare. Astfel, în 1900, biserica a fost zugr&#259;vit&#259; de Criste Ioan din Vima Mare, sub administrarea preotului Cândea Atanasiu &#351;i epitropului Nechita Petru (probabil tat&#259;l înv&#259;&#355;&#259;torului Nechita Gavril, devenit ulterior preot). În 1924, a fost acoperit&#259; cu drani&#355;&#259; de fag, iar turnul cu tabl&#259; zincat&#259;. Pân&#259; în 1967 (când a fost din nou renovat&#259;) nu s-au mai efectuat lucr&#259;ri de între&#355;inere a acoperi&#351;ului, astfel c&#259; ploaia care a p&#259;truns prin acoperi&#351; a pricinuit deteriorarea picturilor, relateaz&#259; epitropul în însemn&#259;rile sale.

În cursul primului r&#259;zboi mondial, regimul maghiar a confiscat clopotul mic pentru a fabrica din el proiectile de tun. Atunci s&#259;tenii au dus de la &#351;coal&#259; al doilea clopot, care l-a înlocuit pe cel confiscat. Acest clopot fusese folosit de înv&#259;&#355;&#259;torul Nechita Gavril pentru a anun&#355;a copiii s&#259; mearg&#259; la cursuri. Înv&#259;&#355;&#259;torul s-a f&#259;cut preot, apoi a plecat din Peteritea. Între timp s&#259;tenii au luat clopotul &#351;i l-au dus la biseric&#259;. Clopotul mare a fost donat de Farca&#351; din Coroieni, fratele înv&#259;&#355;&#259;torului Farca&#351; din Peteritea. Dar s&#259;tenii nu au fost mul&#355;umi&#355;i de sunetul emis de acest clopot, astfel c&#259; l-au topit &#351;i turnat din nou în Baia Mare, cam prin anii 1947-48.

Pentru o perioad&#259; de 50 de ani (1889-1939), preot în sat a fost Cândea Atanasiu provenind din Vima Mic&#259;. El a avut un fiu - Valer (preot) - &#351;i dou&#259; fiice - Lucre&#355;ia &#351;i Amalia (c&#259;s&#259;torit&#259; în Negreni). Lucre&#355;ia s-a c&#259;s&#259;torit cu Viman Oliver, din Gâlg&#259;u, care a devenit înv&#259;&#355;&#259;tor în sat în perioada interbelic&#259;, dup&#259; plecarea fostului înv&#259;&#355;&#259;tor Gavril Nechita. La rândul s&#259;u, Viman Oliver a avut trei fii: Traian, Nelu &#351;i Liviu. În timp ce Nelu a fost actor în Baia Mare, iar Liviu s-a îndeletnicit cu fier&#259;ria, Traian a profesat ca preot în sat începând din anul 1944 pân&#259; în 1962. Atunci, curând dup&#259; colectivizare, în urma unui conflict cu s&#259;tenii, s-a mutat cu familia în alte sate. Disputele au fost cauzate de terenul mult pe care îl de&#355;inea în urma c&#259;s&#259;toriei cu Terezia, fiica lui Nechita Alexandru, zis &#350;andor de la &#8220;B&#259;banu&#8221;, un s&#259;tean înst&#259;rit, teren luat de Colectiv&#259;, dup&#259; obiceiul vremii. A slujit apoi în S&#259;c&#259;l&#259;&#351;eni, Zimbor &#351;i Mara, iar dup&#259; pensionare (1984) a revenit în Peteritea, unde a tr&#259;it pân&#259; în 1993 (74 de ani). A avut doi copii: Zenu (stabilit în sat) &#351;i Zoia (stabilit&#259; în &#350;omcuta Mare).

Iat&#259; &#351;i preo&#355;ii care au slujit în sat dup&#259; Viman Traian: Grigore Man, zis Neofit (din R&#259;zoare, n&#259;scut în Boiereni), Negoi&#355;&#259; Constantin (din Buz&#259;u), Dumitru &#350;tefan (din Moldova), Mure&#351;an Augustin (din Chiolchij, lâng&#259; Dej), Ropan Ioan (din Rohia), Oancea Ioan (din Ciocoti&#351;), Man Felician (din Borcut). Red&#259;m &#351;i lista preo&#355;ilor, consemnat&#259; în 1983 de epitropul Tuns Vasile: 1. Pavel; 2. Ioan; 3. Vasile; 4. Atanasie Cândea (1889-1939); 5. Micu Gheorghe (Vima Mare); 6. Roman Alexandru (Vima Mic&#259;); 7. Roman Ioan (Vima Mic&#259;); 8. Viman Traian (Peteritea, 1945-1962); 9. Neofit Grigore (c&#259;lug&#259;r); 10. Dumitru &#350;tefan; 11. Mure&#351;an Augustin; 12. Negoi&#355;&#259; Constantin; 13. Pop Ioan; 14. Bud Sabin.

Pe vremea preotului Viman Traian, Peteritea era parohie, devenind ulterior filie, iar preo&#355;ii f&#259;ceau naveta din satele învecinate - R&#259;zoare &#351;i V&#259;lenii L&#259;pu&#351;ului.

Documente apar&#355;inând bisericii. Într-un &#8220;Proces verbal de inventariere&#8221;, din 27 iulie 1973, întocmit de preotul Negoi&#355;&#259; Constantin, se precizeaz&#259; c&#259; au fost inventariate bunurile existente în parohia R&#259;zoare, filia Peteritea. Dosarul con&#355;ine &#351;i un scurt istoric al bisericii (text dactilografiat), pe care îl reproducem integral în cele ce urmeaz&#259;, începând cu antetul.

Episcopia Clujului

Protopopiatul Baia Mare Parohia R&#259;zoare, filia Peteritea



Istoricul bisericii

Biserica din satul Peteritea a fost ridicat&#259; în anul 1842, prin contribu&#355;ia credincio&#351;ilor, dup&#259; cum reiese din inscrip&#355;ia de pe corul bisericii.

Me&#351;terii care au cl&#259;dit biserica nu se cunosc. Este construit&#259; din lemn, pe funda&#355;ie din piatr&#259;, în form&#259; de nav&#259;.

S-a ref&#259;cut în timpul p&#259;storirii IPSS Ioan Me&#355;iianu, mitropolitul Ardealului, protopop fiind Ioan Cup&#351;a. Înnoirea a fost f&#259;cut&#259; de zugravul Cristea Ioan.

În 1924, biserica din satul Peteritea, prin contribu&#355;ia credincio&#351;ilor, s-a acoperit cu tabl&#259;, numai turnul, iar în 1967 învelindu-se cu drani&#355;&#259; nava.

Actualmente (1973 - n.n.) satul Peteritea formeaz&#259; filia satului R&#259;zoare, preot fiind Negoi&#355;&#259; Constantin.

Ad&#259;ugire ulterioar&#259;, cu pix ( - n.n.): Din 1980, filia satului V&#259;lenii L&#259;pu&#351;ului.

Într-un &#8220;Memoriu justificativ privind lucr&#259;rile de repara&#355;ii curente interioare la biserica de lemn cu hramul <<Sfin&#355;ii Arhangheli>> din filia Peteritea, parohia V&#259;lenii L&#259;pu&#351;ului, jude&#355;ul Maramure&#351;&#8220;, se precizeaz&#259; c&#259; biserica a fost construit&#259; în anul 1839, pe o funda&#355;ie de piatr&#259;, cu pere&#355;i din lemn de stejar &#351;i învelitoare din &#351;indril&#259;. În anul 1967 a fost renovat&#259;, turla bisericii fiind învelit&#259; cu tabl&#259;. Memoriul este datat 7 martie 1984.



Inventare.

În cele ce urmeaz&#259; reproducem &#351;i titlurile câtorva c&#259;r&#355;i de cult din &#8220;Lista de inventariere cuprinzând obiectele care au valoare istoric&#259; sau documentar&#259;&#8221;, la data de 1 ianuarie 1972: &#8220;Penticostar&#8221; (cirilice), din 1768, &#8220;Strajnic&#8221;, din 1783, tip&#259;rite la Blaj, &#8220;Cazania&#8221; (cirilice), din 1784, tip&#259;rit&#259; la Râmnic. Se mai consemneaz&#259;: &#8220;Triod&#8221; (cirilice), din 1804 (Blaj), &#8220;Liturghier&#8221;, din 1814 (Sibiu), &#8220;Octoih Mare&#8221; - 1846 (Budapesta), &#8220;Molitvelnic&#8221; (cirilice) - 1849 (Sibiu), &#8220;Minee&#8221; pe 12 luni&#8221; - 1853-1854 (&#350;aguna Andrei), &#8220;Liturghier&#8221; - 1902 (Sibiu) &#351;i &#8220;Evanghelie&#8221; - 1907 (Sibiu).

Lucr&#259;rile sunt editate de &#8220;Institutul Biblic&#8221;.

O alt&#259; list&#259; de inventariere de cl&#259;diri prevede dou&#259; pozi&#355;ii: 1. Biserica din Peteritea, din 1842 &#351;i 2. Clopotni&#355;&#259; din 1920. Lista de inventariere a terenurilor proprietate men&#355;ioneaz&#259; &#8220;La biseric&#259;&#8221; (cl&#259;dit) - 500 mp, gr&#259;din&#259; pentru fâna&#355; - 5.000 mp, Cimitir - 5.000 mp.

Remarc&#259;m c&#259; referin&#355;ele privind anul construc&#355;iei bisericii difer&#259; de la document la document (aici intervenind probabil &#351;i datele de început &#351;i de sfâr&#351;it ale lucr&#259;rilor).

Referitor la averea bisericii, iat&#259; ce a consemnat epitropul Tuns Vasile (în 1986): "Parohia Peteritea în trecut a avut clejii - 14 iug&#259;re de teren agricol, iar din dona&#355;ii o por&#355;iune de p&#259;dure, teren în vatra satului &#351;i la câmp, care au fost predate statului în timpul preotului Viman Traian &#351;i a curatorului Ciocan Gheorghe. I-a r&#259;mas o gr&#259;din&#259; în vatra satului, în locul zis La T&#259;u&#355;."



Credin&#355;ele religioase.

Referindu-se la credin&#355;&#259;, cronicarul Kadar men&#355;ioneaz&#259;: &#8220;Comunitatea religioas&#259; este greco-oriental&#259;. În aceast&#259; perioad&#259; se pare c&#259; existau &#351;i enoria&#351;i ai bisericii greco-catolice&#8221;. Existen&#355;a greco-catolicilor este a&#351;adar o simpl&#259; presupunere (infirmat&#259; &#351;i de Rus Ionuc). Veridic&#259; ni se pare îns&#259; relatarea c&#259; &#8220;În 1822, de biserica greco-oriental&#259; (ortodox&#259; - n.n.) apar&#355;in 41 de locuitori (probabil familii - n.n.), iar de biserica romano-catolic&#259; din Târgu L&#259;pu&#351; - 4. Trei dintre familiile romano-catolice au fost identificate de Rus Ionuc ca fiind: Ra&#355; Iano&#351;, Bak Istvan &#351;i Pop Vasile. O alt&#259; referire la componen&#355;a comunit&#259;&#355;ii religioase este cea care precizeaz&#259; c&#259; în anul 1857 satul Peteritea avea 434 de locuitori, din care 3 romano-catolici, 413 greco-orientali, 1 evanghelist reformat &#351;i 17 evrei.

Ca obiceiuri de Pa&#351;ti &#351;i Rusalii, cronicarul spune c&#259;, la masa de piatr&#259; (numit&#259; &#351;i masa pomenelor) din curtea bisericii, s&#259;tenii m&#259;nânc&#259; împreun&#259; &#351;i îi osp&#259;teaz&#259; pe cei s&#259;raci. Acea lespede de piatr&#259; (&#351;i altele câteva mai mici) se afl&#259; &#351;i azi în acela&#351;i loc, desigur, f&#259;r&#259; a-&#351;i g&#259;si întrebuin&#355;area ini&#355;iala.

Actualmente, predominant în sat este cultul ortodox, de care apar&#355;in 248 de credincio&#351;i (la sfîr&#351;itul anului 1999), adic&#259; 84 la sut&#259; din locuitori. Credincio&#351;ii ortodoc&#351;i, mai ales femeile, merg aproape în fiecare duminic&#259; la biseric&#259;, se roag&#259; zilnic &#351;i î&#351;i fac cu mâna semnul crucii, b&#259;trânii &#355;in post (mai pu&#355;in tinerii), au mare respect fa&#355;&#259; de &#8220;cele sfinte&#8221;, dar nu sunt habotnici. Sunt optimi&#351;ti, accept&#259; manifest&#259;rile culturale, instruc&#355;ia &#351;colar&#259; &#351;i distrac&#355;iile. Chiar &#351;i rarele be&#355;ii ale unor s&#259;teni sunt tolerate &#351;i constituie prilej de glume pe seama celor în cauz&#259;. În schimb, peteritenii manifest&#259; un grad destul de mare de intoleran&#355;&#259; fa&#355;&#259; de credincio&#351;ii cultelor neoprotestante. &#350;i necredincio&#351;ii sunt greu accepta&#355;i de s&#259;teni.

În ceea ce prive&#351;te neoprotestan&#355;ii - 16% din popula&#355;ia satului în 1999 - (35 de penticostali &#351;i 12 martori), ei sunt mai militan&#355;i, recurg la prozelitism, se feresc de distrac&#355;ii, sunt refractari la manifest&#259;ri culturale &#351;i re&#355;inu&#355;i fa&#355;&#259; de instruc&#355;ia &#351;colar&#259; mai ales la nivele superioare. Ei privesc lumea selectiv, v&#259;zându-i cu prec&#259;dere minusurile, culorile negre, subliniind r&#259;utatea oamenilor, for&#355;ând conversa&#355;ia în direc&#355;ia temelor religioase.

Cu toate diferen&#355;ele dintre culte, în Peteritea nu s-a înregistrat niciun conflict interconfesional soldat cu violen&#355;e, iar odat&#259; cu cre&#351;terea num&#259;rului de adep&#355;i ai cultelor neoprotestante se pare c&#259; a crescut &#351;i gradul de toleran&#355;&#259; al s&#259;tenilor fa&#355;&#259; de semenii lor de credin&#355;e diferite.



Ritualuri funerare.

&#8220;Cu ocazia înmormânt&#259;rilor, înainte de secolul al XIX-lea, în memoria celor deceda&#355;i se împ&#259;r&#355;eau vase de lut&#8221;, scrie cronicarul Kadar.

În prezent se practic&#259; slujbele prelungite ale preotului, cu un pomelnic &#351;i un lung discurs funebru, menit a smulge cât mai multe lacrimi din partea asisten&#355;ei. Defunctul este a&#351;ezat descoperit în sicriu. La trei zile de la deces, sicriul este transportat de patru persoane la cimitirul de lâng&#259; biseric&#259;. La înmormântare particip&#259; toate rudeniile, prietenii &#351;i vecinii defunctului, uneori întreg satul. Dup&#259; serviciul religios, la casa defunctului li se ofer&#259; participan&#355;ilor o mas&#259; bogat&#259;, inclusiv vin &#351;i &#355;uic&#259;. În memoria defunctului se rostesc formulele: &#8220;Fie-i &#355;&#259;râna u&#351;oar&#259;&#8221;, &#8220;Dumnezeu s&#259;-l ierte &#351;i s&#259;-l odihneasc&#259;&#8221;. Uneori fiica decedatului îl bocea, obicei la care s-a renun&#355;at în ultimul timp.



Cimitire.

Cimitirul ortodox este situat în jurul bisericii. Ajuns arhiplin dup&#259; mai bine de un secol de folosin&#355;&#259;, în 1962-1963 a fost extins cu o por&#355;iune de teren cedat&#259; de Gospod&#259;ria Agricol&#259; Colectiv&#259;.

La morminte li se pun monumente funerare (majoritatea din piatr&#259; cioplit&#259;, iar unele din lemn sau metal) cu semnul crucii &#351;i inscrip&#355;ii în care se men&#355;ioneaz&#259;: numele &#351;i prenumele decedatului, anul na&#351;terii &#351;i al mor&#355;ii &#351;i un epitaf de genul &#8220;Fie-i &#355;&#259;râna u&#351;oar&#259;&#8221;, &#8220;Odihneasc&#259;-se în pace&#8221;, &#8220;Odihne&#351;te întru Domnul&#8221;. Men&#355;ion&#259;m c&#259; între inscrip&#355;iile de pe pietrele funerare se pot citi numele lui Cândea Atanasiu &#351;i a fiicelor sale - Lucre&#355;ia &#351;i Amalia, precum &#351;i a preotului Viman Traian.

Mai sunt &#351;i câteva cimitire secundare, s&#259; le spunem a&#351;a, cu pu&#355;ine morminte. Acestea sunt situate La Topile, Pe Poderei, În Gr&#259;dina Ra&#355;ului, în Dâmbu Uli&#355;ii &#351;i Pe Calea Ma&#351;chii.



Cimitirul evreiesc

este situat în centrul satului (în Crucile Drumului). Tot în vecin&#259;tatea cimitirului se aflau &#351;i casele evreilor. Am num&#259;rat acolo 9 monumente funerare, inscrip&#355;ionate cu caractere filiforme, în limba ebraic&#259; (toate confec&#355;ionate din piatr&#259; cioplit&#259;).



Supersti&#355;ii.

Între s&#259;tenii din Peteritea sunt r&#259;spândite &#351;i supersti&#355;iile, cu prec&#259;dere în rândul b&#259;trânilor &#351;i al femeilor. Mi-au re&#355;inut aten&#355;ia pove&#351;tile despre Huceana, o variant&#259; local&#259; a mumei p&#259;durii, pe care unii s&#259;teni sus&#355;in c&#259; ar bântui în zon&#259;.



Mentalit&#259;&#355;i

Conservatorism. Oameni deosebit de harnici, muncind la câmp din greu, zi-lumin&#259;, peteritenii sunt conservatori în felul lor de a fi. Cu progrese vizibile abia de la o genera&#355;ie la alta, ei continu&#259; în mare m&#259;sur&#259; munca &#351;i felul de trai ale genera&#355;iilor precedente. Poate &#351;i distan&#355;ele mari fa&#355;&#259; de ora&#351;e, dar mai mult sanc&#355;iunile morale, dezaprobarea, f&#259;&#355;i&#351;&#259; ori tacit&#259;, a oric&#259;ror devieri de la regulile nescrise, men&#355;in imobilismul în comportament. Ei în&#355;eleg munca doar ca efort muscular, nicidecum ca efort de gândire, de organizare, de calcul, de predic&#355;ie. Rostul lor pare s&#259; fie doar acela de a munci, nu de a câ&#351;tiga. Ca &#351;i în alte sate, bârfa a fost &#351;i mai este o arm&#259; de temut, prin care s&#259;tenii aplic&#259; sanc&#355;iuni greu de suportat celor care se abat câtu&#351;i de pu&#355;in de la normele ob&#351;tei, bune sau rele, cum sunt. Rareori peteritenii inoveaz&#259; sau î&#351;i asum&#259; riscul unei investi&#355;ii.

Peteritenii se desprind greu de sat. Ei au fost deosebit de ata&#351;a&#355;i de locul de na&#351;tere, de satul natal. Astfel, de&#351;i câ&#351;tigau incomparabil mai bine, peteritenii care lucrau în SUA sau la sondele de pe Valea Prahovei se întorceau acas&#259; dup&#259; câ&#355;iva ani, pentru a-&#351;i investi în terenuri &#351;i case banii agonisi&#355;i. Nici prin cap nu le trecea c&#259; ar putea s&#259; se stabileasc&#259; acolo unde via&#355;a le oferea mai multe oportunit&#259;&#355;i &#351;i un trai mai îmbel&#351;ugat.

Colectivizarea a favorizat migrarea s&#259;tenilor. În ultima jum&#259;tate de secol, mai multe fenomene au bulversat rânduielile patriarhale ale s&#259;tenilor. Astfel, la începutul anilor &#8216;60 a avut loc un proces de depopulare masiv&#259; a satului, prin migrarea tinerilor la ora&#351;e pentru înv&#259;&#355;area unei meserii &#351;i în c&#259;utarea unui loc de munc&#259; mai bun decât cel din agricultur&#259;. Procesul a fost amplificat în esen&#355;&#259; de pierderea propriet&#259;&#355;ii asupra p&#259;mântului în urma colectiviz&#259;rii, precum &#351;i de procesul masiv de industrializare.

Cei b&#259;trâni nu vedeau deloc cu ochi buni aceast&#259; schimbare. &#8220;Dac&#259; to&#355;i se duc, cine o s&#259; lucreze p&#259;mântul?&#8221;, întrebau ei retoric. De fapt, în condi&#355;iile înstr&#259;in&#259;rii copiilor, peteritenii mai în vârst&#259; se gândeau nu atât la p&#259;mântul nelucrat, cât la lipsa unui sprijin la b&#259;trâne&#355;e, care dup&#259; obiceiul locului era a&#351;teptat din partea fiilor &#351;i fiicelor lor.

Poate c&#259; mul&#355;i au v&#259;zut &#351;i mai v&#259;d înc&#259; numai latura negativ&#259; a colectiviz&#259;rii &#351;i a urbaniz&#259;rii. Dar &#8220;socialismul a constituit &#351;i o oportunitate de mobilitate social&#259;&#8221; (Vladimir Tism&#259;neanu). A&#351;adar, în socialism a disp&#259;rut sau a sl&#259;bit tradi&#355;ionala legare de glie a &#355;&#259;ranului, chiar dac&#259; aceasta func&#355;iona constrâng&#259;tor în planul mentalit&#259;&#355;ilor. Fapt este c&#259; fiii de &#355;&#259;rani din acei ani nu întâmpinau bariere sociale în inten&#355;ia lor de a trece în rândul muncitorilor, intelectualilor sau al politicienilor.

&#350;coala nu era bine v&#259;zut&#259; de peteriteni. Din p&#259;cate, în acele vremuri nici &#351;coala nu era bine v&#259;zut&#259; de s&#259;teni: &#8220;Î&#355;i ajunge cât s&#259; &#351;tii s&#259; scrii &#351;i s&#259; cite&#351;ti&#8221;, &#8220;O s&#259; te strici de cap înv&#259;&#355;ând atâta!&#8221; sau &#8220;La ce-&#355;i trebuie atâta carte?&#8221; erau câteva din vorbele des vehiculate de b&#259;trâni. Cât de grav gre&#351;eau ei ne-o spune cel mai bine Iosif Naghiu în poezia intitulat&#259;

Dou&#259; posibilit&#259;&#355;i

Dac&#259; nu vrei s&#259; înve&#355;i /s&#259; scrii &#351;i s&#259; cite&#351;ti, /în locul acestei corvoade /mai ai dou&#259; posibilit&#259;&#355;i: /S&#259; faci un pas înainte /din rând /&#351;i s&#259; spui: /V&#259; rog frumos s&#259; scrie&#355;i /&#351;i s&#259; citi&#355;i /de-a dreptul pe spatele meu!

Sau s&#259; faci un pas /înapoi /&#351;i s&#259; întrebi respectuos: /Sta&#355;i destul de comod /pe spatele meu /în timp ce /scrie&#355;i &#351;i citi&#355;i?

S&#259;tenii respect&#259; demnitatea aproapelui. De altminteri, s&#259;tenii sunt educa&#355;i în spiritul respectului fa&#355;&#259; de proprietatea &#351;i demnitatea aproapelui. Rareori încuie u&#351;ile caselor când pleac&#259; la muncile câmpului. De obicei pun m&#259;tura în u&#351;&#259;, ca semn c&#259; nu e nimeni acas&#259;. Cazurile de furturi, dar &#351;i de alte forme de delicven&#355;&#259;, sunt rarit&#259;&#355;i în Peteritea.



Educa&#355;ia în familie.

Se spune c&#259; iezui&#355;ii, care aveau o îndelungat&#259; experien&#355;&#259; în materie de educa&#355;ie, considerau c&#259; un copil era definitiv format sau deformat la vârsta de 8 ani. Marele violonist Yehudi Menuhin crede c&#259; acei ani au fost hot&#259;râtori pentru tot restul vie&#355;ii sale &#351;i mai crede c&#259; iezui&#355;ii au fost chiar prea genero&#351;i cu timpul acordat.

În Peteritea, sc&#259;deri se întîlnesc mai ales în educa&#355;ia din sânul familiei, unde b&#259;taia aplicat&#259; copiilor de c&#259;tre tat&#259; (mai ales) este un comportament acceptat &#351;i chiar aprobat de localnici.



Rolul mediului familial în educa&#355;ie.

Pe de alt&#259; parte, este limpede c&#259; &#351;coala apleac&#259; balan&#355;a în favoarea copiilor care &#351;i-au ales bine p&#259;rin&#355;ii, adic&#259; cei care g&#259;sesc în mediul lor familial persoane cultivate, care se exprim&#259; u&#351;or &#351;i distins. Acest lucru spore&#351;te receptivitatea la înv&#259;&#355;&#259;mântul &#351;colar (Faure).

A&#351;a cum am mai ar&#259;tat, copiii din Peteritea au fost &#351;i sunt categoric dezavantaja&#355;i sub acest raport. Cartea nu este nici pe departe obiectul pre&#355;uit de localnici la adev&#259;rata sa valoare. Este aceasta o mentalitate perpetuat&#259; printr-o îndelungat&#259; tradi&#355;ie. Totu&#351;i, semne bune încep s&#259; apar&#259; pe la unele case, unde o parte din vitrinele &#351;i rafturile mobilelor, utilizate înainte doar pentru a fi înc&#259;rcate cu plutoane de bibelouri, g&#259;zduiesc acum câteva c&#259;r&#355;i. Este un bun început de încropire a unor biblioteci personale. Din p&#259;cate, celor mai mul&#355;i s&#259;teni le lipsesc tocmai lucr&#259;rile de referin&#355;&#259;: dic&#355;ionare, enciclopedii, atlase.

Desigur, în afar&#259; de c&#259;r&#355;i, în casele peteritenilor sunt din ce în ce mai prezente mijloacele de informare în mas&#259;: ziare, televiziune, radio, care completeaz&#259; într-o oarecare m&#259;sur&#259; educa&#355;ia tinerilor.

Sunt &#8220;domni&#8221; cei de la ora&#351;? S&#259; mai spunem c&#259; &#351;i în Peteritea circul&#259; o vorb&#259; potrivit c&#259;reia mergi la ora&#351; ca s&#259; te faci domn. Deci nu ca s&#259; înve&#355;i carte, ori c&#259; ai fi îndr&#259;gostit de o anumit&#259; meserie, ci pentru a deveni domn sau doamn&#259;. &#350;i ce se în&#355;elege îndeob&#351;te prin a fi doamn&#259;? Simplu: a nu lucra &#351;i a beneficia de confort. Scapi de noroiul din sat, nu te mai bate soarele în cap pe câmp, umbli parfumat&#259;, por&#355;i haine fistichii... Nici prin cap nu le trece lor în ce condi&#355;ii de stres &#351;i oboseal&#259; nervoas&#259; sunt nevoi&#355;i s&#259; lucreze cei de la ora&#351;.

&#350;i atunci de ce nu se întorc acas&#259; cei neadapta&#355;i la ora&#351; (decât în cazuri excep&#355;ionale)? Sunt &#351;i motive întemeiate... Dar mai sunt &#351;i cauze de ordin subiectiv: ce o s&#259; zic&#259; rudele &#351;i vecinii, motorul bârfei ar intra numaidecât în func&#355;iune. În mentalitatea multora, întoarcerea în sat echivaleaz&#259; nici mai mult nici mai pu&#355;in decât cu ratarea. Nu putem spune c&#259; gre&#351;esc întru totul. Ei î&#351;i dau seama c&#259; altul este cursul actual al istoriei. Iat&#259; ce scrie pe aceast&#259; tem&#259; Mircea Mali&#355;a în Cronica anului 2000: &#8220;Ora&#351;ul nu este o op&#355;iune. El m&#259;nânc&#259; satul, a&#351;a cum a mâncat alt&#259;dat&#259;, în Anglia, oaia pe &#355;&#259;ran. Industrializarea &#351;i transformarea agriculturii pompeaz&#259; neîncetat popula&#355;ia spre mediul urban. Aceast&#259; migra&#355;ie pa&#351;nic&#259; este una din cele mai mari din istoria omenirii&#8221;.

În agricultur&#259; este un surplus de for&#355;&#259; de munc&#259;. Din p&#259;cate, poate mai accentuat decât înainte, dup&#259; un deceniu de declin al industriei &#351;i de restructurare din temelii a economiei, în &#355;ara noastr&#259; for&#355;a de munc&#259; din agricultur&#259; este de patru ori mai numeroas&#259; decât necesarul, apreciaz&#259; profesorul universitar Dumitru Teaci. Restrângerea activit&#259;&#355;ilor agricole &#351;i implicit reducerea popula&#355;iei ocupate în agricultur&#259; este o tendin&#355;&#259; care se manifest&#259; în toat&#259; lumea. În &#355;&#259;rile industrializate (care în mod paradoxal dispun din bel&#351;ug de alimente) popula&#355;ia care activeaz&#259; în agricultur&#259; este de 2-8 la sut&#259;, în timp ce în România, propor&#355;ia este de circa 35 la sut&#259;. Prin urmare, ca tendin&#355;&#259;, se poate anticipa o reducere drastic&#259; a num&#259;rului de agricultori în condi&#355;iile cre&#351;terii previzibile a productivit&#259;&#355;ii muncii în agricultur&#259;.

Acest fenomen se poate constata deja &#351;i în Peteritea. Astfel, în timp ce în ultimii 40 de ani au venit în sat 44 de persoane (majoritatea prin c&#259;s&#259;torii), din sat au plecat 126 de locuitori inclusiv 5 familii, cei mai mul&#355;i la ora&#351;e, în industrie. Adic&#259; a venit unul &#351;i au plecat trei. (Numele migratorilor sunt consemnate la anexe).

De ce unii tr&#259;iesc mai bine? Problema cardinal&#259; este de a tr&#259;i mai bine decît p&#259;rin&#355;ii no&#351;tri, de a profita de înaintarea societ&#259;&#355;ii de-a lungul secolelor, adic&#259; de binefacerile civiliza&#355;iei contemporane. &#350;i cum se poate realiza acest lucru dac&#259; nu prin practicarea unei meserii potrivite vremurilor în care tr&#259;im, în care s&#259; ne folosim în primul rând de capacit&#259;&#355;ile intelectuale &#351;i creatoare? Dup&#259; Dan D. Farca&#351;, "asist&#259;m la amurgul implacabil al unei ere: era muncii de rutin&#259; &#351;i a muncitorului manual, a&#351;a cum a fost el cunoscut de câteva sute de ani încoace&#8221;. &#8220;Ma&#351;inile ar trebui s&#259; lucreze, oamenii ar trebui s&#259; gândeasc&#259;&#8221; spune un faimos slogan al firmei IBM.

Din nou Mircea Mali&#355;a: &#8220;Kilogramul de grâu pretindea în anul 1800 dou&#259; ore de munc&#259;, iar dup&#259; 150 de ani - 10 minute. În acela&#351;i r&#259;stimp hectarul de grâu a trecut de la produc&#355;ia de 8 kintale la 40. Iat&#259; deci ce este esen&#355;ial în istoria omenirii: muncim mai pu&#355;in pentru aceea&#351;i produc&#355;ie.&#8221;

Dar toate acestea se ob&#355;in prin &#351;tiin&#355;&#259;, tehnic&#259; &#351;i organizare. &#350;i cu aceasta ne întoarcem din nou la necesitatea studiului &#351;i a instruc&#355;iei &#351;colare, care reprezint&#259; o munc&#259; istovitoare, greu de închipuit pentru un copil crescut la sat. Una dintre primele descoperiri n&#259;ucitoare ale unui român (ziaristul Emil Hurezeanu) ajuns în America a fost biblioteca universitar&#259; deschis&#259; întreaga noapte. Este imens efortul de înv&#259;&#355;are al studen&#355;ilor americani... În schimb, instruc&#355;ia &#351;colar&#259; a fost elementul esen&#355;ial care a propulsat &#351;i men&#355;in Statele Unite ale Americii &#351;i alte &#355;&#259;ri la un nivel de bog&#259;&#355;ie incomparabil cu cel pe care îl avem noi.

Mentalitatea ne trage în jos. În aceste condi&#355;ii este paradoxal s&#259; consta&#355;i cum, la zece ani de la Revolu&#355;ie, majoritatea românilor sunt lipsi&#355;i de ini&#355;iativ&#259; &#351;i a&#351;teapt&#259; ca al&#355;ii s&#259; vin&#259; s&#259; ne rezolve problemele. S&#259; vin&#259; Statul sau partidul cutare sau investitorii str&#259;ini sau Occidentul. S&#259; vin&#259; oricine, numai s&#259; ne scuteasc&#259; de riscuri, de efortul de gândire, de conducere &#351;i de munc&#259; organizat&#259;. Este un ecou al vremurilor în care partidul &#351;i statul d&#259;deau indica&#355;ii, ofereau solu&#355;ii, aveau toate ini&#355;iativele, luau deciziile &#351;i direc&#355;ionau întreaga activitate economic&#259; &#351;i social&#259;. O duc de tot greu cei ce a&#351;teapt&#259; &#351;i acum, a&#351;a ca pe vremea socialismului, îndemnuri la munc&#259;, adic&#259; cei care s-au obi&#351;nuit s&#259; fie împin&#351;i de spate &#351;i trimi&#351;i de al&#355;ii încoace sau încolo. Dar dac&#259; ni&#351;te lucruri s-au schimbat dup&#259; Revolu&#355;ie, atunci cel mai important este c&#259; s-a desc&#259;tu&#351;at ini&#355;iativa privat&#259;. Majoritatea celor care au în&#355;eles acest lucru &#351;i &#351;i-au încropit o afacere cât de m&#259;runt&#259;, &#351;i-au investit inteligent banii economisi&#355;i, deci au profitat de oportunit&#259;&#355;i, tr&#259;iesc ast&#259;zi incomparabil mai bine decât înainte de 1990, în pofida degringoladei care domin&#259; economia.

Desigur, aceste considerente sunt valabile mai ales la ora&#351;e, unde sunt mult mai multe oportunit&#259;&#355;i. La sate, s&#259;r&#259;cia s-a accentuat în &#351;i mai mare m&#259;sur&#259; în principal datorit&#259; cre&#351;terii mult mai mari a pre&#355;urilor produselor industriale în raport cu cele agricole. A&#351;a cum ar&#259;t&#259;m &#351;i în alt&#259; parte, schimbul de produse dintre ora&#351; &#351;i sat este neechivalent: o or&#259; de munc&#259; industrial&#259; se vinde pe patru ore de munc&#259; agricol&#259;. Acest raport de schimb, de 1:4, explicabil &#351;i prin surplusul de alimente de pe pia&#355;&#259;, determin&#259; o s&#259;r&#259;cire din ce în ce mai mare a agricultorilor.

Atitudinea fa&#355;&#259; de rezultatul muncii este alt&#259; fa&#355;et&#259; a mentalit&#259;&#355;ii peteritenilor. Ei consider&#259; munca drept o datorie în sine, fiind marca&#355;i de un cli&#351;eu cultural prin care apreciaz&#259; mai mult efortul decât rezultatul. H&#259;rnicia lor const&#259; în a lucra din zori &#351;i pân&#259;-n noapte, nicidecum de a încerca s&#259;-&#351;i întocmeasc&#259; cel mai elementar calcul privind rezultatul muncii. Altfel spus, ei nu-&#351;i pun problema dac&#259; munca lor este sau nu rentabil&#259;, cum î&#351;i vor valorifica surplusul de produse &#351;i mai ales în ce î&#351;i vor investi banii astfel încât s&#259; poat&#259; începe un nou ciclu de produc&#355;ie la o scar&#259; mai mare &#351;i cu randament superior. Cu alte cuvinte, ei sunt str&#259;ini de ceea ce numim eficien&#355;&#259; a muncii.

Fapt este c&#259; peteritenii cheltuie enorm de mult timp comentând ac&#355;iunile politicienilor &#351;i foarte pu&#355;in timp studiind pia&#355;a financiar&#259; &#351;i de capital sau posibilit&#259;&#355;ile de a întreprinde o afacere sau alta. Toate speran&#355;ele lor se îndreapt&#259;, în van, c&#259;tre politicieni, în loc s&#259; se gândeasc&#259; &#351;i s&#259; studieze de unde &#351;i cum s&#259; fac&#259; rost de bani.



Aspira&#355;iile tinerilor.

Pîn&#259; în 1960, adic&#259; înainte de colectivizare, visul unui tân&#259;r din Peteritea era s&#259;-&#351;i întemeieze o familie &#351;i s&#259;-&#351;i extind&#259; proprietatea, cump&#259;rând terenuri, în m&#259;sura în care avea dare de mân&#259; sau putea face rost de bani. În acest scop f&#259;cea sacrificii inimaginabile, recurgând inclusiv la înfometare.

Dup&#259; 1960, odat&#259; cu industrializarea, au ap&#259;rut meserii noi, la ora&#351;e, spre care se îndreptau cei mai mul&#355;i. Dar prea pu&#355;ini erau cei care îndr&#259;zneau s&#259; &#355;inteasc&#259; spre meserii care presupun o calificare superioar&#259;, deci mai mult&#259; &#351;colarizare. A&#351;a se face c&#259; cele mai des întîlnite meserii alese de peteriteni erau de &#351;ofer &#351;i tractorist, apoi muncitori industriali pe &#351;antiere de construc&#355;ii &#351;i în fabrici. În jurul unor astfel de ocupa&#355;ii gravitau atunci aspira&#355;iile tinerilor din Peteritea.

Azi, tinerii din sat sunt într-o oarecare m&#259;sur&#259; dezorienta&#355;i în ceea ce prive&#351;te op&#355;iunea pentru o meserie sau alta. Cauza este c&#259;derea economiei, cu consecin&#355;ele sale: &#351;omaj, restrângerea locurilor de munc&#259; în meseriile tradi&#355;ionale &#351;i s&#259;r&#259;cirea popula&#355;iei. În avalan&#351;a de schimb&#259;ri nu prea se întrev&#259;d acele meserii ale viitorului, care nu necesit&#259; mult&#259; &#351;coal&#259;. Pe de alt&#259; parte, studiile superioare nu sunt la îndemâna oricui, datorit&#259; costurilor din ce în ce mai mari, dar &#351;i din cauza lipsei unor modele, a unor exemple apropiate, care s&#259; constituie un imbold pentru tineri. Acestea sunt motivele pentru care în ultimii cinci ani doar o parte din num&#259;rul absolven&#355;ilor a 8 clase &#351;i-au continuat studiile în &#351;coli profesionale de meserii ori au intrat la liceu &#351;i înc&#259; &#351;i mai pu&#355;ini au urmat studii superioare.



Limbajul.

Dup&#259; cum se poate vedea &#351;i din listele anexate, cuprinzând regionalismele &#351;i rotacismele folosite în sat, vorbirea localnicilor este aproximativ aceea&#351;i ca &#351;i a majorit&#259;&#355;ii transilv&#259;nenilor. Dintre împrumuturile lingvistice str&#259;ine, intrate în limbajul curent, cele mai frecvent întîlnite sunt maghiarismele, urmate de cuvinte din slav&#259;. Nu întotdeauna limbajul evolueaz&#259; în direc&#355;ia asimil&#259;rii limbii literare. Astfel, ca exemplu de evolu&#355;ie a limbii am constatat c&#259; în anii '60, ca &#351;i mai înainte, s&#259;tenii se salutau între ei aproape în exclusivitate cu &#8220;bun&#259; ziua&#8221; &#351;i &#8220;noroc&#8221;. Nici din întâmplare nu auzisem de cuvântul &#8220;servus&#8221;. Dar în anii '80-'90 salutul cu &#8220;servus&#8221; s-a impus mai ales în rândul tinerilor.

Peteritenii folosesc &#351;i câteva cuvinte cu în&#355;eles impropriu, deturnat. Astfel, în loc de fasole, ei spun maz&#259;re (maz&#259;rea nefiind cultivat&#259; în sat, e prea pu&#355;in cunoscut&#259;), la tigaie îi spun lespede, la porumb - m&#259;lai, la pârâu - vale, î&#351;i b&#259;nuie&#351;te însemnând regret&#259;, se cânt&#259;, adic&#259; plânge, &#355;ip&#259;, adic&#259; arunc&#259; (ceva), paie de m&#259;lai, în loc de coceni de porumb, ciuline scurte în loc de pireu de cartofi. Par&#259; înseamn&#259; &#351;i flac&#259;r&#259; (în afar&#259; de fruct), se p&#259;ze&#351;te, adic&#259; se gr&#259;be&#351;te, prânz în loc de dejun, miere în loc de zah&#259;r, scap&#259;t&#259; soarele în loc de apune, iar rât semnific&#259; un platou (teren) aferent unei ape curg&#259;toare, pagub&#259; (c&#259; am îmb&#259;trânit) în loc de p&#259;cat.

Caracteristic pentru limbajul lor este utilizarea de consoane moi, a termina&#355;iei vechi a unor cuvinte: înv&#259;&#355;&#259;toriu, curp&#259;toriu, tractoriu, ceriu (care se pot auzi la unii mai b&#259;trâni), precum &#351;i substituirea grupului de litere ge, gi, cu je, ji (jer - ger, jinere - ginere).

Se pot remarca &#351;i câteva rotacisme, cum ar fi: butruc - butuc, ca&#351;tarige - catalige, f&#259;rin&#259; - f&#259;in&#259;, mascur - mascul, serin - senin, staur - staul, verin - venin, nim&#259;rui - nim&#259;nui, Curioas&#259; este îns&#259; prezen&#355;a câtorva cuvinte care s-ar putea încadra în opusul a ceea ce numim îndeob&#351;te rotacisme (le-am putea spune antirotacisme). Iat&#259; câteva astfel de cuvinte în care consoana &#8220;r&#8221; este substituit&#259;: cuculb&#259;u - curcubeu, grelu&#351; - greiere, greieru&#351;, mânân&#355;el - m&#259;run&#355;el, minos - miros, punoi - puroi, ustunoi - usturoi (e vorba de gust, planta numindu-se ai).

O alt&#259; deformare a limbajului o constat&#259;m în conjugarea unor verbe astfel: s-o dusu-s&#259; - s-a dus, o fost foast&#259; - fusese, s-o g&#259;tatu-s&#259; - s-a terminat.

Sunt &#351;i cuvinte ie&#351;ite din uz în deceniile recente, cum ar fi: bag&#259;u - tutun, ceruz&#259; - creion, f&#259;g&#259;d&#259;u - crâ&#351;m&#259;, han&#355; - stârv, popiro&#351; - hârtie, stog - claie din snopi de grâu, stru&#355; - podoab&#259;, sumn&#259; - fust&#259; de lân&#259;, top&#259;nci - ghete, prob&#259; - solni&#355;&#259;.

Oricum, comportamentul conservator al localnicilor se observ&#259; cel mai pregnant la nivelul limbajului. Foarte greu î&#351;i face loc câte un neologism în vorbirea curent&#259;. Orice încercare de acest fel este sanc&#355;ionat&#259; cu bârfe &#351;i ironii ustur&#259;toare din partea celorlal&#355;i. Astfel, cu 4-5 ani în urm&#259;, referitor la remarca &#8220;m&#259; plictisesc&#8221;, f&#259;cut&#259; de o elev&#259; de la ora&#351;, am auzit o s&#259;teanc&#259; imitând-o astfel: &#8220;se pic-ti-se&#351;-te...&#8221;, rostirea sacadat&#259; &#351;i gre&#351;eala de pronun&#355;ie fiind f&#259;cute cu inten&#355;ie.

Injurii &#351;i obscenit&#259;&#355;i se aud doar în mic&#259; m&#259;sur&#259;, a&#351;a ca peste tot în &#355;ar&#259;.



Sursele de informare.

Din cele mai vechi timpuri, pân&#259; în a doua jum&#259;tate a secolului XX, sursele de informare ale s&#259;tenilor erau orale.

Tobo&#351;arul era, pîn&#259; în anii &#8216;60, cel care difuza comunicatele oficiale ale Sfatului Popular de atunci. Formula anun&#355;urilor începea invariabil astfel: &#8220;Se d&#259; de &#351;tire la tot omul&#8221;... Apoi urma anun&#355;ul propriu-zis. Mul&#355;i ani, tobo&#351;ari au fost Drelea &#351;i Florian, dar în prezent obiceiul a ie&#351;it din uz cam prin 1980, odat&#259; cu moartea lui Drelea. Într-o perioad&#259;, Drelea a folosit goarna în locul tobei.



Ziare.

Cea mai citit&#259; publica&#355;ie, începând cu anii &#8216;60, era ziarul jude&#355;ean (regional) numit &#8220;Pentru socialism&#8221;, (unii citind &#351;i o publica&#355;ie s&#259;pt&#259;mânal&#259; numit&#259; Albina), iar dup&#259; Revolu&#355;ie &#8220;Graiul Maramure&#351;ului&#8221;, &#8220;Glasul Maramure&#351;ului&#8221; &#351;i &#8220;Opinia&#8221;.



Radio.

Dup&#259; 1955 au ap&#259;rut aparatele de radio cu galen&#259; (cu c&#259;&#351;ti), din care &#351;i-au cump&#259;rat &#351;i vreo 5 peteriteni. La începutul anilor &#8216;60, au ap&#259;rut aparate de radio de dimensiuni mai mari, cu baterii de 4,5 vol&#355;i, înseriate &#351;i chiar cu un mic acumulator. Dar cele mai multe aparate de radio au fost cump&#259;rate de peteriteni abia dup&#259; conectarea localit&#259;&#355;ii la re&#355;eaua de electricitate (dup&#259; 1967).



Televiziunea

a ap&#259;rut în Peteritea cam la începutul anilor &#8216;70. În prezent circa 95% din familii de&#355;in câte un televizor (40% alb-negru &#351;i 60% color).



Biblioteca &#350;colii din Peteritea

este destul de mic&#259;, dar la Vima Mic&#259; mai sunt dou&#259; biblioteci: una &#351;colar&#259; &#351;i alta comunal&#259;. Dar peteritenii apeleaz&#259; de tot rar la institu&#355;ia bibliotecii.



Onomastica.

Cei mai mul&#355;i dintre locuitorii satului poart&#259; numele de Tuns, f&#259;r&#259; a fi neap&#259;rat rude între ei. Pe al doilea loc sunt cei care poart&#259; numele de Nechita. Alte nume mai frecvente sunt: B&#259;bu&#355;, Mura, Roman, Man, Rus. (Vezi &#351;i anexa).



C&#259;s&#259;torii.

Cel mai adesea peteritenii î&#351;i c&#259;utau so&#355;i sau so&#355;ii în sat sau în satele învecinate. Erau foarte rare cazurile când se contractau c&#259;s&#259;torii cu persoane cu domiciliul la mare distan&#355;&#259;. Excep&#355;ie de la aceast&#259; regul&#259; au f&#259;cut-o cei ce s-au stabilit în ultimele decenii la ora&#351;e.

Pe vremuri, p&#259;rin&#355;ii interveneau în situa&#355;ia tentativelor de a se încheia c&#259;s&#259;torii între perechi cu stare material&#259; diferit&#259;. Averea, îndeosebi propriet&#259;&#355;ile funciare, constituiau &#351;i o mare surs&#259; de prestigiu. P&#259;rin&#355;ii &#351;i rudele f&#259;ceau enorme presiuni pentru încheierea c&#259;s&#259;toriilor în func&#355;ie de avere, în pofida dragostei dintre tineri. Acest lucru este prezent &#351;i azi, dar într-o form&#259; mult mai atenuat&#259;.



Portul.

Dup&#259; cum reiese din cronici, în secolul XIX, hainele de var&#259; ale localnicilor erau din &#355;es&#259;tur&#259; de cânep&#259;. Iarna, ei purtau ciorapi albi de lân&#259;, &#355;esu&#355;i acas&#259;, hain&#259; gri, suman &#351;i opinci. Pe cap, b&#259;rba&#355;ii purtau, iarna, c&#259;ciul&#259; din blan&#259; de miel, iar vara p&#259;l&#259;rii de paie la lucru &#351;i p&#259;l&#259;rii de fetru de s&#259;rb&#259;tori. Femeile poart&#259; basmale.

C&#259;m&#259;&#351;ile de s&#259;rb&#259;tori erau ornamentate cu m&#259;rgele de culori diferite. C&#259;m&#259;&#351;ile b&#259;rb&#259;te&#351;ti erau prev&#259;zute în partea de jos cu dantel&#259; &#351;i erau scoase peste pantaloni în partea din spate.

Acest port s-a men&#355;inut în foarte mare m&#259;sur&#259; pân&#259; la sfâr&#351;itul anilor 1950, când au început s&#259; apar&#259; &#8220;haine de târg&#8221;, de obicei din doc, adic&#259; din &#355;es&#259;tur&#259; industrial&#259; ieftin&#259;. Tot pân&#259; în anii 1960-1970, b&#259;rba&#355;ii purtau curea lat&#259;, din piele, opinci confec&#355;ionate din anvelope de cauciuc, uneori cizme &#351;i sandale de cauciuc. Iarna, atât b&#259;rba&#355;ii, cât &#351;i femeile purtau cojoc tip vest&#259; (&#8220;pieptar&#8221;) &#351;i ciorapi tricota&#355;i din lân&#259;.

Dup&#259; colectivizare &#351;i dispari&#355;ia cânepi&#351;tii de lâng&#259; biseric&#259;, s&#259;tenii au purtat din ce în ce mai pu&#355;in haine din &#355;es&#259;tur&#259; de cânep&#259;. Pân&#259; atuci &#355;es&#259;tura industrial&#259; (numit&#259; &#8220;de târg&#8221;) fusese dezapreciat&#259;, f&#259;r&#259; motiv întemeiat, ci doar în baza unei prejudec&#259;&#355;i.

În zilele noastre, doar b&#259;trânii mai poart&#259; haine de lân&#259; &#351;i opinci (&#351;i nici ei în totalitate). Portul tinerilor este ast&#259;zi identic cu al locuitorilor de la ora&#351;e, în a&#351;a m&#259;sur&#259; încât cu greu se pot distinge de or&#259;&#351;eni.



Igien&#259;, alimenta&#355;ie, dot&#259;ri

Ocrotirea s&#259;n&#259;t&#259;&#355;ii este institu&#355;ionalizat&#259; sub forma unui dispensar în Vima Mic&#259;, unde lucreaz&#259; trei asisten&#355;i medicali. De zece ani nu s-a stabilit nici un medic în comun&#259;, astfel c&#259; spitalul &#351;i medicii cei mai apropia&#355;i sunt la Târgu L&#259;pu&#351;. Pe vremea socialismului, când se d&#259;deau reparti&#355;ii obligatorii absolven&#355;ilor de facult&#259;&#355;i, în Vima Mic&#259; era &#351;i medic.



Protec&#355;ia social&#259;.

Prim&#259;ria comunei fiind foarte s&#259;rac&#259;, practic nu se poate vorbi de un sprijin cât de mic pentru popula&#355;ia neajutorat&#259; a satului. Astfel de sprijin se prime&#351;te doar de la Guvern, în rest, vârstnicii, minorii &#351;i cei f&#259;r&#259; niciun venit sunt l&#259;sa&#355;i în totalitate în seama familiilor lor. E drept c[ cei mai multi au mici pensii CAP.



Alimentarea cu ap&#259; potabil&#259;.

În intravilan se întîlnesc foarte pu&#355;ine izvoare de suprafa&#355;&#259;. În schimb, la poalele Culmii Breaza se afl&#259; izvoare cu ap&#259; potabil&#259; de calitate. Cu toate acestea, genera&#355;iile anterioare anului 1979 se aprovizionau cu ap&#259; din pu&#355;uri, numite de peteriteni fântâni. Prin urmare, fiecare gospod&#259;rie avea în curte o astfel de fântân&#259; (unele se mai p&#259;streaz&#259; &#351;i azi), zidit&#259; din piatr&#259; de calcar &#351;i cu o suprastructur&#259; din bârne de lemn sau din piatr&#259; cioplit&#259;, acoperit&#259; cu un capac din lemn. Mai pu&#355;in de jum&#259;tate din pu&#355;uri erau prev&#259;zute cu cump&#259;n&#259; (denumit&#259; cu regionalismul zvârdin&#259;). Din celelalte, g&#259;leata cu ap&#259; se scotea cu un cârlig din lemn, alteori din metal, cu mâner din lemn. Pentru scoaterea apei, foarte pu&#355;ini aveau mecanism cu ax, roat&#259; &#351;i lan&#355;.

Marile dezavantaje ale pu&#355;urilor erau depozitele de gunoaie din gospod&#259;ria proprie a fiec&#259;rui s&#259;tean sau a vecinilor, cât &#351;i fertilizarea solului din gr&#259;din&#259;, care duceau la infiltra&#355;ii. În multe locuri apa avea un gust s&#259;lciu ce provenea de la subsolul mâlos al platoului pe care este a&#351;ezat satul.

Apa se p&#259;stra în g&#259;le&#355;i, pe &#8220;podul mesei&#8221;, un suport situat sub blatul mesei din înc&#259;perea unde familia locuia.

Pân&#259; la apari&#355;ia ligheanelor (lavoare), în anii 1950, s&#259;tenii foloseau pentru sp&#259;lare vane (cove&#355;i) din lemn. Doar vara f&#259;ceau câteva b&#259;i în râul L&#259;pu&#351;, dar numai când apa era limpede &#351;i cald&#259;. În vechime, s&#259;punul îl preparau din gr&#259;simi, apoi cump&#259;rau de la &#8220;Cooperativ&#259;&#8221; s&#259;pun &#8220;cheia&#8221;. În ultimii ani se folose&#351;te s&#259;pun de mai bun&#259; calitate.

Aduc&#355;iunea de ap&#259;.

Abia dup&#259; anul 1979 s&#259;tenii au finalizat aduc&#355;iunea de ap&#259; potabil&#259; în fiecare gospod&#259;rie, de la izvoarele de Sub Deal, din Co&#351;er&#259; &#351;i din Certeze. Apoi au început treptat, treptat s&#259;-&#351;i construiasc&#259; b&#259;i, mai ales în înc&#259;peri situate în buc&#259;t&#259;riile de var&#259;, în care instalau o van&#259; &#351;i un boiler, utilizând drept combustibil lemnul de fag. Cu toate c&#259; aveau ap&#259; curent&#259;, în 1999 doar circa 10 gospod&#259;rii aveau toalet&#259; în cas&#259;. Regula a r&#259;mas ca WC-ul s&#259; fie amplasat în curte. Deocamdat&#259; nici nu se pune problema canaliz&#259;rii.



Sp&#259;larea rufelor.

Cu doar trei-patru decenii în urm&#259;, lenjeria de corp &#351;i de pat se punea într-un ciub&#259;r din lemn de brad, cump&#259;rat de la mo&#355;ii din Apuseni, care treceau adesea prin sat. Apoi se prepara le&#351;ie, prin fierbere într-o c&#259;ldare de font&#259; (tuci) situat&#259; în curte sau în lemn&#259;rie. În urm&#259;toarea etap&#259;, rufele se duceau la Valea Satului sau la Valea Drelii, pentru l&#259;ut. L&#259;utul consta în baterea hainelor cu un mai din lemn pe un scaun anume construit, apoi limpezirea lor de mai multe ori.

În ultimii ani, în afar&#259; de destina&#355;ia propriu-zis&#259;, de baie, vana are &#351;i rolul unui recipient în care se spal&#259; rufe, de&#351;i tot mai mul&#355;i î&#351;i cump&#259;r&#259; ma&#351;ini de sp&#259;lat, unii chiar automate.



Înc&#259;lzirea.

Combustibilul de înc&#259;lzire a fost din totdeauna lemnul. Uneltele folosite pân&#259; în anii &#8216;70 pentru t&#259;ierea lemnelor de foc erau: securea, toporul &#351;i joag&#259;rul. Abia apoi au ap&#259;rut fier&#259;str&#259;ul circular ac&#355;ionat electric, urmat de fier&#259;str&#259;ul mecanic (drujba). Transportul lemnelor se f&#259;cea cu c&#259;ru&#355;a sau cu sania, trase de bivoli&#355;e &#351;i mai rar de cai. Depozitarea lemnelor de foc se f&#259;cea în magazia de lemne, numit&#259; lemn&#259;rie. Majoritatea sobelor erau confec&#355;ionate din tabl&#259; de metal, abia dup&#259; 1980 ap&#259;rând sobele de teracot&#259;. Circa 30 de s&#259;teni au aragaze cu butelie. Abia în 1999 s&#259;tenii &#351;i-au pus problema introducerii gazului metan, dar costurile dep&#259;&#351;esc puterea financiar&#259; a celor mai mul&#355;i s&#259;teni.



Alimenta&#355;ia.

La 1901, Kadar consemneaz&#259; ca hran&#259; a peteritenilor pâinea de porumb &#351;i legumele. Pâinea de porumb (numit&#259; impropriu m&#259;lai) se reg&#259;sea în alimenta&#355;ia localnicilor pân&#259; la sfâr&#351;itul anilor &#8216;50, când a început s&#259; devin&#259; în ochii s&#259;tenilor un simbol al s&#259;r&#259;ciei, de care se ru&#351;inau adesea. Astfel, la începutul anilor &#8216;60, pâinea de porumb a fost înlocuit&#259; treptat cu pâinea de grâu, un articol de lux la acea vreme. Dar m&#259;m&#259;liga era, &#351;i înc&#259; mai este pe alocuri, mâncarea de baz&#259;, mai ales diminea&#355;a. Pâinea se cocea în cuptorul din cas&#259; (tind&#259;), apoi în buc&#259;t&#259;ria de var&#259;, numit&#259; &#8220;c&#259;su&#355;&#259;&#8221;. În sfâr&#351;it, dup&#259; anii &#8216;80 to&#355;i s&#259;tenii cump&#259;rau pâine din Târgu L&#259;pu&#351;, iar mai apoi de la magazinul s&#259;tesc.

Sortimentul de carne folosit cel mai des era cea de porc, afumat&#259;. În ultimii ani, dup&#259; ce tot mai mul&#355;i s&#259;teni &#351;i-au cump&#259;rat frigidere, a crescut &#351;i consumul de carne. În preajma Cr&#259;ciunului, aproape fiecare familie t&#259;ia câte un porc, obicei care se p&#259;streaz&#259; &#351;i în prezent. La fel se întâmpl&#259; la Pa&#351;ti, când se taie câte un miel. Din când în când se mai t&#259;ia câte un pui de g&#259;in&#259; &#351;i câte un vi&#355;el, chiar &#351;i în perioada socialist&#259;, când acest lucru era interzis, t&#259;ierea vi&#355;eilor pedepsindu-se cu închisoarea. Duminica, m&#259;m&#259;liga este înlocuit&#259; cu pl&#259;cinta, preparat culinar foarte bine apreciat de s&#259;teni. Chiar &#351;i în anii &#8216;50, peteritenii parcurgeau zeci de kilometri, cu c&#259;ru&#355;ele cu cai, pentru a duce semin&#355;e de floarea soarelui sau de dovleac la presa de ulei din Hideaga. Uneori mai preparau &#351;i magiun din prune.

Mânc&#259;rurile sunt g&#259;tite în general cu multe gr&#259;simi, cu smântân&#259; de bivoli&#355;&#259; &#351;i untur&#259; de porc. Sub form&#259; de gustare, pe câmp, nelipsit&#259; este sl&#259;nina. Consumul mare de gr&#259;simi este poate justificat având în vedere efortul fizic considerabil pe care îl reclam&#259; muncile agricole.

Fructe se consum&#259; mai pu&#355;in, îndeosebi mere &#351;i prune. Mul&#355;i au &#351;i câte o vie lâng&#259; cas&#259;, pentru struguri de mas&#259; (din soiuri hibride). Cu ani în urm&#259;, unii aduceau pere &#351;i cire&#351;e din Coroieni &#351;i din Groape, sau chiar din Preluc&#259;.

B&#259;utura alcoolic&#259; principal&#259; este &#355;uica de prune sau de porumb (numit&#259; horinc&#259;). Numero&#351;i localnici obi&#351;nuiesc s&#259; bea câte un p&#259;h&#259;rel (cam 50-100 grame) aproape zilnic, înainte de masa de prânz, &#8220;pentru poft&#259; de mâncare&#8221;. De s&#259;rb&#259;tori, &#355;uica este nelipsit&#259;, dar numai rareori se abuzeaz&#259; ajungându-se la be&#355;ii.

Ca vesel&#259;, se utilizau farfurii de lut (str&#259;chini), apoi vase de tabl&#259;, sm&#259;l&#355;uite, mai rar de por&#355;elan, scumpe, dar &#351;i prea grele pentru a fi purtate pe câmp. Pân&#259; prin anii &#8216;50 se foloseau frecvent lingurile de lemn, care au fost înlocuite cu cele din metal.



Gospod&#259;riile.

La 1901, cronicarul remarc&#259; obiceiul localnicilor de a construi r&#259;sfirat case din lemn acoperite cu paie (în ultimele decenii operându-se o oarecare restrângere a dou&#259; gospod&#259;rii de pe Calea Ma&#351;chii &#351;i a altor dou&#259; de Dup&#259; Deal).

F&#259;când o reconstituire dup&#259; spusele b&#259;trânilor, rezult&#259; c&#259; gospod&#259;riile atât cele vechi, cât &#351;i cele mai noi, erau compuse din cas&#259;, &#351;ur&#259; &#351;i grajd pentru vite într-o alt&#259; cl&#259;dire, grajd pentru oi &#351;i cote&#355; pentru porci, de regul&#259; într-o cl&#259;dire distinct&#259;, magazie de lemne (lemn&#259;rie). Hambarul (numit g&#259;b&#259;na&#351;) &#351;i cote&#355;ul g&#259;inilor formau o alt&#259; construc&#355;ie. În zilele de iarn&#259;, pentru oi se amenaja un staul în gr&#259;din&#259;. Gospod&#259;ria era împrejmuit&#259; cu gard din stinghii de lemn, alteori din nuiele de lemn împletite &#351;i nu rareori din gard viu, mai ales din specia carpen. Ograda, în medie de 15-30 de ari, cuprindea o parcel&#259; pentru cultura zarzavaturilor (zis&#259; gr&#259;dinu&#355;&#259;), în care se cultivau &#351;i câteva flori, o parcel&#259; pentru cultura porumbului în amestec cu dovleci, sfecl&#259; furajer&#259; &#351;i cartofi dispu&#351;i în cuiburi. În fine, o a treia parcel&#259; era destinat&#259; cositului în timpul verii &#351;i depozitatului de fân în cl&#259;i, pentru perioada iernii. Cam aceea&#351;i împ&#259;r&#355;ire a parcelelor din gr&#259;din&#259; se p&#259;streaz&#259; &#351;i în prezent.

Pu&#355;ine cur&#355;i sunt bine îngrijite, cu dale de beton sau de piatr&#259;, pentru acces, cu arbori sau arbu&#351;ti ornamentali sau m&#259;car cu paji&#351;te în fa&#355;a casei. Majoritatea cur&#355;ilor sunt &#8220;drip&#259;lite&#8221;, cum spun ei. Cresc în fa&#355;a casei p&#259;s&#259;ri de curte &#351;i porci, lipse&#351;te paji&#351;tea, astfel c&#259; pe timp umed chiar la intrarea în cas&#259; este o suprafa&#355;&#259; acoperit&#259; cu noroi. Mai rar, pe lâng&#259; cas&#259;, dar cel mai adesea pe lâng&#259; pere&#355;ii celorlalte acareturi, mai ales ai magaziei de lemne, sunt rezemate sau ag&#259;&#355;ate tot felul de lucruri, ceea ce confer&#259; cl&#259;dirilor un aspect cu totul inestetic.



Casele.

Pe parcursul a circa 30 de ani, dup&#259; 1945, au disp&#259;rut dou&#259; tipuri de case: cele construite înainte de primul r&#259;zboi, din bârne de lemn, cu ferestre foarte mici &#351;i acoperite cu paie (înnegrite de fum), &#351;i cele construite în perioada interbelic&#259;, mai evoluate, dar tot din lemn, cu ferestre mai mari &#351;i acoperite cu &#351;indril&#259; (drani&#355;&#259;).

Ambele tipuri de case erau construite din lemn, fiind tencuite cu lut. În interior erau v&#259;ruite în alb, iar în exterior în albastru. Plafonul era tot din scândur&#259;, iar pardoseala din lut. În fa&#355;&#259;, uneori &#351;i lateral erau prev&#259;zute cu prisp&#259;. Casele vechi aveau dou&#259; sau trei camere, prima, în care intrai, numindu-se tind&#259;. Tinda avea rolul unui hol. De aici se intra în celelalte camere &#351;i tot în tind&#259; adesea era amplasat &#351;i cuptorul de copt pîine. Dup&#259; anii &#8216;60 cuptorul a fost zidit în &#8220;c&#259;su&#355;&#259;&#8221;, adic&#259; în buc&#259;t&#259;ria de var&#259;.

Primele case din c&#259;r&#259;mid&#259; ars&#259;, moderne, cu plafon tencuit, au ap&#259;rut la sfâr&#351;itul anilor &#8216;50, dup&#259; care între 1960 &#351;i 1980 s-a construit masiv, astfel c&#259; aproape toate casele din lemn &#351;i acoperite cu paie sau cu &#351;indril&#259; au fost demolate. În locul lor au fost zidite altele din c&#259;r&#259;mid&#259;. Dar cele mai multe aveau temelie de piatr&#259;, fiind expuse avariilor cauzate de alunec&#259;rile de teren, sau trepida&#355;iile camioanelor grele. Abia la ultima genera&#355;ie, dup&#259; anii &#8216;70, s-a folosit betonul la construc&#355;ia temeliei, iar pardoseala s-a f&#259;cut din du&#351;umea sau parchet.

Înainte de anii &#8216;60, de&#351;i familia era compus&#259; de obicei din trei genera&#355;ii. Cu to&#355;ii locuiau într-o singur&#259; înc&#259;pere, cealalt&#259; camer&#259;, mai elegant&#259; &#351;i mai curat&#259;, fiind destinat&#259; primirii oaspe&#355;ilor, &#351;i era locuit&#259; doar de s&#259;rb&#259;tori. Pîn&#259; în anii &#8216;60, la casele din lemn, pe pere&#355;ii fiec&#259;rei camere erau în&#351;iruite, ca ornament, în partea superioar&#259;, farfurii pictate în culori vii. Obiceiul a disp&#259;rut odat&#259; cu construc&#355;ia noilor case din c&#259;r&#259;mid&#259;. Mobilierul era compus din paturi, mas&#259;, scaune &#351;i l&#259;zi pentru rufe (c&#259;rora le spuneau l&#259;doaie) &#351;i podi&#351;or, adic&#259; un dul&#259;pior pentru p&#259;strarea veselei. În paturi erau paie de grâu în loc de saltele. Dulapuri nu aveau decât dup&#259; anii 60, când cei mai mul&#355;i s&#259;teni începeau s&#259;-&#351;i cumpere garnituri de mobil&#259;.

În anii &#8216;60-&#8217;70 a început moda construirii buc&#259;t&#259;riilor de var&#259;, unde majoritatea membrilor familiei locuiau în cea mai mare parte a anului, obicei care se continu&#259; &#351;i în prezent.



Petrecerea timpului liber

Activit&#259;&#355;i de divertisment.

Dintre obiceiurile s&#259;tenilor, colinzile constituiau în trecut, ca &#351;i în prezent, evenimentul cel mai de seam&#259;, care dura circa dou&#259; s&#259;pt&#259;mâni, ce precedau Cr&#259;ciunul. Participau, pe grupe, de la copii de &#351;coal&#259; primar&#259; pân&#259; la tineri c&#259;s&#259;tori&#355;i. Casele erau luate la rând, colindând la intrare. Pân&#259; în anii &#8216;60 fiecare colind&#259;tor primea câte un colac, o pâini&#351;oar&#259; (pup), uneori nuci sau mere. În prezent se ofer&#259; mai ales dulciuri: ciocolat&#259;, napolitane,biscui&#355;i.

Hore (numite de localnici jocuri) s-au organizat pân&#259; la începutul anilor &#8216;80. Feciorii tocmeau o forma&#355;ie de muzican&#355;i, compus&#259; din trei instrumenti&#351;ti: la vioar&#259;, contrabas &#351;i bas (gordun&#259;). Violoni&#351;ti din sat erau Gheorghe de pe Pâr&#259;u &#351;i Vasile a Ili&#351;chii. În lipsa lor, chemau &#355;igani. La începutul anilor &#8216;80 s-a încet&#259;&#355;enit cu repeziciune obiceiul discotecilor.



Sport.

În perioada anilor 1950-1960 (poate &#351;i mai înainte) în Peteritea era la mare pre&#355; jocul &#8220;de-a mingea&#8221;. Jocul era practicat în sat chiar &#351;i de b&#259;rba&#355;i c&#259;s&#259;tori&#355;i, nu numai de tineri, aproape în fiecare duminic&#259;, dac&#259; terenul era uscat. Mingea era confec&#355;ionat&#259; din dou&#259; discuri de piele, cusute dup&#259; ce se umpleau cu lân&#259;. Juc&#259;torii se împ&#259;r&#355;eau în dou&#259; grupe, apoi, prin tragere la sor&#355;i, una din grupe era la serviciu. La distan&#355;&#259; de circa 50 de metri se fixa un semn, numit &#8220;&#355;el&#8221;. La acel &#355;el trebuia s&#259; ajung&#259; cel care lovea mingea cu un b&#259;&#355;. Dac&#259; era lovit cu mingea în timp ce parcurgea drumul pân&#259; la &#355;el, serviciul trecea la cealalt&#259; grup&#259;.

Pe câmp, copiii care îngrijeau animalele se jucau &#8220;de-a untu-n gal&#259;&#8221; sau &#8220;de-a babele&#8221;, aruncând cu bastonul (bota) astfel încât s&#259; realizeze o mi&#351;care de rota&#355;ie atingând p&#259;mântul cu capetele. Desigur, fiecare joc avea reguli bine definite. Un alt obiect de joac&#259; îl constituia &#8220;pu&#351;catul malului&#8221;. Concret, La Poni&#355;&#259;, era o roc&#259; dur&#259;, de culoare cenu&#351;ie, c&#259;reia copiii îi spuneau mal (de fapt, mâl, pentru c&#259; era de culoare gri, asem&#259;n&#259;tor cu mâlul). Înc&#259;lzit&#259; în j&#259;ratic, roca pocnea puternic în timp ce din ea se desprindeau a&#351;chii ce s&#259;reau la distan&#355;&#259;. Jocul era întrucâtva periculos, buc&#259;&#355;ile de piatr&#259; fiind fierbin&#355;i, dar era agreat datorit&#259; spectaculozit&#259;&#355;ii.

Destul de rar, cam o dat&#259; la dou&#259; luni, în anii &#8216;50 se proiectau filme cu un aparat de 16 mm, care venea de la R&#259;zoare.

Se mai juca &#351;i c&#259;r&#355;i, uneori chiar pe bani. Mai rar se jucau &#351;ah &#351;i table. Duminica, la nun&#355;i participau aproape to&#355;i s&#259;tenii, cu mic, cu mare, iar mai recent tinerii merg tot mai des la dans la discoteca din Vima Mic&#259;.

În anii 50-60, în serile de duminic&#259;, tinerii ie&#351;eau în &#8220;Crucile Drumului&#8221; unde st&#259;teau de vorb&#259;, schimbau impresii.

Începând cu anii 70 &#351;i urm&#259;torii, tinerii f&#259;ceau plimb&#259;ri cu bicicleta. Desigur cei care de&#355;ineau un astfel de vehicul, c&#259;ci nu oricine avea bani pentru o asemenea investi&#355;ie

Prim&#259;vara, prin lunile februarie-martie, copiii de vârst&#259; &#351;colar&#259; merg pe Calea Ma&#351;chii s&#259; culeag&#259; ghiocei &#351;i brându&#351;i din flora spontan&#259;, iar în s&#259;pt&#259;mânile urm&#259;toare, viorele &#351;i c&#259;lug&#259;ri &#351;i chiar narcise din flora spontan&#259; (Pe Custur&#259;).

Pu&#355;ini peteriteni merg, ce-i drept destul de rar, la sta&#355;iuni de tratament, cum ar fi: Bizu&#351;a, Ocna &#350;ugatag, B&#259;ile Felix. De Sfânta Maria (15 august) merg la M&#259;n&#259;stirea Rohia. Dar cele mai dese deplas&#259;ri din sat le fac la Târgu L&#259;pu&#351; (de obicei, la târgul s&#259;pt&#259;mânal, care are loc joi) &#351;i la re&#351;edin&#355;a de jude&#355; - Baia Mare - cu felurite probleme administrative sau la spital, în caz de boal&#259;.

C&#259;minul cultural a fost zidit în anii 1970-1971. Cl&#259;direa este de fapt o extindere a &#351;colii &#351;i a fost finan&#355;at&#259; din fonduri pentru înv&#259;&#355;&#259;mânt. Acesta a fost de fapt un subterfugiu pentru a ob&#355;ine fonduri de la bugetul de stat, destina&#355;ia cl&#259;dirii fiind cunoscut&#259; de la bun început, ne-a relatat înv&#259;&#355;&#259;torul Marius Br&#259;gariu. Îndat&#259; dup&#259; finalizare, cl&#259;direa a fost transferat&#259; de la înv&#259;&#355;&#259;mânt la cultur&#259;.

În c&#259;min se organizeaz&#259; revelioane, nun&#355;i, discoteci &#351;i adun&#259;ri publice.

Tot în acel corp de cl&#259;dire, dar într-o înc&#259;pere separat&#259;, a func&#355;ionat sediul CAP, cu primul telefon (cu manivel&#259;) instalat în 1974. În prezent, înc&#259;perea g&#259;zduie&#351;te (doar nominal) o activitate de reproducere &#351;i îns&#259;mân&#355;&#259;ri artificiale (CRSA).

Magazinul s&#259;tesc a fost de-a lungul multor ani, &#351;i mai este în bun&#259; m&#259;sur&#259; &#351;i în prezent, adev&#259;ratul c&#259;min cultural. Are numeroase roluri: loc de întâlnire &#351;i schimburi de impresii între s&#259;teni, crâ&#351;m&#259;, joc de biliard, destindere, loc de bârf&#259; &#351;i de stat la taclale...

Aici este de fapt locul de întâlnire al b&#259;rba&#355;ilor. Actualmente magazinul este prev&#259;zut &#351;i cu o mas&#259; de biliard. Un subiect preferat este comentarea evenimentelor politice &#351;i a declara&#355;iilor politicienilor din &#355;ar&#259; &#351;i din str&#259;in&#259;tate.



Economia

&#8220;Singur&#259;, munca nu este de ajuns, efortul trebuie s&#259; fie &#351;i inteligent&#8221;

Charles B. Rogers



Agricultura în timpurile mai vechi. Ca to&#355;i românii din celelalte sate ale &#355;inutului, peteritenii s-au ocupat din cele mai vechi timpuri cu agricultura.

În cronica de la 1750, se men&#355;ioneaz&#259; c&#259; &#8220;hotarele satului sunt neroditoare, iar dac&#259; nu s-ar folosi ca îngr&#259;&#351;&#259;mânt gunoiul adunat în timpul iernii, nici porumb, nici alte roade nu s-ar face aici. O p&#259;trime din hotarele sale, bine tratate cu îngr&#259;&#351;&#259;minte, sunt destul de fertile, dar în rest chiar &#351;i orzul cam greu se face. Din aceast&#259; cauz&#259;, în caz de recolt&#259; bun&#259;, s&#259;tenii au atâtea cereale cât s&#259; le ajung&#259; la limit&#259;, îns&#259; aceasta se întâmpl&#259; foarte rar, astfel c&#259; se aduc adesea cereale din alt&#259; parte. P&#259;&#351;unea, în compara&#355;ie cu num&#259;rul de vite, este cam pu&#355;in&#259;. Din aceast&#259; cauz&#259; s&#259;tenii obi&#351;nuiesc s&#259; ia în chirie teren de fâne&#355;e din Vima Mic&#259;.

Acum (la 1901 n. n.) hotarul satului este mai pu&#355;in roditor. F&#259;r&#259; gunoi se face doar orz. Se cultiv&#259;: porumb, grâu, ov&#259;z, orz, secar&#259;, in, cânep&#259;, maz&#259;re, fasole, cartofi &#351;i furaje. Animale: vaci albe, bivoli, cai, oi, capre, porci &#351;i multe gâ&#351;te. Fructe: mere, pere, prune, vi&#351;ine.

În 1822, s&#259;tenii cre&#351;teau 30 de boi, cai, 31 de vaci, 10 vi&#355;ei, 20 de oi, capre &#351;i 10 porci.&#8221;

P&#259;&#351;unatul prin rota&#355;ie. Dup&#259; spusele mai multor s&#259;teni, cu decenii &#351;i secole în urm&#259;, peteritenii cultivau solul s&#259;rac mai ales cu grâu de prim&#259;var&#259; &#351;i cre&#351;teau vaci &#351;i oi. Obiceiul de a cre&#351;te bivoli&#355;e a început de la familia Ra&#355;, în preajma primului r&#259;zboi mondial. Ra&#355; a fost primul care a înlocuit vacile cu bivoli&#355;e, apoi &#351;i ceilal&#355;i s&#259;teni i-au urmat exemplul, iar tradi&#355;ia se men&#355;ine &#351;i în zilele noastre.

Curios este faptul c&#259; peteritenii au cultivat &#351;i terenul de pe versantul nordic, foarte înclinat, al Culmii Brezei. Se mai v&#259;d &#351;i în zilele noastre r&#259;zoarele care desp&#259;r&#355;eau parcelele proprietarilor. Dup&#259; cum spun b&#259;trânii, cultivarea acestei pante abrupte (care a continuat pîn&#259; în anul 1936) s-a datorat folosirii prin rota&#355;ie anual&#259; a unei jum&#259;t&#259;&#355;i din suprafa&#355;a terenului din extravilanul satului ca p&#259;&#351;une pentru vite &#351;i oi. Cele dou&#259; jum&#259;t&#259;&#355;i erau desp&#259;r&#355;ite printr-un gard. Linia de demarca&#355;ie era: C&#259;rpini&#351; - Valea Satului (pân&#259; în sat) - Dâmbu Z&#259;podiei - Vârful Moinelor - Valea Hijului. În aceste condi&#355;ii se întîmpla ca toate parcelele de teren ale unui proprietar, sau mare parte a lor, s&#259; cad&#259; în jum&#259;tatea suprafe&#355;ei destinat&#259; în acel an p&#259;&#351;unatului. A&#351;a se face c&#259; acei &#355;&#259;rani erau nevoi&#355;i s&#259; cultive un teren impropriu pentru agricultur&#259;, adic&#259; Pe Deal. Nu mai sunt în via&#355;&#259; oameni din genera&#355;ia celor care l&#259;sau la poalele dealului c&#259;ru&#355;a &#351;i urcau plugul de lemn în spate la parcela lor de pe deal.

Delimitarea terenurilor de p&#259;&#351;unat. Nemul&#355;umi&#355;i de aceste rânduieli, în 1936 a avut loc o situa&#355;ie conflictual&#259; în sânul comunit&#259;&#355;ii s&#259;te&#351;ti, în urma c&#259;reia s-a închis p&#259;&#351;unea &#351;i fiecare familie &#351;i-a îngrijit vitele pe parcele proprii. Întrucât parcelele erau deseori prea mici, vecinii se asociau, astfel încât s&#259; înlesneasc&#259; p&#259;storitul. De multe ori nu puteau trece peste parcelele cultivate ale celorlal&#355;i s&#259;teni, astfel c&#259; erau nevoi&#355;i s&#259; r&#259;mân&#259; cu vitele în câmp pe toat&#259; durata verii. Aceast&#259; situa&#355;ie a durat cam pân&#259; prin anii 1938 (&#351;i este similar&#259; desf&#259;&#351;ur&#259;rilor din 1930, petrecute în Vima Mic&#259; &#351;i semnalate de Valer Gabor), când s&#259;tenii au delimitat islazul de suprafe&#355;ele arabile folosind pentru p&#259;&#351;unat terenurile cele mai pu&#355;in fertile &#351;i mai greu accesibile: Pe Deal, În Dos, în Podu Rotund, La V&#259;ceni, pe Valea Hijului. Propunerea s-a supus la vot pe vremea primarului Gheorghic&#259; de Pe Poian&#259;. Înv&#259;&#355;&#259;torul Oliver Viman a m&#259;surat parcelele de teren din perimetrul islazului, opera&#355;ie în urma c&#259;reia s&#259;tenii au f&#259;cut schimb de terenuri pentru a avea fiecare în proprietate o suprafa&#355;&#259; de islaz propor&#355;ional&#259; cu num&#259;rul de animale pe care le p&#259;&#351;una. (Unit&#259;&#355;ile de m&#259;sur&#259; folosite atunci erau stânjenul pentru lungime &#351;i iug&#259;rul pentru suprafa&#355;&#259;). Cei care nu aveau terenuri în aceste locuri cump&#259;rau de la ceilal&#355;i, cel mai adesea prestând un num&#259;r de zile de munc&#259; în favoarea proprietarilor care le cedau terenurile. Islazurile se p&#259;streaz&#259; aproximativ pe acelea&#351;i aliniamente &#351;i ast&#259;zi, neîngrijite, p&#259;&#351;unate de-a valma de vite &#351;i oi, degradate prin suprap&#259;&#351;unat. Cu toate c&#259; în ultimii ani a r&#259;mas iarba necosit&#259; pe multe terenuri din afara p&#259;&#351;unilor, mai ales în Z&#259;podia Clisii, s&#259;tenii nu se încumet&#259; s&#259; extind&#259; suprafa&#355;a de p&#259;&#351;unat &#351;i nici nu se preocup&#259; s&#259; separe p&#259;&#351;unea destinat&#259; vitelor de cea a oilor.



Munc&#259; slab pl&#259;tit&#259;.

Tot în perioada interbelic&#259; este de re&#355;inut relatarea potrivit c&#259;reia s&#259;tenii arau, cu vitele, în Târgu L&#259;pu&#351; &#351;i în R&#259;zoare, câte o parcel&#259; de teren doar în schimbul cocenilor de porumb recolta&#355;i de pe acea suprafa&#355;&#259; (folosi&#355;i ca hran&#259; pentru vite). De unde se vede cât de slab era pl&#259;tit&#259; munca &#355;&#259;ranului cu doar câteva decenii în urm&#259;.



Proprietatea este f&#259;râmi&#355;at&#259;.

O caracteristic&#259; a propriet&#259;&#355;ii agrare din Peteritea (care se mai men&#355;ine &#351;i în prezent) sunt parcelele numeroase &#351;i în suprafe&#355;e foarte mici. De exemplu, familia Nechita Flore (din Dâmbu Uli&#355;ii) are circa 7 hectare de teren divizat în peste 30 de parcele. În sat, suprafa&#355;a medie a unei parcele este de circa 15-20 de ari, iar distan&#355;a dintre parcele ajunge pîn&#259; la 2 km. Aceast&#259; f&#259;râmi&#355;are a terenului provine din obiceiul locului, acela de a împ&#259;r&#355;i, ca zestre, fiecare parcel&#259;, de-a lungul, între fiii &#351;i fiicele care se c&#259;s&#259;toreau.



Îngrijirea vitelor.

Un alt obicei neproductiv (care s-a perpetuat pîn&#259; la sfâr&#351;itul anilor &#8216;60) a fost îngrijirea vitelor proprii de fiecare familie în parte. P&#259;stori erau în cea mai mare parte copiii &#351;i mai rar b&#259;trânii. Familiile care nu aveau copii (&#351;i nici b&#259;trâni) angajau arga&#355;i (slugi, cum le spuneau ei) cu simbrie. Cei mai mul&#355;i astfel de arga&#355;i proveneau din satele înc&#259; &#351;i mai s&#259;race din &#355;inut (mai ales de sub munte): Gro&#351;ii &#354;ible&#351;ului, Suciu de Sus, Suciu de Jos, Cup&#351;eni, Ungureni &#351;i chiar din R&#259;zoare. Obiceiul s-a men&#355;inut pîn&#259; la colectivizare, dup&#259; care fiecare familie asigura, prin rota&#355;ie, câte un îngrijitor, care p&#259;&#351;tea animalele un num&#259;r de zile corespunz&#259;tor num&#259;rului de vite pe care le de&#355;inea (de regul&#259;, pentru o vit&#259; presta o zi de p&#259;storit). Abia dup&#259; aceast&#259; etap&#259;, care a durat vreo 20 de ani, peteritenii au angajat p&#259;stori la cirezi de 40-50 de vite, în propor&#355;ie de 95 la sut&#259; bivoli&#355;e. De asemenea, la turmele de oi - de una-dou&#259; sute - erau angaja&#355;i p&#259;stori localnici sau din alte sate. Aceast&#259; metod&#259; se aplic&#259; &#351;i azi, când pe fiecare islaz cirezile de bivoli &#351;i vaci p&#259;&#351;uneaz&#259; la un loc cu turmele de oi.



Structura actual&#259; (1999) a suprafe&#355;ei satului.

Potrivit datelor din registrul agricol al comunei Vima Mic&#259;, satul are peste 18 hectare suprafa&#355;&#259; construit&#259;, din totalul de 1.266 hectare. Restul suprafe&#355;ei este împ&#259;r&#355;it astfel: intravilan - 55 ha; arabil - 172 ha; fâne&#355;e - 175 ha; livezi - 6 ha; p&#259;&#351;uni - 409 ha; p&#259;duri - 450 ha. Suprafa&#355;a arabil&#259; este ocupat&#259; în propor&#355;ie de 40 la sut&#259; cu cartofi, 30% cu porumb, iar restul cu grâu, orz, ov&#259;z &#351;i alte culturi.



Inventarul animalelor din comuna Vima Mic&#259;.

De la Camera Agricol&#259; a Prim&#259;riei Vima Mic&#259; am ob&#355;inut doar num&#259;rul vitelor adulte din Peteritea, care la 1999 era de 176. Celelalte animale sunt eviden&#355;iate pe întreaga comun&#259;, în care figureaz&#259; 696 de gospod&#259;rii, &#351;i au urm&#259;toarea componen&#355;&#259;: bovine - 1.400; ovine - 3.700; porci - 1.293; cai - 213; iepuri - 300; p&#259;s&#259;ri - 7.000; familii de albine - 450.



Efectele economice ale colectiviz&#259;rii.

Colectivizarea a fost precedat&#259; în Peteritea de înfiin&#355;area unei a&#351;a-zise &#8220;întov&#259;r&#259;&#351;iri&#8221;, cam prin anul 1952. Zece ani mai tîrziu s-a constituit Gospod&#259;ria Agricol&#259; Colectiv&#259;, devenit&#259; ulterior Cooperativa Agricol&#259; de Produc&#355;ie. Cu terenul luat de la &#355;&#259;ranii mai înst&#259;ri&#355;i, a&#351;a-zi&#351;ii chiaburi, s-a constituit Gospod&#259;ria Agricol&#259; de Stat (ulterior Întreprinderea Agricol&#259; de Stat) pe locurile numite M&#259;gurici, Laz &#351;i P&#259;ltini&#351;, al&#259;turate celor luate de la v&#259;lena&#351;i, pân&#259; la Valea Ponorâtii. Peteritenii au lucrat îns&#259; pu&#355;in la IAS, cu to&#355;ii trudind doar la CAP.

Curând dup&#259; începerea lucrului în colectiv&#259;, produc&#355;ia agricol&#259; a sc&#259;zut drastic, chiar dac&#259; se lucra mecanizat. Astfel, în câ&#355;iva ani, produc&#355;ia de grâu (care se m&#259;sura la treierat, deci f&#259;cea posibil&#259; compara&#355;ia) a sc&#259;zut cam la o cincime din cea anterioar&#259; colectiviz&#259;rii. Motivul nu este doar calitatea sc&#259;zut&#259; a lucr&#259;rilor agricole, ci &#351;i o restructurare a culturilor, care a implicat reducerea suprafe&#355;elor cultivate cu grâu.

&#354;&#259;ranilor le r&#259;m&#259;seser&#259; în proprietate doar câte 30 de ari de teren la o familie, în intravilan, pe care îl cultivau intensiv, în mare parte cu porumb.

Peteritenii au muncit p&#259;mântul chiar &#351;i dup&#259; colectivizare, poate mai mult în virtutea h&#259;rniciei care îi caracteriza decât pentru plata mizerabil&#259; în schimbul normelor prestate la GAC. Pe an ce trecea îns&#259;, se lucra din ce în ce mai pu&#355;in la colectiv&#259;, fiecare c&#259;utând s&#259;-&#351;i rezolve personal problema veniturilor, adesea dijmuind averea colectivei. Pe tot mai mul&#355;i îi preocupa zidirea unei case ori a unor acareturi. Cei doi brigadieri care normau lucrul colectivi&#351;tilor erau nevoi&#355;i din ce în ce mai des s&#259; îi îndemne pe s&#259;teni la munc&#259;. Pentru lucr&#259;rile mai grele, cum era cositul sau zootehnia, nu prea se g&#259;seau amatori. În aceste condi&#355;ii, regimul a fost nevoit s&#259; acorde s&#259;tenilor a&#351;a-zise stimulente: o treime din fânul pe care îl f&#259;ceau, iar celor din zootehnie li se acordau salarii.



Revolu&#355;ia &#351;i desfiin&#355;area colectivei.

Revolu&#355;ia din decembrie 1989 a însemnat pentru peteriteni în primul rând o vrajb&#259; în leg&#259;tur&#259; cu restabilirea fostelor propriet&#259;&#355;i agricole, anterioare colectiviz&#259;rii. Principalul obiect de disput&#259; se baza pe Decretul-Lege din martie 1990, care permitea ca o parte din terenuri s&#259; r&#259;mân&#259; în continuare în CAP. De fapt, cei care fuseser&#259; mai boga&#355;i credeau c&#259; terenurile vor avea din nou valoarea relativ mare din perioada anterioar&#259; colectiviz&#259;rii &#351;i c&#259; for&#355;a de munc&#259; va fi la fel de ieftin&#259;. În cele din urm&#259; a prevalat op&#355;iunea pentru desfiin&#355;area colectivei &#351;i ocuparea terenurilor pe fostele amplasamente pe care le de&#355;inuser&#259; înainte de colectivizare. A fost nevoie de 7-8 ani pân&#259; la finalizarea punerii în posesie &#351;i eliberarea unor titluri de proprietate asupra terenurilor agricole &#351;i de 13 ani pentru ob&#355;inerea p&#259;durilor.

Tot în primul an de dup&#259; Revolu&#355;ie a fost împ&#259;r&#355;it&#259; &#351;i turma de oi, dup&#259; care grajdul &#351;i anexele au fost cump&#259;rate de 18 familii, dar f&#259;r&#259; a fi folosite ulterior decât în mic&#259; m&#259;sur&#259;, treptat-treptat degradându-se. De asemenea, grajdurile din Vima Mic&#259;, mult mai bine dotate, au fost pur &#351;i simplu devastate.

Partea negativ&#259; a lucrurilor a fost c&#259;, de&#351;i extrem de motiva&#355;i s&#259; munceasc&#259; p&#259;mântul, oamenii s-au întors,totu&#351;i, la agricultura patriarhal&#259;, pe care o p&#259;r&#259;siser&#259; în urm&#259; cu 30 de ani. Astfel, în 1999, doar cinci peteriteni de&#355;ineau în regim de proprietate privat&#259; câte un tractor (ceea ce reprezint&#259; doar circa 2% din popula&#355;ie sau 5% din gospod&#259;rii). Proprietari de tractoare la 1999 sunt: Roman Cornel (din Vale), Vele Nelu, Roman Gheorghe (a lui Ionel), Tuns Gavril (a lui Grigore a lui Telente) &#351;i Tuns Augustin (de la b&#259;trâna). De asemenea, în 1999, în Peteritea erau doar 5 cositori mecanice &#351;i 3 remorci.

Fiecare gospodar î&#351;i ara mica sa parcel&#259; adesea cu plugul tras de o pereche de bivoli&#355;e. În lipsa banilor necesari, în foarte mic&#259; m&#259;sur&#259; se apela la munca mecanizat&#259;. Nici vorb&#259; de îngr&#259;&#351;&#259;minte chimice, de pesticide, de semin&#355;e tratate &#351;i selec&#355;ionate, de soiuri mai bune de plante &#351;i animale, în general de material biologic de calitate.

Multe terenuri r&#259;mân pârloag&#259;. Pe m&#259;sur&#259; ce genera&#355;ia b&#259;trânilor nostalgici disp&#259;rea sau nu mai era capabil&#259; s&#259; munceasc&#259;, tot mai multe parcele r&#259;mâneau necultivate. Dezam&#259;girea cre&#351;tea mai ales în rândul tinerilor, con&#351;tien&#355;i c&#259; veniturile pe care le aduce agricultura, practicat&#259; primitiv, sunt cu totul neîndestul&#259;toare.

Cu toate acestea, pân&#259; în 1999, nimeni nu luase înc&#259; ini&#355;iativa constituirii unei asocia&#355;ii agricole în care s&#259; se lucreze în condi&#355;ii cât de cât moderne &#351;i cu o productivitate mai mare. Dac&#259; ar exista o singur&#259; ofert&#259;, circa 80 la sut&#259; din s&#259;teni ar accepta de îndat&#259; constituirea unei asocia&#355;ii agricole, sunt de p&#259;rere peteritenii.

Azi, s&#259;tenii spun c&#259; o duc mai greu decât pe vremea CAP-ului &#351;i ei cred c&#259; Revolu&#355;ia a devastat economia mai mult decât un r&#259;zboi mondial. Nemul&#355;umirea lor provine în mare m&#259;sur&#259; în urma constat&#259;rii câ&#351;tigului mic în compara&#355;ie cu cel al salaria&#355;ilor din întreprinderi sau institu&#355;ii.



Comer&#355;ul,

la fel ca în trecutul îndep&#259;rtat, este slab dezvoltat în Peteritea. Motivul const&#259; în sistemul de produc&#355;ie închis, gospod&#259;ria natural&#259; în care familia î&#351;i produce aproape toate bunurile de care are nevoie. Fiecare familie cultiv&#259; de toate: grâu, porumb, cartofi, floarea-soarelui, &#351;i cre&#351;te vite pentru lapte, porci &#351;i p&#259;s&#259;ri de curte pentru carne, precum &#351;i oi pentru lapte, carne &#351;i lân&#259;. În gr&#259;dinile din apropierea casei cultiv&#259; zarzavaturi &#351;i au pomi fructiferi. Pân&#259; la cel de-al doilea r&#259;zboi mondial, comer&#355;ul propriu-zis, în magazinul s&#259;tesc &#351;i bufet, a fost monopolizat de o familie de evrei. Abia dup&#259; r&#259;zboi &#351;i dup&#259; exterminarea evreilor, localnicii au f&#259;cut comer&#355; în magazinul s&#259;tesc.

Majoritatea hainelor pentru nevoile fiec&#259;rei familii se confec&#355;ionau din cânep&#259; &#351;i din lân&#259;. R&#259;mâneau de cump&#259;rat de la magazin (&#8220;cooperativ&#259;&#8221;, cum îi spun ei) doar petrol (gaz lampant), sare, chibrituri, foarte pu&#355;ine alimente (orez, zah&#259;r, condimente), rechizite pentru copiii de &#351;coal&#259;, înc&#259;l&#355;&#259;minte &#351;i pu&#355;ine articole de îmbr&#259;c&#259;minte sau accesorii.

Dup&#259; 1990, satul a devenit destul de izolat sub aspectul comercializ&#259;rii produselor, ie&#351;ind în bun&#259; parte din circuitul schimbului de m&#259;rfuri. Aglomer&#259;rile urbane sunt relativ îndep&#259;rtate, iar zona L&#259;pu&#351;ului este grav afectat&#259; de &#351;omaj, ceea ce duce la sc&#259;derea puterii de cump&#259;rare a locuitorilor. Doar pensiile &#351;i ajutoarele sociale sunt principalele surse de bani. În rest, se vinde lapte, dar la pre&#355;uri derizorii, mai mici decât pentru aceea&#351;i cantitate de suc de slab&#259; calitate sau chiar de ap&#259; mineral&#259;.



Tradi&#355;ie &#351;i actualitate în comercializarea m&#259;rfurilor.

Cu ani în urm&#259;, bani pentru astfel de m&#259;rfuri se ob&#355;ineau din vânzarea de lapte, de purcei, de miei, a câte unei vite sau oi la târgurile de animale din Târgu L&#259;pu&#351; &#351;i Ileanda. La Târgu L&#259;pu&#351;, pre&#355;urile cele mai bune se ob&#355;ineau când veneau la târg &#8220;moro&#351;enii&#8221;, adic&#259; &#355;&#259;ranii de peste mun&#355;i, &#351;i cump&#259;rau mai ales purcei. Minerilor din R&#259;zoare li se vindea brânz&#259; de oi, iar magazinul s&#259;tesc cump&#259;ra ou&#259;. Bani se ob&#355;ineau &#351;i din vânzarea de lapte &#8220;la stat&#8221; &#351;i foarte pu&#355;ini din vânzarea de fructe de p&#259;dure, mai ales coarne &#351;i ciuperci.

În continuare vom enumera &#351;i m&#259;rfurile care se comercializeaz&#259; actualmente (1999) în Peteritea, precum &#351;i pre&#355;urile de vânzare pentru fiecare sortiment în parte. Lapte de vac&#259; - 2.500 lei/litru; lapte de bivoli&#355;&#259; - 4.000 lei/litru; carne de porc - 11.000 lei/kg viu; purcei - 150.000 lei/buc. (la 6 s&#259;pt&#259;mâni); miei - 15.000-20.000 lei/kg viu; g&#259;ini - cca 100.000 lei/buc.; lân&#259; - 7.000 lei/kg; s&#259;mân&#355;&#259; de dovleac - 11.000 lei/kg; cartofi - 2.500 lei/kg; ciuperci de p&#259;dure - 30.000 lei/kg; piele crud&#259; de vit&#259; - 7.000 lei/kg; piele crud&#259; de miel - 10.000 lei/buc.; lemne de foc - 100.000 lei/metru ster; lemn de fag pentru construc&#355;ii sau mobil&#259; - 600.000-700.000 lei/mc.

Majoritatea acestor produse se valorific&#259; la Târgu L&#259;pu&#351;. Abia în ultimii ani, Consiliul Comunal a luat în discu&#355;ie un proiect de înfiin&#355;are a unui târg de animale în Vima Mic&#259;, dar f&#259;r&#259; a fi aprobat, de&#351;i cheltuielile implicate ar fi reduse).



Valoarea terenurilor.

Cu toate c&#259; solul este s&#259;rac, valoarea terenurilor era destul de ridicat&#259; înainte de colectivizare, pentru c&#259; peteritenii nu vindeau p&#259;mânt. Dimpotriv&#259;, cu to&#355;ii se str&#259;duiau s&#259;-&#351;i men&#355;in&#259; propriet&#259;&#355;ile agrare, dac&#259; nu s&#259; cumpere altele. Aceast&#259; tendin&#355;&#259; s-a men&#355;inut chiar &#351;i în condi&#355;iile unor d&#259;ri (cote) deosebit de împov&#259;r&#259;toare, care se percepeau în perioada anilor &#8216;50 &#351;i în pofida faptului c&#259; începuse deja procesul de colectivizare în satele învecinate (Vima Mic&#259; &#351;i V&#259;leni). P&#259;mântul era unica lor surs&#259; de hran&#259;, dar &#351;i cea mai însemnat&#259; surs&#259; de prestigiu. &#8220;Bocotani&#8221; erau numi&#355;i, peiorativ, cei cu propriet&#259;&#355;i agrare mari, dar erau respecta&#355;i &#351;i chiar invidia&#355;i.

Actualmente (1999), terenurile sunt aproape lipsite de valoare comercial&#259;. Recent, în extravilan s-au vândut terenuri cu 7.000-10.000 de lei arul, iar în intravilan, în 1997, cu 6 milioane de lei 30 de ari (în 1999, echivalentul a 4 salarii medii pe economie).



For&#355;a de munc&#259;.

Pân&#259; în anii 1950, to&#355;i s&#259;tenii erau agricultori, excep&#355;ie f&#259;când doar câ&#355;iva meseria&#351;i, a c&#259;ror ocupa&#355;ie de baz&#259; era, totu&#351;i, agricultura. Dup&#259; 1962, în condi&#355;iile câ&#351;tigurilor inacceptabile în CAP &#351;i a apari&#355;iei unor fabrici &#351;i &#351;antiere, speran&#355;ele b&#259;rba&#355;ilor se legau de g&#259;sirea unei slujbe la Târgu L&#259;pu&#351; sau în zon&#259;. Nu mul&#355;i dintre peteritenii maturi &#351;i cu &#351;coal&#259; pu&#355;in&#259; erau dispu&#351;i s&#259;-&#351;i ia lumea în cap &#351;i s&#259; migreze în marile ora&#351;e. Bineîn&#355;eles, cu totul altfel se punea problema în cazul tinerilor, care p&#259;r&#259;seau satul în propor&#355;ie de mas&#259; îndreptându-se spre fabrici chiar &#351;i în ora&#351;e mai îndep&#259;rtate. A&#351;a se face c&#259;, în timp, for&#355;a de munc&#259; a satului a îmb&#259;trânit &#351;i s-a feminizat.

Fapt este c&#259; în anul 1990, mul&#355;i peteriteni f&#259;ceau naveta la fabricile din Târgu L&#259;pu&#351; &#351;i la minele din R&#259;zoare. Lor li se ad&#259;ugau câ&#355;iva salaria&#355;i la CAP, &#351;oferi &#351;i tractori&#351;ti. Actualmente doar 38 de salaria&#355;i mai sunt în Peteritea. În schimb a crescut num&#259;rul pensionarilor. Astfel, locuiesc în sat 37 pensionari de stat, 63 pensionari CAP, 10 pensionari de boal&#259; &#351;i 4 handicapa&#355;i. A&#351;a cum am ar&#259;tat, pensiile constituie o surs&#259; financiar&#259; care dinamizeaz&#259; economia localit&#259;&#355;ii.



Lucrul în str&#259;in&#259;tate.

Exist&#259; îns&#259; o tradi&#355;ie mai veche a peteritenilor de a face rost de bani muncind în alte p&#259;r&#355;i. Astfel, la sfâr&#351;itul secolului al XIX-lea &#351;i începutul secolului al XX-lea au mers la lucru în America (SUA) cel pu&#355;in doi peteriteni: Tuns Ion a lui Tudoric&#259; &#351;i Nechita Petre din Pust&#259;. Ei au lucrat acolo 3-4 ani, iar cu banii economisi&#355;i &#351;i-au cump&#259;rat terenuri agricole. Tot pentru a-&#351;i cump&#259;ra terenuri &#351;i a-&#351;i construi case, în perioada interbelic&#259; au plecat vreo 5 peteriteni s&#259; lucreze la sondele de pe Valea Prahovei. Astfel, însu&#351;i bunicul meu - Nechita Vasiliu - a lucrat vreo 4 ani în Moreni (la munci necalificate, cum ar fi s&#259;p&#259;turile sau transportul de stâlpi ai re&#355;elei electrice). Judecând dup&#259; investi&#355;iile f&#259;cute - &#351;i-a construit cas&#259; &#351;i ad&#259;post pentru vite &#351;i &#351;i-a f&#259;cut dantur&#259; din aur - putem aprecia c&#259; se câ&#351;tiga bine la acele sonde. Cu toate acestea, niciodat&#259; nu i-a trecut prin gând s&#259; se mute acolo.

Dup&#259; 1989 au mai lucrat în str&#259;in&#259;tate, în Israel, Nechita Valer (de Pe Poian&#259;) - un an &#351;i Roman Gheorghe - 3 ani.

Meseriile erau &#351;i sunt &#351;i în prezent slab reprezentate în Peteritea, meseria&#351;ii de&#355;inând o pondere neînsemnat&#259;. În vechime, pentru marea majoritate a peteritenilor, singura îndeletnicire era agricultura. Erau unii care se ocupau doar ocazional cu anumite meserii. Cronicarul Kadar ne relateaz&#259; c&#259; &#8220;În secolul al XVIII-lea, locuitorii s-au ocupat în mare parte cu agricultura, dar au fost între ei &#351;i dulgheri &#351;i rotari.&#8221; Dar chiar &#351;i meserii necesare pentru peteriteni, cum ar fi croitoria, mor&#259;ritul, t&#259;b&#259;citul, prelucrarea lânii, tâmpl&#259;ria, dulgheria nu se practicau în sat, dup&#259; cum nu se practic&#259; nici în prezent. Lenjeria de corp &#351;i de pat se confec&#355;iona în mare m&#259;sur&#259; din cânep&#259;, în fiecare familie (cam pân&#259; prin anii 1960). Dup&#259; ce se cultiva cânepa de pe un loc numit cânepi&#351;te, situat lâng&#259; biseric&#259;, se culegea &#351;i se usca, apoi urma opera&#355;ia de &#8220;topire&#8221;, adic&#259; de &#355;inere în ap&#259; timp de mai multe zile. Înainte de constituirea colectivei, topitoria era situat&#259; în Valea Hijului sau în râul L&#259;pu&#351;, la confluen&#355;a cu Valea Hijului. Procesul comporta poluarea apei, mul&#355;i pe&#351;ti murind în acest timp. Urm&#259;toarea etap&#259; consta în meli&#355;area cânepii (fiecare gospod&#259;rie avea meli&#355;&#259;) &#351;i trecerea fuiorului ob&#355;inut printr-un sistem de piepteni, dup&#259; care se fixa în furc&#259; (caier) &#351;i se torcea pentru a se ob&#355;ine firul de cânep&#259;. În sfâr&#351;it, urma &#355;esutul pânzei din care se confec&#355;ionau c&#259;m&#259;&#351;i, i&#355;ari &#351;i lenjerie de pat. Femeile &#355;eseau pânzeturi din cânepa cultivat&#259; pe terenuri proprii (eventual în amestec cu fire de bumbac) &#351;i coseau manual c&#259;m&#259;&#351;i &#351;i i&#355;ari. Stofa de lân&#259; pentru hainele de iarn&#259;, &#355;esut&#259; de asemenea de s&#259;tence, era dus&#259; la croitori din Vima Mic&#259; sau din V&#259;leni. La construc&#355;ia caselor era angajat dulgher din R&#259;zoare, tâmplar &#351;i zidar din Vima Mic&#259;, iar dac&#259; b&#259;rba&#355;ii voiau s&#259;-&#351;i tund&#259; p&#259;rul, era nevoie s&#259; mearg&#259; pân&#259; la Târgu L&#259;pu&#351;. La fel, majoritatea înv&#259;&#355;&#259;torilor &#351;i a preo&#355;ilor care au profesat în sat provin din alte localit&#259;&#355;i (fiind enumera&#355;i în anex&#259;).

Înainte de r&#259;zboi, în sat era un fierar - Tuns Gheorghe - care i-a predat &#351;tafeta meseriei fiului s&#259;u. De asemenea, mai era un gestionar &#351;i câ&#355;iva morari.

Începând cu anii &#8216;50-&#8217;60 (&#351;i apoi în urm&#259;torii) s-au calificat &#351;oferi precum: Buteanu Nicolae, Rus Petru, amîndoi pleca&#355;i în Baia Mare. Mai târziu - Flore Gavril, B&#259;bu&#355; Gavril, Tuns Gavril. De asemenea, la minele din R&#259;zoare &#351;i din Cavnic au lucrat ca mineri: B&#259;bu&#355; Flore, Rus Valer, Tuns Vasile (de la Sofia), Roman Ionel, Martin Ioan, Nechita &#350;tefan (a lui Ion de la Manica). Ca gestionari s-au perindat: Tuns Vasile a lui Ion a lui Dumitru, Tuns Vasile a diacului (o lung&#259; perioad&#259;), Nechita Ana (a lui Dumitru Irinei), Mura Valeria, Vele Otilia (fiica Valeriei Mura), Nechita Rodica (a lui Ioni&#355;&#259; de pe Clej&#259;). Cantonier - Vla&#351;in Iosif. P&#259;durari: Roman Ioan, Nechita Ion &#351;i Nechita Gavril de pe Poderei. Tractori&#351;ti: Tuns Augustin, Rus Valer, Man Augustin, Nechita Alexandru (a lui Ion a Rozaliei), Man Viorel, Tuns Nicu&#351;or (de Pe Poian&#259;).

Din rândul peteritenilor mai &#351;coli&#355;i, care au profesat în sat, îi enumer&#259;m pe preotul Viman Traian, înv&#259;&#355;&#259;torii Nechita Gavril, Rusu Ioan (de Sub Dos) &#351;i Nechita C&#259;t&#259;lina (a lui &#350;tefan a lui Iano&#351;), contabilele Flore Dina &#351;i Vele Otilia, precum &#351;i educatoarele Tuns Valeria, Flore Dina &#351;i Vla&#351;in Ana. Ceilal&#355;i (preo&#355;i, dasc&#259;li, agronomi) provin din alte localit&#259;&#355;i.

În prezent (1999) sunt 9 meseria&#351;i în sat.

Ocupa&#355;iile s&#259;tenilor dup&#259; colectivizare. Colectivizarea agriculturii a provocat o bulversare în domeniul meseriilor tradi&#355;ionale. Apreciem c&#259; în ceea ce prive&#351;te alegerea meseriei de c&#259;tre copiii satului, muta&#355;ia indus&#259; de procesul colectiviz&#259;rii agriculturii a fost pozitiv&#259;, poate singurul lucru bun ce l-a adus colectivizarea. Pierzându-&#351;i p&#259;mântul, dezorientat &#351;i dezam&#259;git, peteriteanul se gândea tot mai serios la ce altceva îi poate l&#259;sa zestre copilului s&#259;u dac&#259; nu o meserie, pe care &#351;i-ar fi dorit s&#259; o practice undeva cât mai aproape de sat. A&#351;a c&#259; vrând-nevrând, peteritenii au acceptat continuarea studiilor de c&#259;tre odraslele lor mai ales la &#351;coli profesionale, unde cheltuielile pentru hran&#259;, cazare, îmbr&#259;c&#259;minte &#351;i chiar transport erau suportate integral de stat.

Apicultura (albin&#259;ritul) a fost una din vechile preocup&#259;ri ale peteritenilor. Câteva familii de&#355;ineau 1-5 stupi, folosind mierea mai mult pentru consumul propriu. Dar cel care &#351;i-a f&#259;cut din albin&#259;rit o adev&#259;rat&#259; profesie este B&#259;bu&#355; Petre. El este un exemplu de întreprinz&#259;tor care a reu&#351;it în mod excep&#355;ional în afaceri, f&#259;r&#259; &#351;coal&#259; (cu doar 4 clase, n&#259;scut în 1948), &#351;i înc&#259; pe vremea socialismului, când întreprinz&#259;torii particulari erau o raritate. A înv&#259;&#355;at mai întâi cojoc&#259;rie, apoi zid&#259;rie &#351;i în sfâr&#351;it albin&#259;ritul. De fapt albin&#259;ritul a fost ocupa&#355;ia care i-a adus venituri substan&#355;iale, astfel încât a dep&#259;&#351;it venitul mediu pe economie în acea vreme, cu mult mai mult decât ale colegilor s&#259;i din agricultur&#259;, ba chiar &#351;i decât ale celor de la ora&#351;e. Dup&#259; spusele sale, în 1999 a vândut dou&#259; tone de miere în valoare de 47 milioane lei (când salariul mediu pe economie era de 1,5 milioane lei pe lun&#259;, iar dolarul circa 17.000 lei în var&#259; &#351;i 18.000 lei la sfâr&#351;itul anului).



Investi&#355;ii în agricultur&#259;.

În secolul al IX-lea, cronicarul men&#355;ioneaz&#259; existen&#355;a a trei mori cu câte o piatr&#259;, proprietatea lui Tuns Ion, Nechita Lauren&#355;iu &#351;i Gabor. În perioada interbelic&#259; au func&#355;ionat dou&#259; mori pe Valea Morii, una chiar unde sfâr&#351;esc cele dou&#259; cascade (în aval). În imediata vecin&#259;tate, în amonte de cascade, se v&#259;d relicvele unei alte devieri a cursului apei V&#259;ii Satului, la baza Coastei lui Lazar, pentru a ac&#355;iona o alt&#259; moar&#259;, proprietatea lui Ra&#355; Peter. O alt&#259; moar&#259;, de mari propor&#355;ii, era pe râul L&#259;pu&#351;, Sub Dos, (pe malul stâng al râului) unde locuia familia Rus V&#259;s&#259;lic&#259;. Acolo s-a construit un iaz destul de mare, prin care apa era deviat&#259; pe un canal, spre roata morii. Aceast&#259; moar&#259; a func&#355;ionat pân&#259; în anii &#8216;70. Iazul forma un lac de circa 150 de metri lungime, &#351;i era prev&#259;zut cu o barc&#259; pentru traversare. Pân&#259; acolo c&#259;rau peteritenii saci de 40 kg în spinare.

Pân&#259; în anii &#8216;50 s-au construit câteva ad&#259;p&#259;tori din lemn (jgheaburi) la mai multe izvoare de pe p&#259;&#351;uni. Lucruri utile agriculturii satului în perioada CAP-ului pu&#355;ine s-au f&#259;cut. Putem aminti în primul rând grajdul &#351;i anexele din Valea Oanei, cu aduc&#355;iune de ap&#259; de la Bolovan. De asemenea, s-au nivelat cu buldozerul unele terenuri accidentate, s-au pietruit câteva drumuri &#351;i s-au construit câteva pode&#355;e pe drumurile de pe câmp. Pe ima&#351;, pentru vite &#351;i oi s-au construit câteva ad&#259;p&#259;tori (jgheaburi) din beton. Avea loc &#351;i o sumar&#259; între&#355;inere a p&#259;&#351;unilor, mai ales prin administrarea de îngr&#259;&#351;&#259;minte chimice.

Dup&#259; Revolu&#355;ie nu au mai avut loc nici un fel de amenaj&#259;ri sau între&#355;ineri ale p&#259;&#351;unilor din sat, suprafe&#355;e întinse fiind n&#259;p&#259;dite de spini.



Investi&#355;ii neagricole.

Actuala biseric&#259; de lemn a fost construit&#259; în anul 1834. Dup&#259; toate probabilit&#259;&#355;ile, prima biseric&#259; din Peteritea a fost în V&#259;ceni (unde ini&#355;ial era vatra satului), apoi o alta în Dâmbu Uli&#355;ii.

De asemenea, &#351;i &#351;coala veche era construit&#259; din lemn, cam pe la jum&#259;tatea secolului al XIX-lea. Date mai detaliate despre cl&#259;direa &#351;colii vechi ne-a furnizat Rus Ionuc a lui Irimie (tat&#259;l lui Petre, &#351;ofer, stabilit în Baia Mare, care a continuat ciclul gimnazial la curs f&#259;r&#259; frecven&#355;&#259;, &#351;i a lui Vasile, maistru mecanic, stabilit în Târgu L&#259;pu&#351; &#351;i c&#259;s&#259;torit cu Criste Silvia din Peteritea, vânz&#259;toare). Rus Ionuc spune c&#259; &#351;coala veche era construit&#259; din lemn &#351;i acoperit&#259; cu &#351;indril&#259;. Cl&#259;direa era compus&#259; din 4 înc&#259;peri: dou&#259; tinde (holuri) mari, sala de clas&#259; &#351;i o înc&#259;pere mai mic&#259;, folosit&#259; ca locuin&#355;&#259; a înv&#259;&#355;&#259;torului. În acea cl&#259;dire, amplasat&#259; în partea opus&#259; a cur&#355;ii în care se situeaz&#259; cl&#259;direa actual&#259;, au studiat genera&#355;ii de peteriteni, pân&#259; în anul 1952, când pere&#355;ii trebuiau sprijini&#355;i cu proptele pentru a nu se pr&#259;bu&#351;i.

&#350;coala nou&#259; a fost construit&#259; în 1952, din piatr&#259; de calcar. Materialul de construc&#355;ie a fost scos din cariere improvizate (din Podu Rotund &#351;i din V&#259;ceni) &#351;i transportat cu c&#259;ru&#355;ele de s&#259;teni. Administra&#355;ia de atunci a repartizat fiec&#259;rei familii o cantitate de piatr&#259; de 2 metri cubi, pe care era obligat&#259; s&#259; o transporte la cl&#259;direa ce se zidea. Lucr&#259;rile propriu-zise de construc&#355;ie au fost finan&#355;ate de stat. Cl&#259;direa are dou&#259; s&#259;li de clas&#259;, un hol &#351;i o înc&#259;pere mai mic&#259; (numit&#259; cancelarie) pentru înv&#259;&#355;&#259;tori. Acoperi&#351;ul este din &#355;igl&#259; &#351;i e prev&#259;zut cu jgheaburi din tabl&#259;, pentru scurgerea apei. Una din s&#259;li se utilizeaz&#259; ca gr&#259;dini&#355;&#259;. O extindere realizat&#259; ulterior avea destina&#355;ia de c&#259;min cultural.

Magazinul vechi, r&#259;mas de la evrei &#351;i folosit pân&#259; la începutul anilor '60, era situat în Crucile Drumului, pe locul actualei gospod&#259;rii a lui Tuns Vasile de la Sofia (zis pensionaru&#8217;). Magazinul actual s-a construit cam prin 1962, din piatr&#259; de calcar &#351;i apar&#355;ine coopera&#355;iei de consum. De asemenea, în sat mai func&#355;ioneaz&#259; &#351;i dou&#259; chio&#351;curi proprietate particular&#259;.



Telefericul.

În perioada 1940-1944, autorit&#259;&#355;ile maghiare de ocupa&#355;ie au ini&#355;iat lucr&#259;rile de construc&#355;ie a unui teleferic pentru transportul minereului de mangan de la R&#259;zoare pân&#259; la Ileanda, trecând prin Peteritea. Pe tot acest traseu se mai vede &#351;i azi (mai ales la Capul Câmpului) infrastructura de beton care urma s&#259; sus&#355;in&#259; pilonii telefericului. Numero&#351;i localnici au lucrat la construc&#355;ia telefericului &#351;i au fost desp&#259;gubi&#355;i pentru terenurile ocupate. Bineîn&#355;eles c&#259; odat&#259; cu sfâr&#351;itul r&#259;zboiului &#351;i revenirea &#355;inutului sub administra&#355;ie româneasc&#259;, lucrarea a fost abandonat&#259;.



&#350;oseaua &#351;i podurile.

Tot pân&#259; în timpul r&#259;zboiului al doilea mondial lipseau podurile de peste v&#259;ile care le traverseaz&#259; &#351;oseaua ce trece prin sat, c&#259;ru&#355;ele fiind nevoite s&#259; treac&#259; de-a dreptul prin ap&#259;. Administra&#355;ia româneasc&#259; din perioada interbelic&#259; avusese în plan construc&#355;ia de poduri, dar lucr&#259;rile nu începuser&#259; înc&#259; în anul 1940, când nordul Ardealului a fost desprins de România. În perioada cât &#355;inutul a fost sub ocupa&#355;ie ungureasc&#259;, s-a reparat &#351;i corectat traseul drumului care traverseaz&#259; satul. Astfel, prin centrul satului, drumul V&#259;leni-Vima descria un zig-zag trecând la circa 40 de metri mai spre Calea Ma&#351;chii de actuala intersec&#355;ie, &#351;i tot cam la aceea&#351;i distan&#355;&#259; spre &#351;coal&#259;. Schimbarea traseului drumului a determinat &#351;i deplasarea monumentului în noua intersec&#355;ie. Tot în perioada 1040-1944 au fost construite poduri peste Valea Oanei, Valea Satului &#351;i Valea Drelii. Podurile erau construite din lemn de brad, iar picioarele din piatr&#259; cioplit&#259;. Dup&#259; 7-8 ani, podurile au fost distruse de ape, fiind ref&#259;cute de s&#259;teni. &#350;i la construc&#355;ia podurilor, peteritenii au lucrat mai ales cu c&#259;ru&#355;e &#351;i cu roabe, fiind nevoie de un adaos de p&#259;mânt. Acest adaos a fost luat de Sub Delu&#355;, pentru podul de peste Valea Satului, &#351;i de pe Clej&#259; (uli&#355;a spre Calea Ma&#351;chii) pentru podul de peste Valea Drelii.

Cu toate c&#259; drumul era pietruit, avea o funda&#355;ie &#351;ubred&#259;, astfel c&#259; în perioada anilor &#8216;50-&#8217;60 nu rezista solicit&#259;rilor circula&#355;iei autocamioanelor &#351;i tractoarelor care treceau sporadic prin Peteritea. Mai ales &#8220;Sub Delu&#355;&#8221; &#351;i &#8220;La Vr&#259;nicioar&#259;&#8221;, alunec&#259;rile de teren afectau &#351;i drumul. Dar chiar &#351;i f&#259;r&#259; deterior&#259;rile cauzate de alunec&#259;ri de teren, se circula destul de greu. Drumul era plin de gropi, cu praf când era uscat &#351;i cu noroi pe vreme ploioas&#259;, în pante cauzând patinarea ro&#355;ilor autocamioanelor. De-a lungul deceniului 1960, drumul a fost pietruit, preg&#259;tindu-l în vederea asfalt&#259;rii. Tot în aceast&#259; perioad&#259; s-au construit poduri de beton peste toate apele curg&#259;toare ce întret&#259;iau drumul. Podurile fiind mai înalte, au îng&#259;duit completarea cu pietri&#351; a por&#355;iunilor mai joase, ceea ce a avut drept consecin&#355;&#259; o oarecare atenuare a declivit&#259;&#355;ii pantelor. A urmat apoi asfaltarea care s-a finalizat în 1979, drumul devenind în sfâr&#351;it o adev&#259;rat&#259; &#351;osea. Tot în aceast&#259; perioad&#259; (1978-1979), datorit&#259; l&#259;rgirii drumului, monumentul a fost deplasat (pentru a doua oar&#259;), de data aceasta cu circa 3 metri mai spre Calea Ma&#351;chii &#351;i a&#351;ezat pe un postament mai înalt cu circa un metru.

Din p&#259;cate, datorit&#259; declinului economic care î&#351;i f&#259;cea deja sim&#355;it&#259; prezen&#355;a înc&#259; de la mijlocul anilor &#8216;70, totul a încetat când lucr&#259;rile de asfaltare au ajuns în Vima Mic&#259;. Astfel, a mai r&#259;mas neasfaltat&#259; o por&#355;iune de drum de circa 8 km, pentru a face jonc&#355;iunea cu &#351;oseaua Baia Mare - Dej, ce se bifurc&#259; în Mesteac&#259;n. În acest stadiu se afl&#259; &#351;i în prezent tronsonul Vima Mic&#259; - Boiu Mare, r&#259;mas neasfaltat, în condi&#355;iile în care în zon&#259; lipse&#351;te &#351;i calea ferat&#259;, iar distan&#355;a pân&#259; în Baia Mare (prin Târgu L&#259;pu&#351;) este de 57 km. Dup&#259; Revolu&#355;ie a mai fost construit&#259;, totu&#351;i, o uli&#355;&#259; pietruit&#259;, care porne&#351;te de lâng&#259; podul de peste Valea Drelii &#351;i se continu&#259; pe Valea Hijului, sub forma unui drum forestier, finalizat în 1992, care se prelunge&#351;te pîn&#259; în Podu Hijului, ini&#355;ial fiind proiectat s&#259; ajung&#259; pân&#259; în Vima Mic&#259;. Continuarea pân&#259; în Vima Mic&#259; nu a mai avut loc datorit&#259; unor conflicte cu s&#259;tenii care se luptau pentru a-&#351;i proteja p&#259;durea ce urma a fi redat&#259; în proprietate particular&#259;.



Mijloacele de transport.

Din timpuri mai vechi, toate gospod&#259;riile aveau câte o c&#259;ru&#355;&#259; cu ro&#355;i de lemn, apoi, începând cam din 1975, s-au dotat cu c&#259;ru&#355;e cu pneuri (&#351;trafuri), în prezent s&#259;tenii posedând vreo 35 de astfel de mijloace de transport. Pe timp de iarn&#259; se foloseau s&#259;niile pentru transportul lemnelor de foc &#351;i a gunoiului de grajd. În 1999 erau 5 tractoare &#351;i 29 de autoturisme proprietate personal&#259; în Peteritea, majoritatea tip Dacia.

Serviciile de transport în comun s-au efectuat &#351;i pe ruta Târgu L&#259;pu&#351;-S&#259;lni&#355;&#259; (sau Vima Mare) abia începând din anii &#8216;70, cu ni&#351;te autobuse modeste, c&#259;rora s&#259;tenii le spuneau dube. Cre&#351;terea num&#259;rului de naveti&#351;ti, odat&#259; cu procesul de industrializare for&#355;at&#259;, a stimulat &#351;i dezvoltarea serviciilor de transport în comun &#351;i utilizarea de autobuse mai confortabile. Astfel, în perioada 1975-1985, prin Peteritea circulau 3 curse pe zi, tur &#351;i retur. Odat&#259; cu declinul industriei, num&#259;rul de curse auto s-a redus, ajungându-se la dou&#259; curse zilnice în 1985-1992, apoi la o curs&#259; pe zi, pentru ca în 1999 s&#259; circule un autobus doar joi, (fiind zi de târg).



Electrificarea a fost înc&#259; o investi&#355;ie (suportat&#259; în bun&#259; parte de stat) deosebit de util&#259; pentru s&#259;teni &#351;i s-a încheiat în Peteritea aproximativ în anul 1967.

Pân&#259; atunci se folosea lampa de gaz (cu petrol) &#351;i felinarul. Pentru func&#355;ionarea aparatelor de radio, atâtea câte erau, se foloseau baterii &#351;i acumulatori. Baterii se foloseau &#351;i pentru lanterne, fabricate de Electrobanat, care p&#259;reau atunci o minune a tehnicii &#351;i începeau s&#259; fie accesibile &#351;i copiilor.



Lemnele de foc sau pentru construc&#355;ii se t&#259;iau în exclusivitate cu fier&#259;straie manuale. Chiar &#351;i cheresteaua se ob&#355;inea prin t&#259;iere cu un fier&#259;str&#259;u enorm, cu cadru dreptunghiular din lemn, mânuit de dou&#259; persoane. Bu&#351;teanul era fixat pe un suport înalt, un lucr&#259;tor stând deasupra, pe el, iar cel&#259;lalt jos, ac&#355;ionând fer&#259;str&#259;ul pe vertical&#259;. Curînd dup&#259; electrificarea satului, majoritatea locuitorilor &#351;i-au cump&#259;rat fier&#259;straie circulare pentru t&#259;ierea lemnelor de foc &#351;i a cherestelei. Abia dup&#259; Revolu&#355;ie au început peteritenii s&#259;-&#351;i cumpere &#351;i fier&#259;straie mecanice (drujbe) ac&#355;ionate cu motor pe benzin&#259;.



Aduc&#355;iunea de ap&#259; potabil&#259; s-a f&#259;cut la ini&#355;iativa s&#259;tenilor, lucrarea finalizându-se în anul 1979 de o echip&#259; din Suciu de Sus. În acest scop au fost captate izvoarele de Sub Deal, din Co&#351;er&#259; &#351;i din Valea Satului. Datorit&#259; faptului c&#259; apa captat&#259; de la poalele Culmii Brezei nu a fost îndestul&#259;toare, localnicii au captat &#351;i izvorul din Certeze. Apa a fost dirijat&#259; prin conducte din material plastic la un bazin din cap&#259;tul dinspre deal al satului, de unde este alimentat&#259; fiecare gospod&#259;rie. Un alt bazin a fost construit în Podu Hijului, lâng&#259; izvorul din Certeze. Marea majoritate a familiilor a contribuit la lucrarea de aduc&#355;iune a apei cu echivalentul a circa 1,5 salarii medii pe economie.

În prezent, re&#355;eaua de aduc&#355;iune este de 2 km, iar cea de distribu&#355;ie de 3,2 km, cu 120 mc capacit&#259;&#355;i de înmagazinare a apei. Dar în 1999, apa nu ajungea la mul&#355;i s&#259;teni, astfel c&#259; ei &#351;i-au propus s&#259; capteze &#351;i izvoarele de la Bolovan &#351;i de la Poni&#355;&#259;, prin colectarea de bani pentru materiale &#351;i contând pe munc&#259; voluntar&#259; pentru s&#259;p&#259;turi. Tot în acest an &#351;i-au propus s&#259; construiasc&#259; un bazin de epurare pe Valea Satului (la poalele dealului), pentru a capta &#351;i aceast&#259; surs&#259; de ap&#259;.



Re&#355;eaua telefonic&#259;.

Primul telefon (cu manivel&#259;) din Peteritea a fost instalat cam prin anul 1974, la sediul CAP, în cl&#259;direa C&#259;minului Cultural. Dup&#259; Revolu&#355;ie, Vele Nelu &#351;i Tuns Dumitru &#351;i-au instalat telefoane cuplate în locul celui de la CAP (desfiin&#355;at). În 1998, o re&#355;ea de fibr&#259; optic&#259; a traversat satul, dar localnicii au r&#259;mas conecta&#355;i la vechea re&#355;ea, sus&#355;inut&#259; de stâlpi de lemn. Totu&#351;i, Prim&#259;ria comunei are un proiect de instalare a unei centrale telefonice digitale, care s&#259; fie conectat&#259; la re&#355;eaua de fibr&#259; optic&#259;. Investi&#355;ia ar asigura peteritenilor serviciile telefonice necesare.



Construc&#355;ia de case are un ritm redus dup&#259; 1990, în prezent fiind în construc&#355;ie doar dou&#259; case din c&#259;r&#259;mid&#259;. Materiale de construc&#355;ie cele mai frecvent utilizate erau: lemnul, c&#259;r&#259;mida, piatra de calcar, varul, nisipul, cheresteaua, majoritatea procurate pe plan local, iar cimentul se cump&#259;ra. Potrivit unei statistici de la Prim&#259;ria Vima Mic&#259;, în 1999 s-au construit în Peteritea o cas&#259; &#351;i 6 anexe gospod&#259;re&#351;ti, iar în 1998 o cas&#259; &#351;i 7 anexe.

La sfâr&#351;itul anului 1999, costurile de construc&#355;ie ale unei case sunt estimate la circa 2 milioane lei pe metru p&#259;trat (termeni de compara&#355;ie: salariul mediu - 1,5 milioane lei, cursul dolarului - 1 USD = 18.000 lei).



Oportunit&#259;&#355;i &#351;i perspective de dezvoltare

Preliminarii

&#8220;Viitorul nu este în stele, ci în min&#355;ile &#351;i inimile noastre. Conducerea creativ&#259; &#351;i educa&#355;ia de calitate - care de fapt merg mân&#259; în mân&#259; - sunt primele cerin&#355;e ale unui viitor plin de speran&#355;&#259; pentru omenire&#8221;.

William J. Fulbright



Supraoferta de produse agricole. &#8220;Ar trebui s&#259; produc&#259; fiecare doar atât cât îi trebuie; atunci ar fi nevoi&#355;i cu to&#355;ii s&#259; lucreze p&#259;mântul&#8221;, a spus, o&#355;&#259;rât, cu câ&#355;iva ani în urm&#259;, un peteritean în vârst&#259; de vreo 75 de ani. El era nemul&#355;umit c&#259; nepo&#355;ii s&#259;i nu sunt deloc încânta&#355;i s&#259; se speteasc&#259; muncind în timpul vacan&#355;elor p&#259;mântul bunicului lor.

Numai c&#259; solu&#355;ia producerii &#8220;doar atât cât î&#355;i trebuie&#8221; este cu totul nerealist&#259; deoarece &#351;i agricultorul trebuie s&#259;-&#351;i cumpere pân&#259; &#351;i farfuriile din care m&#259;nânc&#259;, ba chiar &#351;i unele alimente: zah&#259;r, orez, ulei pentru g&#259;tit... Ca s&#259; nu mai vorbim de mobil&#259;, frigider, radio &#351;i televizor, lucruri trebuincioase &#351;i pentru omul de la sat.

Toate acestea îns&#259; nu se pot produce în gospod&#259;ria &#355;&#259;r&#259;neasc&#259;. De aceea, pentru a face rost de bani, omul nu are încotro &#351;i merge la pia&#355;&#259; cu g&#259;ina &#351;i purcelul. Dar acolo se afl&#259; sute de g&#259;ini &#351;i sute de purcei &#351;i doar pu&#355;ini cump&#259;r&#259;tori. A&#351;a se face c&#259; agricultorul e nevoit cel mai adesea s&#259;-&#351;i vând&#259; marfa la un pre&#355; sc&#259;zut, uneori chiar sub pre&#355;ul de cost, adic&#259; nerentabil.

Ce trebuie s&#259; în&#355;eleag&#259; din exemplul (banal) de mai sus tân&#259;rul aflat în pragul alegerii unei meserii este c&#259; în toat&#259; România, nu numai în Peteritea, avem o supraofert&#259; de produse agricole, de unde &#351;i pre&#355;ul lor sc&#259;zut, adesea chiar sub nivelul cheltuielilor de produc&#355;ie.

Din p&#259;cate pentru agricultori, tendin&#355;a este de cre&#351;tere &#351;i mai accentuat&#259; a volumului de produse agroalimentare în condi&#355;iile mecaniz&#259;rii &#351;i chimiz&#259;rii agriculturii &#351;i utiliz&#259;rii de material biologic de înalt&#259; calitate. Aceast&#259; cre&#351;tere a produc&#355;iei &#351;i productivit&#259;&#355;ii va determina o sc&#259;dere &#351;i mai drastic&#259; a pre&#355;urilor produselor agricole. La toate acestea, în Peteritea se adaug&#259; dezavantajele determinate de solul arid, greu de cultivat &#351;i cu fertilitate sc&#259;zut&#259;, precum &#351;i distan&#355;a enorm&#259; fa&#355;&#259; de aglomer&#259;rile urbane capabile s&#259; absoarb&#259; mari cantit&#259;&#355;i de produse agricole. Oricum, peteritenii nu sunt în m&#259;sur&#259; s&#259; concureze cu cei ce practic&#259; agricultura la &#351;es, pe sol fertil, în condi&#355;ii de mare productivitate &#351;i, pe deasupra, situa&#355;i în vecin&#259;tatea ora&#351;elor.

În agricultur&#259; este un surplus de for&#355;&#259; de munc&#259;, în conexiune direct&#259; cu supraoferta de produse agricole. Din p&#259;cate, poate mai accentuat decât înainte, dup&#259; un deceniu de declin al industriei &#351;i de restructurare din temelii a economiei, în &#355;ara noastr&#259; for&#355;a de munc&#259; din agricultur&#259; este de patru ori mai numeroas&#259; decât necesarul, apreciaz&#259; profesorul universitar Dumitru Teaci. Restrângerea activit&#259;&#355;ilor agricole &#351;i implicit reducerea popula&#355;iei ocupate în agricultur&#259; este o tendin&#355;&#259; care se manifest&#259; în toat&#259; lumea. În &#355;&#259;rile industrializate (care în mod paradoxal dispun din bel&#351;ug de alimente) popula&#355;ia care activeaz&#259; în agricultur&#259; este de 2-8 la sut&#259;, în timp ce în România, propor&#355;ia este de circa 35 la sut&#259;. Prin urmare, ca tendin&#355;&#259;, se poate anticipa o reducere drastic&#259; a num&#259;rului de agricultori în condi&#355;iile cre&#351;terii previzibile a productivit&#259;&#355;ii muncii în agricultur&#259;.

Acest fenomen se poate constata deja &#351;i în Peteritea. Astfel, în timp ce în ultimii 40 de ani au venit în sat 44 de persoane (majoritatea prin c&#259;s&#259;torii), din sat au plecat 126 de locuitori inclusiv 5 familii, cei mai mul&#355;i la ora&#351;e, în industrie. Adic&#259; a venit unul &#351;i au plecat trei. (Numele migratorilor sunt consemnate la capitolul anexe).

Din scrierile lui Toffler reiese clar c&#259; cei care nu au anticipat cursul istoriei, cramponându-se de vechile rânduieli, au ajuns "boierime în zdren&#355;e". A&#351;a s-a întâmplat &#351;i în Peteritea cu familia Viman, care dup&#259; mai mult de un secol de precursori intelectuali &#351;i oameni înst&#259;ri&#355;i, a ajuns în prezent s&#259; tr&#259;iasc&#259; în condi&#355;ii mai modeste decât mul&#355;i agricultori s&#259;raci din sat.



Educa&#355;ia ca oportunitate - cel mai mare izvor de bog&#259;&#355;ie. Chiar &#351;i în &#355;&#259;rile cu resurse naturale abundente, cel mai mare izvor de bog&#259;&#355;ie st&#259; în oamenii locului, în gradul lor de instruc&#355;ie &#351;colar&#259; în primul rând. Cu atât mai mult e valabil&#259; aceast&#259; regul&#259; în Peteritea, un &#355;inut cu totul &#351;i cu totul s&#259;rac în resurse naturale. Dac&#259; arunc&#259;m o privire de ansamblu asupra evolu&#355;iei în timp a fenomenului educativ, constat&#259;m cu u&#351;urin&#355;&#259; c&#259; progresele educa&#355;iei le înso&#355;esc pe cele economice. O produc&#355;ie mai elaborat&#259; cere o mân&#259; de lucru mai competent&#259; (Faure). Acesta e motivul pentru care autorit&#259;&#355;ile locale ar trebui s&#259; dea întâietate &#351;colii, începând cu calitatea dasc&#259;lilor, continuând cu stimularea lor, cu dotarea &#351;colilor &#351;i sfâr&#351;ind cu asigurarea unei bune func&#355;ion&#259;ri a mijloacelor de transport &#351;i comunica&#355;ii. &#350;i chiar dac&#259; cei mai mul&#355;i fii ai satului vor p&#259;r&#259;si a&#351;ezarea natal&#259; pentru a-&#351;i valorifica la ora&#351;e mai bine capacit&#259;&#355;ile intelectuale, satul tot în câ&#351;tig va r&#259;mâne prin influen&#355;a lor benefic&#259; asupra localnicilor. &#350;i asta pentru c&#259; leg&#259;tura cu &#355;inutul natal omul &#351;i-o men&#355;ine pe toat&#259; durata vie&#355;ii. Abia la genera&#355;ia urm&#259;toare dezr&#259;d&#259;cinarea va fi cu adev&#259;rat iremediabil&#259;, chiar dac&#259; nici atunci total&#259;. De regul&#259;, prima genera&#355;ie de &#8220;migratori&#8221; va fi prezent&#259; an de an în via&#355;a satului. Va face schimburi de informa&#355;ii cu localnicii (în sat sau în ora&#351;), î&#351;i va ajuta p&#259;rin&#355;ii la muncile câmpului &#351;i va duce la ora&#351; o parte din surplusul, greu de valorificat, de alimente din gospod&#259;ria lor. Dar &#351;i mai important este aportul de spirit novator, cu care noua genera&#355;ie de or&#259;&#351;eni îi influen&#355;eaz&#259; pe cei din sat.

Cei cu calificare înalt&#259; nu r&#259;mân &#351;omeri. De remarcat c&#259; &#351;i în Occident &#351;omeri ajung de regul&#259; cei f&#259;r&#259; calificare sau cu nivel sc&#259;zut de calificare. Mâna de lucru înalt calificat&#259; are oriunde &#351;i oricând c&#259;utare. &#8220;Produc&#355;ia de mas&#259; a asigurat cândva slujbe bine pl&#259;tite pentru oameni cu slab&#259; preg&#259;tire, pentru cet&#259;&#355;enii insuficient instrui&#355;i. Dar transformarea modului de produc&#355;ie, flexibilitatea volumului acesteia nu mai ofer&#259; acest acoperi&#351; protector. Acum, el se bazeaz&#259; pe instruirea formal&#259; (nu pe artizanatul tradi&#355;ional), pe abilitatea de a interpreta date simbolice. Aceasta înseamn&#259; educa&#355;ie de prim rang&#8221;, scrie Stephen S. Cohen, profesor la Universitatea Berkeley, California, SUA. &#8220;În lumea modern&#259; cuno&#351;tin&#355;ele sunt predominante în crearea de valoare&#8221;, este de p&#259;rere Theodor Stolojan. Alvin Toffler ne asigur&#259; c&#259; muncile manuale sunt acelea care dispar. Orice sarcin&#259; repetitiv&#259; sau simpl&#259;, care se poate efectua f&#259;r&#259; contribu&#355;ia gândirii, este candidat&#259; la robotizare. Cu tot mai pu&#355;ine activit&#259;&#355;i manuale în economie, proletariatul reprezint&#259; acum o minoritate, înlocuit&#259; de "cognitariat".

Chiar &#351;i pentru cei ce se hot&#259;r&#259;sc s&#259; practice agricultura, &#351;tiin&#355;a de carte este necesar&#259;. Ei trebuie s&#259; se documenteze asupra pie&#355;ei unde ar avea c&#259;utare produsele lor, s&#259; &#351;tie unde &#351;i ce s&#259; investeasc&#259;, s&#259; cunoasc&#259; soiurile cele mai bune de plante &#351;i animale, calitatea solurilor, modul de lucru în sistem industrial...

De fapt, de unde provine diferen&#355;a mare a nivelului de trai dintre diferite &#355;&#259;ri? În comer&#355;ul mondial, &#355;&#259;rile dezvoltate vând o or&#259; de munc&#259; tehnologic&#259; pe zece ore de munc&#259; manual&#259; din &#355;&#259;rile nedezvoltate (Nicolae M&#259;rgineanu). Analog, în &#355;ara noastr&#259; o or&#259; de munc&#259; industrial&#259; se vinde pe patru ore de munc&#259; agricol&#259;. Cu titlu de compara&#355;ie, semnal&#259;m c&#259; un singur calculator cost&#259; câteva tone sau chiar vagoane de cereale.

În ceea ce prive&#351;te performan&#355;ele profesionale exist&#259;, totu&#351;i, &#351;i excep&#355;ii: experien&#355;a ne dovede&#351;te c&#259; în afaceri conteaz&#259; mai pu&#355;in studiile &#351;i mai mult înzestrarea nativ&#259;. Aceea&#351;i regul&#259; este valabil&#259; &#351;i pentru ziari&#351;ti, actori, sportivi, arti&#351;ti... Dar acestea sunt excep&#355;ii. Regula este c&#259; o meserie se poate însu&#351;i prin instruc&#355;ie &#351;colar&#259;. Important&#259; apoi în alegerea meseriei este cererea social&#259;.



Mobilitate în alegerea profesiilor.

&#8220;Absolven&#355;ii care nu î&#351;i g&#259;sesc o activitate corespunz&#259;toare calific&#259;rii se socotesc în&#351;ela&#355;i &#351;i prefer&#259; &#351;omajul decât s&#259; se înjoseasc&#259; printr-o meserie mai pu&#355;in str&#259;lucit&#259;&#8221; (Faure). O astfel de mentalitate, chiar dac&#259; se mai întâlne&#351;te, &#355;ine mai mult de trecut, întrucât evolu&#355;ia rapid&#259; a tehnicii determin&#259; o mare mobilitate în sfera profesiilor. A&#351;a c&#259; omul trebuie s&#259; fie preg&#259;tit pentru schimbarea profesiei chiar de mai multe ori de-a lungul vie&#355;ii. În practic&#259; se poate observa c&#259; &#351;coala este cea care î&#355;i confer&#259; &#351;i un grad mai înalt de mobilitate &#351;i adaptabilitate profesional&#259;. O persoan&#259; cu preg&#259;tire superioar&#259; va fi în m&#259;sur&#259; s&#259; înve&#355;e o nou&#259; meserie într-un timp incomparabil mai scurt decît un muncitor cu studii medii. Bun&#259;oar&#259;, dup&#259; Revolu&#355;ie, mul&#355;i ingineri r&#259;ma&#351;i f&#259;r&#259; locuri de munc&#259; au devenit func&#355;ionari bancari, ziari&#351;ti sau întreprinz&#259;tori particulari, în timp ce majoritatea muncitorilor deveni&#355;i &#351;omeri erau pierdu&#355;i. Unii s-au întors în agricultur&#259;. Oricum, ei izbutesc mult mai greu s&#259; se adapteze la o nou&#259; profesie.

Constanta oferit&#259; de &#351;coal&#259; &#351;i care r&#259;mâne general valabil&#259; este c&#259; te înva&#355;&#259; cum s&#259; înve&#355;i, cum s&#259; te documentezi într-o problem&#259;. Cartea devine astfel unul dintre cele mai eficiente instrumente de orientare &#351;i, în consecin&#355;&#259;, de adaptare. Omul trebuie s&#259; fie din ce în ce mai mult preg&#259;tit s&#259; accepte &#351;i o alt&#259; slujb&#259; decât cea înscris&#259; pe diplom&#259;, în general vorbind, s&#259; accepte competi&#355;ia ca regul&#259; a vie&#355;ii; dar mai presus de orice, s&#259; tind&#259; spre o calificare cât mai înalt&#259;.



Meserii de perspectiv&#259;.

Între tendin&#355;ele evolu&#355;iei tehnicii se situeaz&#259; &#351;i cre&#351;terea ponderii proces&#259;rii informa&#355;iilor. Aceast&#259; opera&#355;ie înlocuie&#351;te în tot mai mare m&#259;sur&#259; produc&#355;ia material&#259;, în primul rând în &#355;&#259;rile puternic industrializate. Se spune chiar c&#259; analfabe&#355;ii secolului XXI vor fi aceia care nu vor &#351;ti s&#259; mânuiasc&#259; calculatoarele. Astfel, cre&#351;te num&#259;rul de lucr&#259;tori în meserii care necesit&#259; cuno&#351;tin&#355;e de operare cu calculatorul: anali&#351;ti programatori, contabili, ziari&#351;ti, bibliotecari, ingineri proiectan&#355;i...

În ultimii ani, num&#259;rul autoturismelor a crescut de 8 ori, ceea ce atrage dup&#259; sine &#351;i o cre&#351;tere a cererii de servicii în acest domeniu, de unde &#351;i o c&#259;utare în meserii ca mecanic auto &#351;i electrician auto.

Capacit&#259;&#355;i native &#351;i condi&#355;ii obiective de instruire. A&#351;a cum ar&#259;tam într-un paragraf precedent, copiii satului e bine s&#259; &#351;tie c&#259; sub raportul înzestr&#259;rii native nu sunt cu nimic mai prejos decât copiii de la ora&#351;. Au acela&#351;i poten&#355;ial biologic &#351;i intelectual, acela&#351;i nivel de inteligen&#355;&#259;, aceea&#351;i capacitate de a înv&#259;&#355;a.

Toat&#259; problema este cum valorific&#259; ei &#351;i p&#259;rin&#355;ii lor acest poten&#355;ial. C&#259;ci am fi nereali&#351;ti dac&#259; nu am pune în lumin&#259; diferen&#355;ele de alt&#259; natur&#259;, care constituie un handicap serios în evolu&#355;ia intelectual&#259; &#351;i profesional&#259; a copilului n&#259;scut în Peteritea.

Primul handicap de acest fel îl constituie nivelul sc&#259;zut de cultur&#259; în chiar mediul familial al copilului, precum &#351;i al comunit&#259;&#355;ii s&#259;te&#351;ti. Dincolo de s&#259;r&#259;cia cultural&#259;, vizibil&#259; la nivelul limbajului, de lipsa de modele, intervine frenator &#351;i mentalitatea s&#259;tenilor vârstnici, care merge pân&#259; acolo încât, f&#259;r&#259; nici un temei, ridiculizeaz&#259; orice tendin&#355;&#259; de dep&#259;&#351;ire a condi&#355;iei mo&#351;tenite prin na&#351;tere.

Deficitar&#259; este apoi &#351;i instruc&#355;ia în &#351;coala primar&#259;, în condi&#355;iile în care un singur înv&#259;&#355;&#259;tor pred&#259; concomitent la toate cele 4 clase. Gradul de calificare al profesorilor &#350;colii Generale din Vima Mic&#259; nu este întotdeauna cel dorit, la fel sistemul de completare a catedrei cu ore prestate de profesori de alt&#259; specialitate, iar &#351;tacheta preten&#355;iilor este plasat&#259; mult mai jos decât la ora&#351;e. S&#259;race sunt &#351;i bibliotecile &#351;colare, iar cele personale aproape inexistente.

Potrivnic îi este copilului &#351;i mediul economic, care îi asigur&#259; venituri reduse. În consecin&#355;&#259;, el consum&#259; o bun&#259; parte din timp cu preocup&#259;ri extra&#351;colare, p&#259;rin&#355;ii antrenându-l în munci gospod&#259;re&#351;ti &#351;i agricole, pe deasupra creându-i &#351;i anumite deprinderi &#351;i obi&#351;nuin&#355;e în acest sens, de care nu se desprinde u&#351;or de-a lungul anilor.

În fine, distan&#355;ele mari fa&#355;&#259; de cele mai apropiate ora&#351;e, fa&#355;&#259; de re&#355;eaua de cale ferat&#259;, pu&#355;in&#259;tatea mijloacelor de transport auto, lipsa bibliotecilor, a posturilor de televiziune (prin cablu) &#351;i a celor telefonice sunt alte câteva impedimente în ridicarea gradului de instruc&#355;ie &#351;i educa&#355;ie a copilului din Peteritea.

Dar cu toate aceste handicapuri majore, un copil care dore&#351;te cu tot dinadinsul s&#259;-&#351;i dep&#259;&#351;easc&#259; condi&#355;ia din care provine, are posibilitatea s&#259; o fac&#259; în decursul anilor de liceu. Desigur, cu eforturi în plus, care înseamn&#259; recuperarea lacunelor din cei 15 ani anteriori, dublate de alte eforturi de adaptare la mediu: în internat sau în chirie.

Cum spune îns&#259; o vorb&#259; din popor, în tot r&#259;ul este &#351;i un bine. În cazul de fa&#355;&#259; binele ar fi acela c&#259; una este motiva&#355;ia copilului de la ora&#351;, la ad&#259;post de lipsurile de tot felul, &#351;i alta a copilului de la &#355;ar&#259;. Odat&#259; ajuns la ora&#351;, el va face compara&#355;ii între veniturile, modul de trai &#351;i gradul de confort ale unui s&#259;tean &#351;i cele ale unui or&#259;&#351;ean. Aceasta îi va prilejui s&#259; constate numeroasele posibilit&#259;&#355;i ale unui or&#259;&#351;ean de a opta pentru o profesiune sau alta. O astfel de compara&#355;ie va fi de natur&#259; a-l îmboldi spre munc&#259; mai sârguincioas&#259; &#351;i mai temeinic&#259;.

Sigur c&#259; nu putem profita de o virtute f&#259;r&#259; a pl&#259;ti scump. Dar aceast&#259; plat&#259; este uneori rambursat&#259; (Menuhin).

În concluzie, cea mai profitabil&#259; investi&#355;ie ni se pare a fi în instruc&#355;ia &#351;colar&#259;.

Dezavantajele dezr&#259;d&#259;cin&#259;rii. Pe de alt&#259; parte, copilul din Peteritea trebuie s&#259; &#351;tie c&#259; nici la ora&#351; câinii nu umbl&#259; cu covrigi în coad&#259;, cum spune vorba din popor. În nici un caz copilul nu merge la ora&#351; &#8220;s&#259; se fac&#259; domn&#8221;, adic&#259; s&#259; lucreze mai pu&#355;in sau deloc, a&#351;a cum cred unii. Sigur c&#259; nu va lucra cu hei-rup-ul, în ploaie, în frig, în ar&#351;i&#355;&#259; sau în miros de b&#259;legar. Dar dac&#259; munca în fabric&#259; sau în birou este ferit&#259; de intemperii &#351;i de efort fizic, în schimb aceast&#259; munc&#259; este mult mai stresant&#259;, generatoare de oboseal&#259; nervoas&#259;. Adic&#259; î&#355;i d&#259; mult mai mult&#259; b&#259;taie de cap, iar oboseala nervoas&#259; este mai persistent&#259; &#351;i se recupereaz&#259; mai anevoie decât cea fizic&#259;. Aici lucrezi cu un orar fix, care trebuie respectat la minut, ai termene exacte de finalizare a lucr&#259;rilor, depinzi de al&#355;ii &#351;i ei de tine. Într-o profesie intelectual&#259;, riscul de a intra în conflict cu colegi, &#351;efi &#351;i colaboratori este mult mai mare decât în cazul unui agricultor.

Apoi lucrezi mai mult printre ziduri de beton, într-o atmosfer&#259; cu aer poluat, cu praf, gaze &#351;i zgomote, departe de verdea&#355;a copacilor &#351;i de aerul curat al p&#259;durii cu care erai atât de familiarizat în copil&#259;rie &#351;i c&#259;rora le sim&#355;i lipsa toat&#259; via&#355;a. Într-un cuvânt, te sim&#355;i pentru tot restul vie&#355;ii un dezr&#259;d&#259;cinat tr&#259;ind într-un mediu str&#259;in &#351;i ostil. Abia când revii în sat, pentru 1-2 s&#259;pt&#259;mâni, te sim&#355;i ref&#259;cut &#351;i cu bateriile reînc&#259;rcate. Nu întâmpl&#259;tor cei pleca&#355;i se reîntorc la pensie s&#259;-&#351;i petreac&#259; în sat ultimii ani din via&#355;&#259;.

Sigur c&#259; multe din aceste neajunsuri sunt compensate, uneori, prin pasiunea fa&#355;&#259; de profesia aleas&#259;, un confort mai ridicat, cî&#351;tiguri b&#259;ne&#351;ti mult mai substan&#355;iale. Dar dac&#259; aceste elemente lipsesc, e de preferat s&#259; cau&#355;i solu&#355;ii în satul natal.

La astfel de posibile solu&#355;ii ne vom referi în rândurile ce urmeaz&#259;, sub rezerva c&#259; este vorba doar de solu&#355;ii de început, care se cer extinse &#351;i perfec&#355;ionate ulterior.



Principii &#351;i tendin&#355;e în dezvoltarea de viitor a economiei locale.

În cele ce urmeaz&#259; vom încerca s&#259; formul&#259;m, pe baza experien&#355;ei proprii &#351;i a unor lecturi, câteva principii &#351;i tendin&#355;e de perspectiv&#259; în dezvoltarea economic&#259; a satului. Acestea ar trebui s&#259; constituie repere în orientarea profesional&#259; a noilor genera&#355;ii de peteriteni. Iat&#259; o enumerare sumar&#259; a acestora.

1. Dezvoltarea progresiv&#259; a activit&#259;&#355;ilor neagricole. În acest fel nu sunt necesare eforturi investi&#355;ionale mari, iar în timp se câ&#351;tig&#259; experien&#355;&#259;.

2. Organizarea de tip industrial a activit&#259;&#355;ilor agricole. O activitate agricol&#259; de tip industrial presupune o concentrare a terenurilor (fie prin asociere, fie prin cump&#259;rare) &#351;i face posibil&#259; desf&#259;&#351;urarea lucrului pe parcele mari. O organizare de tip industrial cre&#351;te productivitatea muncii, permite &#351;i face rentabile &#351;i investi&#355;iile în tehnologie.

3. Diversificarea activit&#259;&#355;ilor. În condi&#355;iile unor activit&#259;&#355;i artizanale, activitatea sezonier&#259; din agricultur&#259; ar putea fi completat&#259;, în timp formându-se buni meseria&#351;i într-un domeniu sau altul.

4. Asigurarea pie&#355;elor de desfacere. Se zice c&#259; în economia capitalist&#259; este mai greu s&#259; vinzi decât s&#259; produci. De aceea, orice proces de produc&#355;ie trebuie s&#259; porneasc&#259; de la asigurarea pie&#355;ei de desfacere. Abia apoi intr&#259; în discu&#355;ie costurile, tehnologia, personalul...

5. Reducerea popula&#355;iei ocupate în agricultur&#259;. Restrângerea activit&#259;&#355;ilor agricole înseamn&#259; implicit &#351;i reducerea popula&#355;iei ocupate în agricultur&#259;. Aceasta este o tendin&#355;&#259; care se manifest&#259; pe întreg mapamondul. În &#355;&#259;rile industrializate (care, culmea, export&#259; cantit&#259;&#355;i enorme de produse agricole), popula&#355;ia care activeaz&#259; în agricultur&#259; este de 4-10 la sut&#259;, în timp ce în România propor&#355;ia este de 30-35 la sut&#259;. Speciali&#351;tii apreciaz&#259; cam la un sfert necesarul de for&#355;&#259; de munc&#259; în agricultura &#355;&#259;rii noastre. Prin urmare, tendin&#355;a predictibil&#259; este de restrângere a acestei categorii profesionale. Alternativa este produc&#355;ia de subzisten&#355;&#259;, doar pentru necesit&#259;&#355;ile familiei. Sigur c&#259; gospod&#259;ria natural&#259;, asigurarea produc&#355;iei pentru consum propriu, înl&#259;tur&#259; grija zilei de mâine, dar traiul este doar la nivelul unei bun&#259;st&#259;ri modeste.



Analiz&#259; socio-economic&#259;; studiu zonal

Studiul expus în cele ce urmeaz&#259; este întocmit pe un principiu simplu: gruparea avantajelor (puncte tari) &#351;i a dezavantajelor (puncte slabe) de care dispune localitatea. Un astfel de inventar ar putea constitui punctul de pornire pentru un întreprinz&#259;tor particular din Peteritea, de exemplu, oferindu-i astfel ni&#351;te jaloane de referin&#355;&#259; în momentul pornirii unei afaceri.

Resurse umane



Puncte tari

* Rezerve importante de for&#355;&#259; de munc&#259;.

* Spirit antreprenorial ridicat. Circa 90% din popula&#355;ia activ&#259; este nesalariat&#259;, 100% pondere a sectorului privat, deci fiecare se gospod&#259;re&#351;te pe cont propriu.



Puncte slabe

* Structur&#259; etnic&#259; nediversificat&#259;, lipsa unor modele variate de organizare a colectivit&#259;&#355;ilor locale &#351;i stiluri de via&#355;&#259; nediferen&#355;iate, într-un spa&#355;iu unicultural tradi&#355;ional.

* Preg&#259;tire profesional&#259; redus&#259;.

* Atitudine nereceptiv&#259; fa&#355;&#259; de perfec&#355;ionarea preg&#259;tirii profesionale &#351;i recalific&#259;rii.

* Popula&#355;ie îmb&#259;trînit&#259; &#351;i feminizat&#259;.

* Speran&#355;&#259; sc&#259;zut&#259; de via&#355;&#259;.

* Evolu&#355;ie demografic&#259; nefavorabil&#259;, popula&#355;ia satului aflându-se în permanent&#259; sc&#259;dere dup&#259; 1962.

* Migra&#355;ia în mediul urban a popula&#355;iei tinere &#351;i competitive.

* Venituri b&#259;ne&#351;ti mici, atât din pensii (majoritatea CAP), cât &#351;i din gospod&#259;rie.



Resurse naturale



Puncte tari

* Poten&#355;ial natural complex: peisaje naturale valoroase, suprafe&#355;e agricole, destina&#355;iile principale fiind p&#259;&#351;unile &#351;i fâne&#355;ele, rezerve de ap&#259; subteran&#259; &#351;i re&#355;ea hidrografic&#259; bogat&#259;, p&#259;durea cu componenta de patrimoniu natural &#351;i valoare economic&#259; (cherestea, vânat, fructe).



Puncte slabe

* Pozi&#355;ie geografic&#259; defavorabil&#259;, lipsit&#259; de &#351;osea na&#355;ional&#259; &#351;i cale ferat&#259;.

* Zon&#259; defavorizat&#259; sub aspectul factorilor naturali (soluri afectate de aciditate sau alcalinitate, soluri argiloase care se lucreaz&#259; greu, soluri aride, cu fertilitate natural&#259; sc&#259;zut&#259;, suprafe&#355;e în pant&#259;).

* Exploatarea necorespunz&#259;toare a unor resurse naturale (suprap&#259;&#351;unatul, neglijarea între&#355;inerii izlazurilor, lipsa de preocup&#259;ri pentru împ&#259;duriri).

* Resurse naturale nevalorificate (zone cu valoare peisagistic&#259; mare, p&#259;&#351;uni &#351;i fâne&#355;e).

* Volum relativ mare de lucr&#259;ri necesare pentru amendarea &#351;i între&#355;inerea terenurilor agricole.

* Pozi&#355;ia marginal&#259; a satului în sistemul jude&#355;ean &#351;i na&#355;ional de re&#355;ele.



Agricultur&#259; &#351;i silvicultur&#259;



Puncte tari

* Ocupa&#355;ii tradi&#355;ionale în cre&#351;terea animalelor, în special a bovinelor, ovinelor &#351;i porcinelor.

* Produc&#355;ie bun&#259; de nutre&#355;uri, datorit&#259; precipita&#355;iilor mai abundente.

* Exclusivitatea sectorului privat în agricultur&#259;.

* Valoare economic&#259; sporit&#259; a fondului forestier, atât ca materie prim&#259; pentru industria lemnului, cât &#351;i ca varietate &#351;i calitate a produselor silvice (vânat, fructe de p&#259;dure).

* Zon&#259; propice pentru cultura cartofului &#351;i cre&#351;terea animalelor.



Puncte slabe

* M&#259;rime neeconomic&#259; a exploata&#355;iilor agricole &#351;i gradul redus de asociere a proprietarilor particulari.

* Nivelul produc&#355;iei de lapte mult sub poten&#355;ialul satului, datorit&#259; soiurilor neproductive de bovine, îndeosebi bivoli&#355;e.

* Gradul redus de mecanizare a lucr&#259;rilor agricole, respectiv dotarea extrem de redus&#259; cu tractoare &#351;i alte ma&#351;ini agricole.

* Condi&#355;ii de sol &#351;i de climat nefavorabile culturilor cerealiere &#351;i de pomi fructieri.



Comer&#355;



Puncte tari

* Persisten&#355;a formulelor tradi&#355;ionale de marketing &#351;i schimburi de m&#259;rfuri respectiv a târgurilor &#351;i oboarelor s&#259;pt&#259;mânale active.



Puncte slabe

* Comer&#355; restrâns, predomin&#259; economia natural&#259; închis&#259;

* Lipsa mijloacelor de transport



* Distan&#355;e mari fa&#355;&#259; de tîrguri.



Turism



Puncte tari

* Poten&#355;ial turistic bogat &#351;i variat existând posibilit&#259;&#355;i de dezvoltare a agroturismului, a turismului de circula&#355;ie, de odihn&#259;, de recreere la sfâr&#351;it de s&#259;pt&#259;mân&#259; în zona Strâmtorilor, Podu Hijului &#351;i a Dealului Vima.



Puncte slabe

* Capacitate de cazare redus&#259;.

* Calitate nesatisf&#259;c&#259;toare a dot&#259;rilor &#351;i a serviciilor.

* Contacte slabe cu str&#259;inii, poten&#355;iali turi&#351;ti.



Infrastructura fizic&#259;



Puncte tari

* Re&#355;eaua rutier&#259; include o &#351;osea asfaltat&#259; ce asigur&#259; leg&#259;tura cu drumurile na&#355;ionale.

* Acoperirea teritorial&#259; bun&#259; a re&#355;elei de distribu&#355;ie a energiei electrice care deserve&#351;te toate locuin&#355;ele din localitate.



Puncte slabe

* Lipsa re&#355;elei de c&#259;i ferate &#351;i neamenajarea drumurilor care traverseaz&#259; satul. Drumuri de p&#259;mânt în extravilan &#351;i chiar în sat.

* Lipsa re&#355;elei de gaze naturale.

* Gradul sc&#259;zut de dotare a localit&#259;&#355;ii cu re&#355;ele tehnico-edilitare (str&#259;zi modernizate, canalizare, gaze, telefonie).

* Ponderea redus&#259; a drumurilor modernizate sau pietruite.

* Dificult&#259;&#355;i de circula&#355;ie datorate lipsei podurilor &#351;i pode&#355;elor peste pâraie &#351;i cursuri de ape (Valea Hijului, Valea Satului, Râul L&#259;pu&#351;).

* Disfunc&#355;ionalit&#259;&#355;i ale re&#355;elei de ap&#259;, care necesit&#259; lucr&#259;ri de reabilitare &#351;i modernizare.

* Lipsa unui drum spre Strâmtori, sau cel pu&#355;in spre râu, pe Calea Ma&#351;chii.



Infrastructura social&#259;



Puncte tari

* Fondul de locuin&#355;e existent satisf&#259;c&#259;tor sub aspect cantitativ, fiecare gospod&#259;rie având o locuin&#355;&#259;.

* Cl&#259;direa &#351;colii are capacitate adecvat&#259; destina&#355;iei sale de &#351;coal&#259; primar&#259;.

* Capacitatea C&#259;minului Cultural satisface nevoile s&#259;tenilor (hore, nun&#355;i, întruniri).



Puncte slabe

* Dispensar medical &#351;i &#351;coal&#259; general&#259; se afl&#259; numai în centrul de comun&#259;, la distan&#355;&#259; de 3 km.

* Baza material&#259; a unit&#259;&#355;ilor sanitare, de înv&#259;&#355;&#259;mânt &#351;i culturale este, în general, insuficient&#259;, uzat&#259; fizic, dep&#259;&#351;it&#259;. Elevii &#350;colii Generale din Vima Mic&#259; nu dispun de nici un calculator.



Mediu



Puncte tari

* Calitatea factorilor de mediu este, în general, bun&#259;.

* Arii naturale diversificate care includ specii floristice &#351;i faunistice rare.

* Mari suprafe&#355;e împ&#259;durite, aer de munte.



Puncte slabe

* Numero&#351;i factori cu ac&#355;iune limitativ&#259; asupra fertilit&#259;&#355;ii solului: eroziuni de suprafa&#355;&#259; &#351;i adâncime, alunec&#259;ri de teren, aciditate sau alcalinitate.

* Suprafe&#355;e mari care necesit&#259; urgent unele lucr&#259;ri de reabilitare ecologic&#259; a terenurilor neproductive.

* Prezen&#355;a punctual&#259; a unor factori poluan&#355;i ai apelor curg&#259;toare, fapt ce a dus la sc&#259;derea num&#259;rului de pe&#351;ti în cele dou&#259; v&#259;i care traverseaz&#259; satul, precum &#351;i în râul L&#259;pu&#351;.

* Lipsa canaliz&#259;rii &#351;i a unei firme de salublizare.



Scrisori

Scrisoare c&#259;tre Fabius Motoa&#351;c&#259;



Domnule Fabius Motoa&#351;c&#259;,



M&#259; numesc Vasile Nechita &#351;i sunt jurnalist de meserie. Locuiesc în Satu Mare, b-dul S&#259;n&#259;t&#259;&#355;ii K8/37, tel. 061742960, dar sunt n&#259;scut în Peteritea.

Motivul pentru care v&#259; adresez aceast&#259; scrisoare o s&#259; vi-l expun în continuare. Lucrez la o monografie a satului Peteritea, în care familia Ra&#355; ar urma s&#259; ocupe un loc central, loc pe care de altfel l-a de&#355;inut în via&#355;a satului de-a lungul multor ani. A&#351;a stînd lucrurile, cred c&#259; dv &#351;i familia dv sunte&#355;i cei mai în m&#259;sur&#259; s&#259; cunoa&#351;te&#355;i acest lucru. Prin urmare, m-a&#351; sim&#355;i onorat dac&#259; a&#355;i binevoi s&#259;-mi oferi&#355;i informa&#355;ii pe aceast&#259; tem&#259;. Mai concret, a&#351; dori date &#351;i chiar legende despre istoricul a&#351;ez&#259;rii, orice date despre familia Ra&#355;, dac&#259; se confirm&#259; cele relatate în unele scrieri despre faptul c&#259; Pintea Grigore (Viteazul) din M&#259;goaja ar fi fost argat la antecesorii dv, fotografii vechi de familie, ale casei familiei Ra&#355;, date despre organizarea administrativ&#259; a &#355;inutului &#351;i func&#355;iile corespunz&#259;toare pe vremea Imperiului Austro-Ungar, orice alte informa&#355;ii despre sat. Am auzit (de la Vele Nelu) c&#259; de&#355;ine&#355;i însemn&#259;ri de felul celor enumerate mai sus.

Lucrarea, pe care am de gând s&#259; o tip&#259;resc, va indica toate sursele bibliografice, inclusiv numele persoanelor care îmi vor furniza relat&#259;ri verbale.

În speran&#355;a c&#259; ve&#355;i r&#259;spunde afirmativ, v&#259; mul&#355;umesc anticipat.



Cu stim&#259;,

ss indescifrabil





Scrisoarea lui Fabius Motoa&#351;c&#259;, nepotul lui Vasile Ra&#355;

Bra&#351;ov, la 24 februarie 1999



Stimate domnule Nechita,



Am primit scrisoarea dv &#351;i sunt pl&#259;cut impresionat de faptul c&#259; cineva n&#259;scut în Peteritea încearc&#259; s&#259; culeag&#259; informa&#355;ii, s&#259; ia condeiul în mân&#259; &#351;i s&#259; a&#351;tearn&#259; pe hârtie fapte despre trecutul satului unde s-a n&#259;scut &#351;i în care mo&#351;ii &#351;i str&#259;mo&#351;ii no&#351;tri &#351;i-au dus traiul de-a lungul a mai multe secole.

R&#259;spunsul meu este pu&#355;in întârziat fiind derutat de alegerea elementelor pe care s&#259; vi le trimit în prim&#259; urgen&#355;&#259;. M-am gândit ca, la început, s&#259; v&#259; extrag dintr-o monografie scris&#259; în limba maghiar&#259; numai ceea ce prive&#351;te Peteritea. Lucrarea este foarte mare, con&#355;ine 591 de pagini, în care se afl&#259; istoricul a nu mai pu&#355;in de 84 de localit&#259;&#355;i, natural cu numele lor maghiar. Unele se pot u&#351;or identifica, altele nu. Aceast&#259; monografie, din câte sunt informat, s-ar g&#259;si la Mân&#259;stirea Rohia, de lâng&#259; Târgu L&#259;pu&#351;.

Curiozitatea m-a dus &#351;i pe mine s&#259; ob&#355;in traducerea monografiei satului Peteritea, dar neavând cuno&#351;tin&#355;e care s&#259; st&#259;pâneasc&#259; la perfec&#355;ie limba maghiar&#259; &#351;i s&#259; cunoasc&#259; terminologia folosit&#259; mai ales la titlurile nobiliare, traducerea sufer&#259; mari lacune. De aceea am considerat mai potrivit s&#259; o trimit în original, cu credin&#355;a c&#259; dv, acolo, ca jurnalist, s&#259; g&#259;si&#355;i pe cineva cunosc&#259;tor la perfec&#355;ie a limbii maghiare, competent &#351;i capabil s&#259; fac&#259; o traducere cât mai exact&#259;.

De asemenea, îmi permit a v&#259; sugera, pentru realizarea scopului urm&#259;rit de dv, luarea leg&#259;turii cu inginerul pensionar Vasile Viorel Pa&#351;ca, cu domiciliul în 4300 Târgu Mure&#351;, str. C&#259;minului 21, tel. 065135890, care are o monografie a comunei L&#259;pu&#351;ul Românesc, lucrare ce se întinde pe 120 de pagini, cu ilustrate de dimensiunile 16x23, cu o prefa&#355;&#259; scris&#259; de Vasile Lati&#351; la 21 iulie 1993. Lucrarea a ap&#259;rut la Editura &#8220;Mica Doris&#8221; SRL, 4300 Tg. Mure&#351;, str. Brigadierilor 3.

Stimate domnule Nechita, referitor la familia Ra&#355;iu Vasile, n&#259;scut b&#259;nuiesc în anul 1887, de&#355;in foarte pu&#355;ine date. Nu &#351;tiu unde s-a n&#259;scut. A locuit împreun&#259; cu so&#355;ia sa, Ra&#355;iu Reghina, n&#259;scut&#259; Bo&#355;iu, din p&#259;rin&#355;i Ioan &#351;i Floare, la data de 2 iulie 1880, în comuna Coroieni, jude&#355;ul Maramure&#351;. Au avut dou&#259; fete: Otilia - mama mea - c&#259;s&#259;torit&#259; cu farmacistul Motoa&#351;c&#259; Ilie - tat&#259;l meu - &#351;i Elena - m&#259;tu&#351;a mea - c&#259;s&#259;torit&#259; cu Bondar Gheorghe, fost director al Oficiului Po&#351;tal Regional Hunedoara, cu domiciliul în Deva. Cu p&#259;rere de r&#259;u, la aceast&#259; dat&#259; to&#355;i sunt deceda&#355;i. Bunicul este îngropat în livada casei, lâng&#259; alte trei morminte, livad&#259; unde &#351;i-a avut toat&#259; gospod&#259;ria format&#259; dintr-o cas&#259; spa&#355;ioas&#259;, cu o buc&#259;t&#259;rie mare, sufragerie, dou&#259; dormitoare pentru fete &#351;i musafiri, c&#259;mar&#259; pentru alimente, pivni&#355;&#259;, grajd, &#351;ur&#259;, saivan, toate de a&#351;a natur&#259; s&#259; poat&#259; ad&#259;posti caii, bivolii, vi&#355;eii, porcii &#351;i turma de oi pe care le avea. De asemenea, mai de&#355;inea o buc&#259;t&#259;rie de var&#259; &#351;i cuptor de f&#259;cut pâine într-o alt&#259; cl&#259;dire mai mic&#259;, precum &#351;i un g&#259;b&#259;na&#351; pentru depozitarea cerealelor.

De&#355;inea suprafe&#355;e mari de teren arabil, fânea&#355;&#259;, &#351;i p&#259;duri întinse pe tot hotarul comunei. A fost unul dintre cei mai înst&#259;ri&#355;i &#351;i buni gospodari ai localit&#259;&#355;ii, fapt pentru care mul&#355;i ani, chiar &#351;i în timpul ocupa&#355;iei hortiste, a de&#355;inut func&#355;ia de primar.

În data de 26 februarie 1953, cu ocazia &#351;edin&#355;ei Comitetului executiv al Sfatului Popular al comunei R&#259;zoare, sub pre&#351;edin&#355;ia lui Mi&#351;col&#355;i Teodor, este declarat chiabur, conform HCM 308/1953 &#351;i for&#355;at s&#259;-&#351;i fac&#259; cerere de predare a întregului teren arabil &#351;i fâne&#355;e. Tot în cererea respectiv&#259; roag&#259; organele de stat ca pe terenul numit &#8220;Vârf&#8221; s&#259;-i lase 2,58 hectare teren arabil, aflat lâng&#259; livada casei, teren care s&#259;-i asigure existen&#355;a. Nu se aprob&#259; varianta propus&#259; &#351;i iat&#259;-l dup&#259; o via&#355;&#259; de om muncitor &#351;i bun gospodar r&#259;mas f&#259;r&#259; mijloace de existen&#355;&#259;. Batjocorit în fel &#351;i chip, supus &#351;i obligat la diferite activit&#259;&#355;i înjositoare, greu de suportat, la 3 ianuarie 1962 moare de inim&#259; rea &#351;i neîmp&#259;cat cu situa&#355;ia în care a ajuns.

Bunica, r&#259;mas&#259; singur&#259;, lipsit&#259; de sprijinul lui, demoralizat&#259;, h&#259;r&#355;uit&#259; &#351;i amenin&#355;at&#259; în permanen&#355;&#259; de organele de stat cu mutarea în alt&#259; parte, pe motivul c&#259; doresc ca gospod&#259;ria s&#259; fie f&#259;cut&#259; sediul CAP din localitate. Nu accept&#259; situa&#355;ia &#351;i se vede obligat&#259; s&#259; p&#259;r&#259;seasc&#259; localitatea.

În urma unei tranzac&#355;ii de vânzare a casei cu toate anexele specificate mai sus, prime&#351;te batjocoritoarea sum&#259; de 10.000 de lei, p&#259;r&#259;se&#351;te pentru totdeauna, cu lacrimi în ochi &#351;i cu sufletul zdrobit, acel loc iubit unde &#351;i-a tr&#259;it tinere&#355;ea &#351;i apoi într-o munc&#259; continu&#259; toat&#259; via&#355;a. Înso&#355;it&#259; de fiica ei, Elena, pleac&#259; în comuna Voivozi, jude&#355;ul Bihor, apoi la Oradea, unde, bolnav&#259; fiind, î&#351;i g&#259;se&#351;te sfâr&#351;itul.

Neavând pe nimeni în Peteritea, rude, lipsi&#355;i de interes &#351;i speran&#355;e, nu &#351;tim nimic ce s-a mai întâmplat în perioada de aproape 50 de ani. Abia în 1991, în baza Legii fondului funciar, m-am deplasat la Peteritea &#351;i la Prim&#259;ria comunei Vima Mic&#259; pentru perfectarea actelor referitoare la restituirea p&#259;mânturilor confiscate în mod abuziv de regimul comunist în baza Decretului 308/1953.

Acolo unde o perioad&#259; de timp &#351;i-a dus activitatea administra&#355;ia CAP nu am mai g&#259;sit nimic. Casa &#351;i anexele gospod&#259;re&#351;ti au disp&#259;rut cu des&#259;vâr&#351;ire, totul a fost ras de pe fa&#355;a p&#259;mântului. O parte din materiale au fost duse la cap&#259;tul satului, spre Târgu L&#259;pu&#351; - unde s-au construit o magazie &#351;i un grajd pentru animalele CAP-ului. O alt&#259; parte din materiale &#351;i obiectele gospod&#259;re&#351;ti au fost furate &#351;i cump&#259;rate pe nimica de diferi&#355;i cet&#259;&#355;eni cu influen&#355;e politice la timpul respectiv sau mai târziu.

Ast&#259;zi aceste obiective ale CAP-ului aproape c&#259; nu mai exist&#259;. Datorit&#259; furturilor, se prezint&#259; într-o situa&#355;ie deplorabil&#259;, fiind complet abandonate de forurile statului. Nimeni nu le mai vrea.

La data de 21 ianuarie 1998 depun un memoriu la Prim&#259;ria Vima Mic&#259; (înregistrat cu nr. 153) prin care solicit punerea la dispozi&#355;ia subsemnatului pe lâng&#259; cele 13,27 hectare de teren pentru care posed act de proprietate, a înc&#259; 4,04 hectare teren arabil, ocupat în mod abuziv de diferi&#355;i cet&#259;&#355;eni din Peteritea, &#351;tiu&#355;i de mine &#351;i cuprin&#351;i în memoriul explicativ. Legal nu s-a luat nici o m&#259;sur&#259; împotriva lor, ba mai mult, unii dintre ei au ob&#355;inut &#351;i acte de proprietate.

În privin&#355;a fondului forestier, &#351;tiu c&#259; bunicul meu a de&#355;inut p&#259;duri întinse în jurul satului Peteritea. În perioada interbelic&#259; &#351;i poate chiar înainte a avut rela&#355;ii comerciale (de afaceri) cu c&#259;ile ferate, c&#259;rora le furniza lemnul necesar execut&#259;rii traverselor de cale ferat&#259;. Nu am putut intra în posesia actelor de proprietate asupra lor. Comisia OCOT, care studiaz&#259; propriet&#259;&#355;ile asupra fondului forestier, mi-a identificat 7,0339 hectare de p&#259;dure pe care urmeaz&#259; s&#259; le primesc atunci când va fi cazul. Nu am ce zice deoarece nu am reu&#351;it pân&#259; acum s&#259; g&#259;sesc acte doveditoare asupra suprafe&#355;elor pe care le-a de&#355;inut.

Aceasta este situa&#355;ia &#351;i informa&#355;iile pe care vi le pun la dispozi&#355;ie. Regret c&#259; omul de încredere al bunicului meu, Nechita &#350;tefan, care a locuit &#351;i tr&#259;it în aceea&#351;i gospod&#259;rie pân&#259; la venirea regimului comunist, a decedat la o vârst&#259; înaintat&#259;, fiind cel mai b&#259;trân om din sat, a fost cel care a cunoscut cel mai bine toate terenurile &#351;i p&#259;durile pe care le-a avut bunicul meu. A f&#259;cut parte din Comisia de stabilire a fostelor propriet&#259;&#355;i. Cuvântul lui avea mare greutate chiar la luarea deciziilor.

Stimate domnule Nechita, în cazul în care ve&#355;i avea &#351;ansa de a ob&#355;ine date suplimentare fa&#355;&#259; de cele ce v-am comunicat, v&#259; rog informa&#355;i-m&#259; &#351;i pe mine.



Cu respect,



ss indescifrabil



P.S. În privin&#355;a lui Pintea Viteazul am auzit &#351;i eu varianta c&#259; ar fi fost argat la bunicul meu sau la str&#259;bunici. Cert este c&#259; niciodat&#259; &#351;i în nici o ocazie bunicul sau bunica mea nu mi-au vorbit despre acest personaj. Probabil &#351;i datorit&#259; faptului c&#259; eram copil &#351;i nu a&#351; fi dat importan&#355;&#259; acestui fapt.

Rog dac&#259; este posibil confirma&#355;i primirea.



Bibliografie







1. Chindri&#351; Cristian - Monografia Protopopiatului L&#259;pu&#351;, manuscris 1998

2. Farca&#351; Dan D. - Cui i-e fric&#259; de calculatorul electronic?

3 Faure Edgar - A înv&#259;&#355;a s&#259; fii, Editura Didactic&#259; &#351;i Pedagogic&#259;, Bucure&#351;ti 1974

4. Gabor Valer - Monografia comunei Vima Mic&#259;, Bucure&#351;ti 2003

5. Giurescu C. Constantin, Giurescu C. Dinu - Istoria românilor din cele mai vechi timpuri pân&#259; ast&#259;zi, Editura Albatros 1975

6. Kadar Jozsef - Szolnok-Dobokavarmegye monographiaja, Kiadja Szolnok-Dobokavarmegye Kozonsege Deesen 1901 (Monografia Comitatului Solnoc-D&#259;bâca, Editura Publica&#355;iilor Comitatului Solnoc-D&#259;bâca, Dej 1901)

7. Lupu&#355; Irina - Monografia satului Peteritea, lucrare metodico-&#351;tiintific&#259; pentru ob&#355;inerea gradului didactic I, manuscris dactilografiat 1999

8. Mali&#355;a Mircea - Cronica anului 2000

9. M&#259;rgineanu Nicolae - Condi&#355;ia uman&#259;, Editura &#350;tiin&#355;ific&#259; 1973

10. Menuhin Yehudi - C&#259;l&#259;torie neterminat&#259;, Editura muzical&#259; 1980

11. Oroveanu T. Mihai - Organizarea administrativ&#259; &#351;i sistematizarea teritoriului RSR, Editura &#350;tiin&#355;ific&#259; &#351;i enciclopedic&#259; 1980

12. Pascu &#350;tefan - Voievodatul Transilvaniei, Editura Dacia Cluj 1979 (vol. II, III, IV)

13. Posea Grigore - Jude&#355;ul Maramure&#351;, Editura Academiei RSR, Bucure&#351;ti 1980

14. Prodan David - Iob&#259;gia în Transilvania, Editura Academiei RSR, Bucure&#351;ti 1968 (vol. II)

15. Suciu Coriolan - Dic&#355;ionar istoric al localit&#259;&#355;ilor din Transilvania, 1967

16. Toffler Alvin - Puterea în mi&#351;care, Editura Antet

17. Tuns Vasile - Însemn&#259;ri (manuscris)

18. Tuns Vasiliu - Spre aducere aminte (manuscris)

19. Ursu Viorica - Rug&#259;ciune pentru Pintea Viteazul, în Revista &#8220;Graiul Bisericii Noastre&#8221;, nr. 2/1998

20. Viman Traian Valer - Autobiografie

*** Cartea de aur a Bisericii din Peteritea

*** Inventare apar&#355;inând Bisericii ortodoxe din Peteritea

*** Educa&#355;ia, pia&#355;a serviciilor &#351;i globalizarea economic&#259;, în ziarul Curentul, 16 iunie 1999

*** Enciclopedia României, vol. II

*** Maramure&#351;, ghid turistic al jude&#355;ului, Editura Sport-Turism, 1980

*** Maramure&#351;, monografie, Editura Sport-Turism, 1980

*** Registru pentru n&#259;scu&#355;i, Prim&#259;ria Vima Mic&#259;

*** Registrul agricol al comunei Vima Mica

*** Relat&#259;ri verbale consemnate de la: Rus Ionu (a lui Irimie), Tuns Vasile (din Dâmbu Uli&#355;ii), Nechita Flore &#351;i Reghina (din Dâmbu Uli&#355;ii), Nechita Dumitru (a Irinei), Vele Nelu, Bodea Grigore, Vima Mic&#259;, Viman Terezia, Peteritea (preoteasa, so&#355;ia preotului Viman Traian)



Bibliografie istoricul bisericii

Bibliografie

1. Chindri&#351; Cristian - Monografia Protopopiatului L&#259;pu&#351;, manuscris 1998

2. Gabor Valer - Monografia comunei Vima Mic&#259;, Bucure&#351;ti 2003

3. Giurescu C. Constantin, Giurescu C. Dinu - Istoria românilor din cele mai vechi timpuri pân&#259; ast&#259;zi, Editura Albatros 1975

4. Kadar Jozsef - Szolnok-Dobokavarmegye monographiaja, Kiadja Szolnok-Dobokavarmegye Kozonsege Deesen 1901 (Monografia Comitatului Solnoc-D&#259;bâca, Editura Publica&#355;iilor Comitatului Solnoc-D&#259;bâca, Dej 1901)

5. Lupu&#355; Irina - Monografia satului Peteritea, lucrare metodico-&#351;tiintific&#259; pentru ob&#355;inerea gradului didactic I, manuscris dactilografiat 1999

6. Oroveanu T. Mihai - Organizarea administrativ&#259; &#351;i sistematizarea teritoriului RSR, Editura &#350;tiin&#355;ific&#259; &#351;i enciclopedic&#259; 1980

7. Pascu &#350;tefan - Voievodatul Transilvaniei, Editura Dacia Cluj 1979 (vol. II, III, IV)

8. Posea Grigore - Jude&#355;ul Maramure&#351;, Editura Academiei RSR, Bucure&#351;ti 1980

9. Prodan David - Iob&#259;gia în Transilvania, Editura Academiei RSR, Bucure&#351;ti 1968 (vol. II)

10. Suciu Coriolan - Dic&#355;ionar istoric al localit&#259;&#355;ilor din Transilvania, 1967

11. Tuns Vasile - Însemn&#259;ri (manuscris)

12. Tuns Vasiliu - Spre aducere aminte (manuscris)

13. Ursu Viorica - Rug&#259;ciune pentru Pintea Viteazul, în Revista &#8220;Graiul Bisericii Noastre&#8221;, nr. 2/1998

24. Viman Traian Valer - Autobiografie

*** Cartea de aur a Bisericii din Peteritea

*** Inventare apar&#355;inând Bisericii ortodoxe din Peteritea

*** Maramure&#351;, ghid turistic al jude&#355;ului, Editura Sport-Turism, 1980

*** Maramure&#351;, monografie, Editura Sport-Turism, 1980

*** Registru pentru n&#259;scu&#355;i, Prim&#259;ria Vima Mic&#259;

*** Relat&#259;ri verbale consemnate de la: Rus Ionu (a lui Irimie), Tuns Vasile (din Dâmbu Uli&#355;ii), Nechita Flore &#351;i Reghina (din Dâmbu Uli&#355;ii), Nechita Dumitru (a Irinei), Vele Nelu, Bodea Grigore, Vima Mic&#259;, Viman Terezia, Peteritea (preoteasa, so&#355;ia preotului Viman Traian)



Anexe



Lista locuitorilor satului Peteritea

la sfâr&#351;itul anului 1999

(În ordinea numerelor de case, începând de Pe Poian&#259;, pe partea dreapt&#259; la intrarea în sat dinspre Vima Mic&#259;).

1. Flore Ioan, Flore Floare. 3. Tuns Gavril, Tuns Reghina, Tuns Sandu, Tuns Dani, Tuns Rodica. 4. Rus Valer, Rus Maria, Rus Nicoleta. 5. Tuns Ion, Tuns Terezia, Tuns Ionela. 6. Tuns Ludovica, Tuns Valeria, Tuns Cosmina, Tuns Cosmin. 7 Tuns Nicu&#351;or. 8. Tuns Vasile, Tuns Maria, Tuns Elena. 10. Mura Ioan, Mura Terezia, Mura Dorel. 11. Tecar Andrei, Tecar Dionisie, Tecar Veronica, Tecar Radu, Tecar Monica, Tecar Andreea. 17. F&#259;lcu&#351;an Nicolae, F&#259;lcu&#351;an Reghina. 18. Viman Terezia, Viman Zenu, Viman Aurica, Viman Doru. 19. Flore Maria. 20. Tuns Vasile, Tuns Maria, Tuns Viorel, Tuns Gavril, Tuns Ana, Tuns M&#259;d&#259;lina. 21. Tuns Dumitru, Tuns Dina, Tuns Dumitru. 22. Rus Ioan, Rus Ana. 23. Tuns Ioan Tuns Terezia, Paul Ion, Paul Viorica, Paul Ionu&#355;, Paul Ancu&#355;a, 24. Tuns Vasile, Tuns Floare. 25. Tuns Cornel, Tuns Vasile, Tuns Dan, Tuns Mariana. 26. Nechita Ioan, Nechita Dana, Nechita Delia, Nechita Anca. 28. Tuns Domnica. 30. Nechita Constantin, Nechita Ana, Nechita Domnica. 31. Tira Romulus, Tira Floare. 33. Danciu Maria. 34. Man Nicolae, Man Maria, Man Valentin, Man Ioan, Man Livia, Man Nicu&#351;or, Man Lenu&#355;a, Man Ani&#351;oara, Man Liviu. 35. Martin Ioan, Martin Hermina, Martin Hermina, Martin Daniela, Martin Nelu, Martin Camelia. 36. Rus Gheorghe, Rus Ana. 37. Lati&#351; Maria, Lati&#351; Vasile. 38. Tuns Grigore, Tuns Violeta, Tuns Simona, Tuns Florin. 39. Tuns Vasile, Tuns Reghina, Tuns Gheorghe. 40. B&#259;bu&#355; Petre, B&#259;bu&#355; M&#259;riu&#355;a, B&#259;bu&#355; Alina, B&#259;bu&#355; Tabita, B&#259;bu&#355; Anca. 41. Tuns Floare, Cândea Gavril. 42. Tuns Gavril, Tuns Lotica. 43. Chira Ana, Giurgiu Nicolae, Giurgiu Raveca, Giurgiu Beniamin, Giurgiu Lidia, Giurgiu Benjamin. 44. B&#259;bu&#355; Ioan, B&#259;bu&#355; Mihaela, B&#259;bu&#355; Reghina. 45. Nechita Alexandru, Nechita Eugenia, Nechita Valer, Nechita Mariana, Rus Ana. 46. Mura Valeria, Mura Augustin, Mura Maria, Mura &#350;tefan, Mura &#350;tefania. 48. Mura Viorel, Mura Domnica, Mura Alexandru, Mura D&#259;nu&#355;, Mura Bianca. 49. Tuns Petru, Tuns Rozalia, Cândea Adrian, Cândea Valeria, Cândea Lavinia. 50. B&#259;bu&#355; Vasile, B&#259;bu&#355; Reghina, B&#259;bu&#355; Valeria, B&#259;bu&#355; Ioan, B&#259;bu&#355; Vasile. 51. Dom&#351;a Emil, Dom&#351;a Nela, B&#259;bu&#355; Ruxandra. 53. Nechita Eugenia. 54. Nechita Gavril, Nechita Ana, Nechita Ioan, Nechita Mihaela, Nechita Mihai. 55. Buteanu Nicolae, Buteanu Lenu&#355;a. 57. Rus Gavril, Rus Ecaterina. 58. Vla&#351;in Ioan, Vla&#351;in Saveta. 59. B&#259;bu&#355; Flore, B&#259;bu&#355; Floare, B&#259;bu&#355; Mariana, B&#259;bu&#355; Dan. 62. Stanciu Mircea, Stanciu Emilia, Stanciu Niculae, Tuns Maria. 63. Roman Ioan, Roman Elvira. 65. Roman Cornel, Roman Eugenia. 66. Tuns Gavril, Tuns Ana. 67. Tuns Petre. 68. Flore Gavril, Flore Dina, Flore Dana, Flore Gabriela, Flore Flavia, Flore Flaviu, Flore Dan. 70. Tuns Vasile, Tuns Susana, Tuns Vasile, Tuns Mariana, Tuns Diana, Tuns Flavia, Tuns Flaviu. 71. Tuns Alexandru, Tuns Floare, Vla&#351;in Ovidiu, Vla&#351;in Ana, Vla&#351;in Alexandra. 72. Tuns Nicolae, Tuns Violeta, Tuns C&#259;t&#259;lin, Tuns Cristian. 73. Tuns Viorel, Tuns Rafila, Man Augustin, Man Veronica, Man Valer. 74. Tuns Vasile, Tuns Leti&#355;ia. 75. Nechita Dumitru, Nechita Filotina, Roman Ovidiu, Roman Elena, Roman Mihai, Roman Adrian. 76. Criste Victoria. 77. Roman Cornel, Roman Valeria, Roman Gheorghe, Roman Delia, Roman Adina. 78. Criste Nicolae. 79. Tuns Grigore, Tuns Floare, Tuns Florin, Roman Claudiu, Roman Maria. 80. Bob Petre, Bob Maria. 81. Vele Nelu, Vele Otilia, Vele Mihaela, Vele Mihai, Tuns Rozalia. 82. Nechita Flore, Nechita Reghina. 84. Nechita Ioan, Nechita Valeria, Nechita Dan. 86. Tuns Valentin, Tuns Otilia, Tuns Sorin, Tuns Augustin. 87. Nechita Ioan, Nechita Mari&#355;a, Nechita Mircea, Nechita Rodica. 88. Mura Augustin, Mura Maria. 90. Tuns Floare, Tuns Petru, Tuns Ionela, Tuns Daniela. 91. Nechita Vasile. 93. Florian Floare. 94. Tuns Augustin, Tuns Maria, Tuns D&#259;nu&#355;. 95. Nechita Cornel. 96. S&#259;van Ioan, S&#259;van Susana, S&#259;van Florin, S&#259;van Cristina, S&#259;van Andrei. 97. Florian Vasile, Florian Rozalia. 98. Tuns Andrei, Tuns Reghina, Tuns Ion. 99. Filip Nicolae, Filip Petre, Filip Aurica, Filip Monica, Filip Simona, Filip Veturia, Filip Niculae, Filip Mirela. 100. Nechita Samfora. 101. Rus Nicolae, Rus Catalina, Rus C&#259;lin, Rus Ovidiu, Rus Mihaela. 102. Tuns Ion, Tuns Ana. 104. Roman Gheorghe, Roman Maria, Roman Anuca, Roman Anca, Roman Amalia, Roman Ionel. 107. Tuns Viorel, Tuns Maria. 108. &#354;i&#355;oc Andrei, &#354;i&#355;oc Reghina, &#354;i&#355;oc Florin. 109. Nechita Valer, Nechita Domnica. 110. Nechita Eugenia. 111. Tuns Nicu&#351;or, Tuns Terezia, Tuns Augustin. 112. Mura Maria, Petru&#355; Ioan, Petru&#355; Claudia, Petru&#355; Ioana, Petru&#355; Claudiu.



Lista înv&#259;&#355;&#259;torilor

Înainte de primul r&#259;zboi mondial: Chira Sav, Golia (din Apuseni, nepot al lui Avram Iancu), Farca&#351; Dumitru din Peteritea (care a avut dou&#259; fete - Reghina, c&#259;s&#259;torit&#259; Tuns, în Peteritea, &#351;i Hermina, c&#259;s&#259;torit&#259; în R&#259;zoare).

În perioada interbelic&#259;: Nechita Gavril (popa din Osoi sau din Muncel), Oros (Vasile?) n&#259;scut în Vima &#351;i c&#259;s&#259;torit în V&#259;lenii L&#259;pu&#351;ului (de unde f&#259;cea naveta), S&#259;van (Ion?) din Gostila, Viman Oliver.

În perioada r&#259;zboiului au fost doi înv&#259;&#355;&#259;tori unguri: Iuczi (pentru scurt timp) &#351;i Gabor Molnar (din Secuime).

Dup&#259; 1944: Viman Traian-Valer, Man Victor (zis Feleher&#355;) din Poiana Porcului (Fântânele), Cr&#259;ciuna&#351; Simion (probabil fost ofi&#355;er), din Ciub&#259;ncu&#355;a - S&#259;laj, Con&#355;i&#351; &#350;tefan din Poiana Blenchii, Pi&#355;igoi Lucia din Muntenia, Nechita C&#259;t&#259;lina, din Peteritea, Balint Ioan, Man Alexandru, Rusu Gavril, Micu Dinu, Gabor Maria, Bota Lucre&#355;ia, Br&#259;gariu Marius.



Lista educatoarelor

Tuns Valeria din Peteritea (Nechita, dup&#259; c&#259;s&#259;torie &#351;i având domiciliul actual în Sibiu). I-au succedat Nechita C&#259;t&#259;lina (a lui &#350;tefan a lui Iano&#351;, tot din Peteritea), Bota Maria (Suciu de Sus), Herman Rodica (Rogoz), Tuns Maria (Gro&#351;ii &#354;ible&#351;ului), Flore Dina (a lui Gheorghe a lui &#350;ofron din Peteritea), apoi Vla&#351;in Ana (n&#259;scut&#259; Tuns, a lui Alexandru de la Coroian, din Peteritea), Nechita Mia (din V&#259;lenii L&#259;pu&#351;ului).



Lista preo&#355;ilor

(în ordine cronologic&#259;)

Pop Pavel, Popa Vasilie (din Peteritea, f&#259;r&#259; urma&#351;i), Pop D&#259;nil&#259;, Cândea Atanasiu (din Vima Mic&#259;), Micu Gheorghe (din Vima Mare), Both Ioan, Nechita Gavril (fost înv&#259;&#355;&#259;tor), Viman Traian, Grigore Man, zis Neofit (din R&#259;zoare, n&#259;scut în Boiereni), Negoi&#355;&#259; Constantin, din Buz&#259;u &#351;i Dumitru &#350;tefan (din Moldova), Mure&#351;an Augustin (din Chiolchij, lâng&#259; Dej), Pop Ion (din Rohia), Ropan Ioan (din Rohia), Oancea Ioan (din Ciocoti&#351;), Man Felician (din Borcut).



Lista localnicilor cu instruc&#355;ie superioar&#259;

&#351;i localitatea în care s-au stabilit

1 - Flore (Mure&#351;an) Elvira (Târgu L&#259;pu&#351;, profesoar&#259;), 19 - Flore Ioan (Cluj-Napoca, inginer electronist), 24 - Tuns (Nechita) Valeria (Sibiu, profesoar&#259; de istorie), 42 - Tuns (Moi&#351;) Olimpia (Baia Mare, profesoar&#259; de chimie), Tuns Ioan (Bra&#351;ov, inginer constructor), 49 - Tuns Ioan (Coroieni, inginer agronom), 55 - Buteanu (Peter) Ana (Baia Mare, economist&#259;), 82 - Nechita Vasile (Satu Mare, ziarist), 84 Nechita (Cava&#351;i) Dana, (Baia Mare, asistent social), 100 - Nechita Nicolae (Baia Mare, profesor de fizic&#259;), 109 - Nechita Mircea (Bucure&#351;ti, pictor).

NOT~: cifrele reprezint&#259; numerele de case din Peteritea.



Lista chiaburilor

(declara&#355;i cam prin 1952-1955)

Ra&#355; Vasile (fost primar în perioada de ocupa&#355;ie a nordului Ardealului), Tuns Ion (a lui Gheorghe), Rus Gavril (din Z&#259;podie), Nechita Alexandru (a B&#259;banului), Nechita Ion (de la Manica), Nechita Nicolae (de Pe Poian&#259;), Flore Gheorghe (de Pe Poian&#259;), Nechita Vasile (a Varvarei, din Dâmbu Uli&#355;ii), Farca&#351; Constantin (de Pe Fa&#355;&#259;).



Lista eroilor c&#259;zu&#355;i

în cele dou&#259; r&#259;zboaie mondiale



Eroii din Primul R&#259;zboi mondial

Tuns Flore, Bo&#355; Teodor, Criste Ioan, Criste Gavril, Coste Alexe, Cionca Teodor, Flore Gavril, Farca&#351; Viorel, Nechita Onu&#355;, Nechita Gavril, Nechita Nicolae, Nechita Gregoriu, Nechita Wasilie a Sav, Nechita Teodor, Nechita Wasilie Lion, Nechita Flore, Pop Petru, Rus Ioan, Rus Flore, Tuns Wasilie, Trif Kiril&#259;, Trif Gavril, Flore Ion, Trif N. Gavril, Tuns Alexandru, Tuns Ion, Tuns Gavril Tuns Zosim.



Eroii din R&#259;zboiul al doilea Mondial

Nechita Niculae, Nechita Flore, Nechita Aftene, Nechita Niculae, Nechita Todor, Tuns Petre, Tuns &#350;andor, Rus Niculae, Tuns Agustin.



Lista celor pleca&#355;i din sat dup&#259; 1960

(În ordinea numerelor de case) - 1 - Flore (Mure&#351;an) Elvira (Târgu L&#259;pu&#351;), 3 - Tuns Mariana, Tuns Ioan, Tuns Dina, Tuns Petre (Baia Mare), 4 - Rus Nicolae (S&#259;c&#259;l&#259;&#351;eni), Rus Viorica (Baia Mare), 8 - Tuns Terezia (Fântânele), Tuns Aurica (Vima Mare), 18 - Viman Zoia (&#350;omcuta Mare), 19 - Flore Ioan (Cluj-Napoca), 20 - Tuns Ana, Tuns Ioan (Baia Mare), 21 - Tuns Florin (Târgu L&#259;pu&#351;), 22 - Rus Petru - (Baia Mare), Rus Vasile (Târgu L&#259;pu&#351;), 23 - Tuns Cornelia (Coroieni), Tuns Viorel (Brebeni), 24 - Tuns (Nechita) Valeria (Sibiu), Tuns Ioan (Târgu L&#259;pu&#351;), Tuns Viorel (Baia Sprie), 25 - Tuns Aurelia (Glod), Tuns Veturia, Tuns Maria (jude&#355;ul Timi&#351;), Tuns Ioan (Vima Mic&#259;), Tuns Valer, Tuns Gavril (Baia Mare), Tuns Cornelia, Tuns Valeria (Târgu L&#259;pu&#351;), 26 - Nechita Gavril, Nechita Samfora, Nechita Mariana (Vima Mic&#259;), 28 - Tuns Floare (V&#259;lenii L&#259;pu&#351;ului), Tuns Reghina (jude&#355;ul Timi&#351;), 30 - Nechita Ion (Baia Mare), 31 - Nechita Sandu (Vima Mare), 34 - Man Terezia (Seini), Man Gavril (Petrova), Man Marioara (V&#259;lenii L&#259;pu&#351;ului), Man Ani&#351;oara (Gelu, jude&#355;ul Satu Mare), 36 - Rus Paulina (Baia Mare), 37 - Lati&#351; Viorica (Strîmbu B&#259;iu&#355;), 38 - Tuns Veturia (R&#259;zoare), 39 - Tuns Alexandru (Baia Mare), Tuns Mariana (R&#259;zoare), 42 - Tuns (Moi&#351;) Olimpia (Baia Mare), Tuns Ioan (Bra&#351;ov), Tuns Valeria, Tuns Virginia (Baia Mare), 43 - Chira Rozalia (Cerne&#351;ti), Chira Terezia, Chira Dorica (Baia Mare), Chira Maria (Arini&#351;), 44 - Tuns Valentin (Târgu L&#259;pu&#351;), 45 - Todoran Gavril (Z&#259;rne&#351;ti), Nechita Valeria (Coroieni), 48 - Mura Dorina, Mura Ana (Baia Mare), Mura Marioara (V&#259;lenii L&#259;pu&#351;ului), Mura Rodica (S&#259;lni&#355;&#259;), 49 - Tuns Ioan (Coroieni), Tuns Maria, Tuns Vasile (Baia Mare), 51 - B&#259;bu&#355; Augustin (Baia Mare), B&#259;bu&#355; Sabin (Bra&#351;ov), B&#259;bu&#355; Sandu (Suciu de Sus), B&#259;bu&#355; Aurel (Gostila), B&#259;bu&#355; Valentin, B&#259;bu&#355; Ioan (Baia Mare), 52 - Tuns Augustin (Baia Mare), Tuns Valer, Tuns Aurelia (Târgu L&#259;pu&#351;), Drelea Dorica (V&#259;lenii &#350;omcutei), Drelea Lucian (Z&#259;rne&#351;ti), 54 - Nechita Dumitru, Nechita Liliana (Baia Mare), 55 - Buteanu Ionel (Ferneziu), Buteanu (Peter) Ana (Baia Mare) 59 - B&#259;bu&#355; Livia (R&#259;zoare), 62 - Tuns Reghina (Dealu Mare), 63 - Roman Gheorghe (Austria), Roman Rodica (Baia Mare), 65 - Roman Viorel (Nistru), Roman Daniel, Roman Ioan (Baia Mare), Roman Rozalia (Fântânele), 66 - Tuns Maftei (Târgu L&#259;pu&#351;), Tuns Ioan (Vima Mare), 72 - Tuns Gavril, Tuns Ana (Târgu L&#259;pu&#351;), 73 - Tuns Maria (Vima Mare), Man Aurelia (Baia Mare), Man Viorel (Chechi&#351;), Man Dana (Coroieni), 74 - Tuns Aurel - (Baia Mare), 77 - Tuns Rodica (Canada), Tuns Rozalia (Târgu L&#259;pu&#351;), 78 - Criste Silvia (Târgu L&#259;pu&#351;), 79 - Tuns Viorel, Tuns Viorica (Baia Mare), Tuns Anuca (Groape), 80 - Bob Milica, Bob Hortensia (Cobadin, jude&#355;ul Constan&#355;a), Bob Domnica (Târgu L&#259;pu&#351;), 82 - Nechita Vasile (Satu Mare), 84 - Nechita Cava&#351;i Dana (Baia Mare), 88 - Mura Adriana, Mura Adrian (Baia Mare), Mura Norica (V&#259;lenii L&#259;pu&#351;ului), 93 - Florian Mariana, Florian Ioan (Baia Mare), 94 - Tuns Rozica (Baia Mare), Tuns Ioan (Col&#355;irea), 97 - Florian Niculina (Baia Mare), 98 - Tuns Victoria (R&#259;zoare), Tuns Nadia (Coroieni), 100 - Nechita Nicolae (Baia Mare), Nechita Alexandru (Baia Mare), 101 - Rus Valeria (Târgu L&#259;pu&#351;), Rus Ion (Groape), Rus Maria (Peluc&#259;), 102 - Tuns Silvia (Târgu L&#259;pu&#351;), Tuns Maria (Copalnic M&#259;n&#259;&#351;tur), 106 - Nechita C&#259;t&#259;lina (Baia Mare), 108 - &#354;i&#355;oc Rozalia, &#354;i&#355;oc Gavril, &#354;i&#355;oc Veronica (G&#259;vojdia, Cara&#351; Severin), 109 - Nechita M&#259;riuca (Baia Mare), Nechita Mircea (Bucure&#351;ti), 110 - Nechita Augustin, Nechita Radu, Nechita Elena (Baia Mare), 111 - Tuns Delia (Târgu L&#259;pu&#351;), 112 - Mura Zamfira (Coroieni).



Familii plecate din sat: Nechita Dumitru (a Elenei), 3 membri - Târgu L&#259;pu&#351;, Tuns Grigore (a Telentei), 6 membri - jude&#355;ul Timi&#351;, Criste Trifan, 6 membri - jude&#355;ul Timi&#351;, B&#259;bu&#355; Gavril, 6 membri - Târgu L&#259;pu&#351;, Vla&#351;in Rozalia, 4 membri - B&#259;iu&#355;.



NOT~: cifrele reprezint&#259; numerele de case (numerotarea începe de Pe Poian&#259; &#351;i se sfâr&#351;e&#351;te în apropiere, peste drum, Pe Moine).



Lista celor veni&#355;i în sat

11. Tecar Dionisie (Suciu de Sus). 17. F&#259;lcu&#351;an Nicolae (R&#259;zoare). 18. Viman Aurica (Baia Mare). 23. Paul Ion (Mara). 25. ? (R&#259;zoare). 26. Nechita Dina (Ciocoti&#351;). 31. Tira Romulus (Suciu de Sus). 34. Man Nicolae (Fântânele). 35. Martin Ioan (Rohia). 38. Tuns Violeta (Baba). 41. Cândea Gavril (Vima Mic&#259;). 43. Giurgiu Nicolae (L&#259;pu&#351;u Românesc). 44. B&#259;bu&#355; Ioan (Vima Mare). 45. Rus Ana (Baba). 48. Mura Domnica (Groape). 49. Cândea Adrian (Târgu L&#259;pu&#351;). 51. Dom&#351;a Emil (Dej). 53. Nechita Eugenia (&#350;asa). 55. Buteanu Nicolae (L&#259;pu&#351;u Românesc), Buteanu Lenu&#355;a (Vima Mic&#259;). 58. Vla&#351;in Ioan (Rohia), Vla&#351;in Saveta (Groape). 62. Stanciu Mircea (Dealu Mare). 63. Roman Elvira (R&#259;zoare). 65. Roman Eugenia (Vima Mic&#259;). 70. Tuns Susana (Baba), Tuns Mariana (R&#259;zoare). 71. Vla&#351;in Ovidiu (R&#259;zoare). 72. Tuns Violeta (Ilba). 75. Roman Ovidiu (Vima Mic&#259;). 77. Roman Cornel (Vima Mare). 79. Roman Claudiu (Vima Mic&#259;). 80. Bob Petre (Române&#351;ti). 82. (Morar) Nechita Reghina (R&#259;zoare). 88. Mura Augustin (R&#259;zoare). 90. Tuns Petru (Dolheni). 93. Florian Floare (Vima Mare). 96. S&#259;van Ioan (Dealu Mare). 97. Florian Vasile (Valea Arinului). 99. Filip Nicolae (Libotin). 108. &#354;i&#355;oc Andrei (R&#259;zoare). 111. Tuns Terezia (Dealu Mare). 112. Petru&#355; Ioan (V&#259;lenii L&#259;pu&#351;ului).



Modific&#259;ri de stare civil&#259;

&#351;i eviden&#355;a popula&#355;iei în 1999



Nou-n&#259;scu&#355;i - 1

C&#259;s&#259;tori&#355;i - 3. B&#259;bu&#355; Delia - Baia Mare, Man Viorel - Chechi&#351;, Tuns Florin - Târgu L&#259;pu&#351;.

Mor&#355;i - Tuns C&#259;t&#259;lina, Lati&#351; Augustin (din V&#259;lenii L&#259;pu&#351;ului), Chira Petre (din In&#259;u), Tira Alexandra (minor&#259;).



Lista toponimelor



Brani&#351;te, Brani&#351;tea lui Trifan, Brani&#351;tea lui Ghiran, Brani&#351;tea lui Constantin, La Bolovan, La Blidu&#355; (izvor), La Bort&#259;, C&#259;rpini&#351;, Coasta Ilioii, La Colnice, La C&#259;ldare &#351;i La Bisericu&#355;&#259; (locuri pe râul L&#259;pu&#351;), Calea Ma&#351;chii, Clej&#259;, La Clif&#259;, Capul Câmpului, Sub Coaste, Pe Cârjescu, Dup&#259; Cârjescu, Sub Cârjescu, În Co&#351;er&#259;, La Copit&#259; (stânc&#259;), În Certeze (loc &#351;i izvor), Coasta lui Lazar, Coasta cu Cornii, Coasta Prunilor, Cuculb&#259;t&#259;, La Custur&#259;, Sub Deal, Dup&#259; Deal, Dealul Hotarului, Dealul Clifii, Dup&#259; Dâmb, În Dâmbu Poienii, Dup&#259; Dâmbu Poienii, Dâmbu Sec&#259;turii, Pârâul Sec&#259;turii, Dâmbu Uli&#355;ii, Dâmbu lui V&#259;sâi, Dâmbu lui Grigore, Pe Delu&#355;, Sub Delu&#355;, În Domneasca, În Dos, Dosu Mecii, Dâmbu Z&#259;pozii, Dâmbu lui Ion, Deasupra Gârliciului, Gârli&#351;te, Fa&#355;a Oanei, Fântâna Pintii (izvor), Pe Fa&#355;&#259;, Sub Fa&#355;&#259;, Fa&#355;a Breab&#259;nului, Fa&#355;a Glodului, Godovana, Grotopine, Groapa Antoneasc&#259;, Hreana, Huciul Tilinc, În Laz, În L&#259;zu&#355;, Locul Românesc, Pe Lunc&#259;, Maxineasa, Pe Moine, La Mis&#259;rni&#355;&#259;, La M&#259;gurici, Pârâul M&#259;guriciului, Dâmbu M&#259;guriciului, La P&#259;r, La P&#259;ru&#355;, La Poni&#355;&#259;, La Poian&#259;, În Pust&#259;, În P&#259;ltini&#351;, În Pietrar, Piciora&#351;, Picioru Arinului, Poiana Copiilor, În Ponoare, Pe Pod, Picioru Bochii, Piciorul Gropi&#355;ei, Pe Poderei, Pe Poian&#259;, Podul Rotund, Poienile Ra&#355;ului, Pe Pârâul Fântânii, Pârâul cu Trestia, Pârâul Pogorului, Pârâul Poni&#355;ei, Râtu Florenesc, La S&#259;rune, Sfor&#351;el, Stârci, Stanu Pietricelii (stânc&#259;), Sub Pietricea, Stani&#351;te, S&#259;c&#259;da&#351;, În &#350;es, În T&#259;u&#355;, În T&#259;uri, La &#354;igani, Vr&#259;nicioar&#259;, Dup&#259; Vale, În Vizuini, Pe Vârf, Între Vâlcele, Vâlceaua lui Iano&#351;, Vâlceaua Ursului, Vâlceaua Florii, V&#259;ceni, Vârtop, Z&#259;podia Clisii, Z&#259;podia Nichiteasc&#259;, Z&#259;podia Pietroas&#259;, Z&#259;podia Ru&#351;ilor, În Z&#259;podie, În Z&#259;lo&#351;aguri.



Lista regionalismelor &#351;i echivalentul lor literar

a-bua-bua - nani-nani, ac&#259;&#355; - salcâm, adiag - argil&#259;, adistin - castan, ai - usturoi, amintrilea - altfel, altminteri, astupu&#351; - dop, bade - nene, b&#259;dic&#259; - unchi, b&#259;rbân&#355;&#259; - putin&#259;, b&#259;utor - be&#355;iv, beteag - bolnav, bic&#259;&#351;el - bolovan (rotunjit de ape), blid - farfurie, bolund - z&#259;p&#259;cit, nebun, bong&#259;u - bondar, borâ - a voma, bort&#259; - scorbur&#259;, bo&#351;c&#259; - bucat&#259; de dovleac, botei - turm&#259;, bo&#355;i - sarmale, bruj - bulg&#259;re, buci&#351;te - mrani&#355;&#259;, bug&#259;t - destul, bumb - nasture, bumb în ureche - cercel, caier - furc&#259; (de tors), carte - scrisoare, carte, c&#259;c&#259;d&#259;ri - m&#259;ce&#351;e, c&#259;lbas - caltabo&#351;i, c&#259;put - veston, c&#259;soi - caban&#259;, c&#259;t&#259; - c&#259;tre, cârmoj - col&#355; de pâine, câtilin - încet, centur&#259; - curea lat&#259;, ceter&#259; - vioar&#259;, chip - fotografie, cioareci - pantaloni din stof&#259; de lân&#259;, ciormag - larv&#259;, ciuline - cartofi, ciuline scurte - pireu de cartofi, ciobâc - &#355;ân&#355;ar, ciont - os, ciontos - osos, ciurd&#259; - ciread&#259;, clencer - prepeleac, clop - p&#259;l&#259;rie, clon&#355; - plisc, cloco&#355;el - ghiocel, cocostârc - barz&#259;, copâr&#351;eu - sicriu, copasturi - coclauri, cotcorozi - a cotcod&#259;ci, cuculb&#259;u - melc, cucuruz - &#351;tiulete, curechi - varz&#259;, cu&#351;m&#259; - c&#259;ciul&#259;, curp&#259;tor - tabl&#259; de lemn pe care se preg&#259;te&#351;te pl&#259;cinta sau se taie carnea, cutie - piatr&#259; de ascu&#355;it, d&#259;rab&#259; - bucat&#259;, dâc, dâcos - moft, mofturos, delni&#355;&#259; - parcel&#259;, dohan - tabac, doh&#259;ni - a fuma, drani&#355;&#259; - &#351;indril&#259;, dr&#259;gu&#355;&#259; - iubit&#259;, drip&#259;li - a b&#259;t&#259;tori, de t&#259;tului mare - mare de tot, dur&#259;i - rostogoli, durduluc - sferic, rotund, f&#259;rin&#259; - f&#259;in&#259;, fârcitur&#259; - claie de fân, fefeli - a comenta, feteu - sob&#259;, fain - frumos, fe&#351;ti - vopsi, fe&#351;teal&#259; - vopsea, fe&#351;til&#259; - fitil, fo&#351;itur&#259; - troian, fotoghin - petrol, gaz lampant, gândac - &#351;arpe, g&#259;b&#259;na&#351; - hambar, g&#259;lbinare - hepatit&#259;, g&#259;un - b&#259;rz&#259;une, gârm&#259;&#355; - pofticios, gong&#259; - gândac, goz&#259;ri&#355;&#259; - lopat&#259; (f&#259;ra&#351;), gozuri - paie uscate, impurit&#259;&#355;i, groas&#259; - gravid&#259;, gro&#351;tior - smântân&#259;, gum&#259; - cauciuc, hal&#259;u - jgheab, han&#355; - hoit, hazn&#259; - folos, h&#259;b&#259;uc - buimac, hebereu - alandala, hia - nevoie, hitioan - slab, hâd - urât, hârg&#259;u - oal&#259; de lut, hârd&#259;u, hârle&#355; - lopat&#259;, hleab - acaret, holtei - tân&#259;r, horinc&#259; - &#355;uic&#259;, palinc&#259;, horji - freca, hr&#259;nit - s&#259;turat, hri&#351;ca&#351; - orez, hrojner - r&#259;z&#259;toare, hrojni - a r&#259;zui, a freca, huci - tufi&#351;, crâng, huceana - mama p&#259;durii (?), huhurez - bufni&#355;&#259;, hulpe - vulpe, hunsfut - &#351;mecher, viclean, hurlupi - corcodu&#351;e, h&#259;iza&#351; - iaz, ileu - nicoval&#259;, îmburda - r&#259;sturna, înclon&#355;i - a sparge semin&#355;e în gur&#259;, înstru&#355;a - împodobi, jeb - buzunar, jil&#259;u - rindea, jinti&#355;&#259; - zer, laib&#259;r - vest&#259;, leg&#259;r - suferta&#351;, lepedeu - cerceaf, le&#355; - &#351;ipc&#259;, stinghie, lipie - cl&#259;tit&#259;, linguroi - polonic, lingur&#259; mare de lemn, lompa&#351; - felinar, lud&#259;u (duplete) - dovleac, luh&#259;r&#259; - trifoi, mai - ficat, malin - liliac, mama b&#259;trân&#259; - bunica, ma&#355;e - intestine, m&#259;d&#259;ri - a alinta, m&#259;lai - porumb, f&#259;in&#259; de porumb, mândru - frumos, mâ&#355;, mâ&#355;&#259; - pisoi, pisic&#259;, mere - a merge, mieru - albastru, mohorât - bordo, mol - noroi, moromea&#355;&#259; - ar&#259;tare, mort&#259;ciune - hoit, mo&#351;inoi - mu&#351;uroi, murui - mâzg&#259;li, n&#259;fram&#259; - batic, n&#259;fr&#259;mu&#355;&#259; - batist&#259;, n&#259;na&#351; - na&#351;, nealco&#351; - elegant, negricios - brunet, o fost foast&#259; - fusese, oco&#351; - iste&#355;, oiag&#259; - sticl&#259;, pancove - gogo&#351;i, paprica&#351; - sos, par&#259; - flac&#259;r&#259;, p&#259;curar - cioban, petrecanie - înmormântare, pieptar - cojoc-vest&#259;, pit&#259; - pâine, pi&#355;iene - p&#259;nu&#351;i, pi&#355;iga - a pi&#351;ca, ponturos - &#351;olticar, pomni&#355;ar - dud, pomni&#355;&#259; - dud&#259;, frag&#259;, porie - mizerie, murd&#259;rie, potoli - a stinge, preumblare - plimbare, pripor - pr&#259;pastie, pumn&#259;&#351;el - man&#351;et&#259; (la mânec&#259;), prund - nisip, porodici - p&#259;tl&#259;gele ro&#351;ii, p&#259;zitur&#259; - sup&#259;, pociump - &#355;&#259;ru&#351;, popiro&#351; - hârtie, presosit (a fi) - bizuit, bazat (pe), prob&#259; - solni&#355;&#259;, prob&#259;li (a) - a încerca, puhab - afânat, pup - chifl&#259;, ratut&#259; - omlet&#259;, razm&#259; - felie de cartof prajit, r&#259;dit&#259; - ridiche, r&#259;u la ma&#355;e - r&#259;ut&#259;cios, rânz&#259; - stomac, rât - platou, por&#355;iune de lunc&#259;, riti&#351;&#259; - pl&#259;cint&#259; din foi, rud&#259; - b&#259;&#355; de lemn, mai gros decât nuiaua &#351;i mai sub&#355;ire decât parul, sarc&#259; - co&#355;ofan&#259;, s&#259;l&#259;ri&#355;&#259; - solni&#355;&#259;, sirep - iute, siris&#259;u - fer&#259;str&#259;u, scrijea - felie, sfeter - jerseu, silvori&#355;&#259; - magiun, sleder - burghiu, sfredel, sloi - &#355;ur&#355;ure, s-o dusu-s&#259; - s-a dus, sorbitur&#259; - sup&#259;, sp&#259;m&#259; - a&#355;&#259; sub&#355;ire, stâlpare - crac&#259;, ramur&#259; (mare), stog - claie din snopi de grâu, stru&#355; - podoab&#259;, sumn&#259; - fust&#259; de lân&#259;, &#351;al - fular, &#351;ogor - cumnat, &#351;tergur&#259; - prosop, &#351;tergar, strai&#355;&#259; - traist&#259;, &#351;trimfi - ciorapi, t&#259;ietor - butuc pentru t&#259;iat lemne, tat&#259; b&#259;trân - bunic, t&#259;rcat - cu dungi, t&#259;u - balt&#259;, tegl&#259; - c&#259;r&#259;mid&#259;, temeteu - cimitir, tocan&#259; - m&#259;m&#259;lig&#259;, toc&#259;ner - f&#259;c&#259;le&#355;, tomni - repara, reface, topal&#259; - sos, top&#259;nci - ghete, tort - a&#355;&#259;, &#355;eli - a &#355;inti, &#355;iora - a picura de ploaie, t&#259;rna&#355; - prisp&#259;, tr&#259;sc&#259;li - a zdruncina, tuie&#351; - prostu&#355;, nepriceput, &#355;ol - p&#259;tur&#259;, unsoare - untur&#259;, v&#259;c&#259;li - a tencui, vâji - a (se) potrivi, videre - g&#259;leat&#259;, vadr&#259;, vi&#355;elar - mormoloc, vojoi - c&#259;p&#259;&#355;an&#259; de varz&#259;, vorovi - a vorbi, vran&#259; - &#351;li&#355; la fust&#259;, vrani&#355;&#259; - poart&#259;, vreme grea - furtun&#259;, zadie - &#351;or&#355;, zaic&#259; - gai&#355;&#259;, zam&#259; (p&#259;zitur&#259;) - sup&#259;, z&#259;h&#259;it - ocupat, z&#259;r&#259;stit - r&#259;t&#259;cit (fig.), zibzar - fermoar, zvârdin&#259; - cump&#259;n&#259;.



Rotacisme

butruc - butuc, ca&#351;tarige - catalige, f&#259;rin&#259; - f&#259;in&#259;, mascur - mascul, serin - senin, staur - staul, verin - venin, nim&#259;rui - nim&#259;nui, corast&#259; - colast&#259;



&#8220;Antirotacisme&#8221;

cuculb&#259;u - curcubeu, grelu&#351; - greiere, greieru&#351;, mânân&#355;el - m&#259;run&#355;el, minos - miros, mo&#351;inoi - mu&#351;uroi, punoi - puroi, ustunoi - usturoi (gust)



Cuvinte cu sens deturnat

bo&#355; - sarma, b&#259;nui (a-&#355;i) - a regreta, chip - fotografie, cânta (a se) - a plânge, gândac - &#351;arpe, hr&#259;ni (a se) - a se s&#259;tura, lespede - tigaie, maz&#259;re - fasole, mal - mâl, m&#259;lai - porumb, mohorât - bordo, motor - ma&#351;in&#259;, autoturism, par&#259; - flac&#259;r&#259;, p&#259;zi (a se) - gr&#259;bi, pironi (a) - a chinui, porunci (a) - a transmite un mesaj prin cineva, potoli - stinge, rât - lunc&#259;, rud&#259; - b&#259;&#355;, sc&#259;p&#259;ta (a) - apune; vale - pârâu.



Cuvinte ie&#351;ite din uz

Bag&#259;u - tutun, ceruz&#259; - creion, f&#259;g&#259;d&#259;u - crâ&#351;m&#259;, han&#355; - stârv, popiro&#351; - hârtie, stog - claie din snopi de grâu, stru&#355; - podoab&#259;, prelestit - neastîmp&#259;rat, sumn&#259; - fust&#259; de lân&#259;, top&#259;nci - ghete.



Argouri



Au-ai! - auzi-o! (cu sens depreciativ), au-l-ai! - auzi-il! (cu sens depreciativ), b&#259;b&#259;l&#259;u - afemeiat, belit de pe dracu&#8217; - derbedeu, borât - brunet, buiac - r&#259;sf&#259;&#355;at, burduhos - gr&#259;san, dâcos - capricios, mofturos, hâit - bolnav de hernie (figurat: teren surpat &#351;i epitet depreciativ adresat unei persoane), holoboti - p&#259;l&#259;vr&#259;gi, holoboc - palavragiu, flecar, hunsfut - viclean, &#351;mecher, îmb&#259;l&#259;ciuni - obscenit&#259;&#355;i, mah&#259;r - &#351;ef, matahal&#259; - om corpolent, mânc&#259;u - gurmand, moco&#351;i - a mig&#259;li, muce-flaimuce - terche-berchea, mutal&#259;u - prost&#259;nac, puradel - copil de &#355;igan, tuie&#351; - prostu&#355;, nepriceput, puturos - lene&#351;, pu&#355;oi - pu&#351;tan, &#351;tab - &#351;ef, tac&#259;-&#355;i fleanca - taci!, valea! - car&#259;-te!



Alte def&#259;&#351;ur&#259;ri pân&#259; în anul 2005



În perioada 1990-2005:

- Consilieri din Peteritea: Nechita Dumitru (a Irinei), Vla&#351;in Ioan, Vele Nelu, Tuns Andrei, B&#259;bu&#355; Vasile.

- Primari pe comuna Vima Mic&#259;: Lupu&#355; Ioan, Bodea Ioan, Tibil Valer, Roman Ovidiu.



În 2002:

- Fiecare familie a primit un hectar de p&#259;dure plus suprafa&#355;a avut&#259; anterior ce dep&#259;&#351;ea un hectar.

- Pensia unui agricultor era de 400-500 mii lei.

- Piscicultur&#259; (de mici propor&#355;ii) înfiin&#355;at&#259; de familiile Vele &#351;i Mura.



În 2003:

- Cap&#259;t&#259; extindere mi&#351;carea religioas&#259; Oastea Domnului, la care se convertesc unii peteriteni.

- Circa jum&#259;tate din peteriteni renun&#355;&#259; la cre&#351;terea bivoli&#355;elor &#351;i î&#351;i cump&#259;r&#259; în schimb vaci.



În 2004:

- În Peteritea se instaleaz&#259; 64 de posturi telefonice (cele dou&#259; centraliste din Vima Mic&#259; sunt trimise în &#351;omaj).

- Cl&#259;direa fostului Consiliu (Sfat) Popular R&#259;zoare (înfiin&#355;at&#259; ini&#355;ial ca bir&#259;u al adminitstra&#355;iei maghiare în perioada de ocupa&#355;ie din 1940-1944) se demoleaz&#259; &#351;i se construie&#351;te o alt&#259; cl&#259;dire în acel loc.

- Pensia agricultorilor (fo&#351;ti cooperatori) se m&#259;re&#351;te la circa 1,2 milioane lei.

- Se introduce un microbuz &#351;colar pentru elevi.

- Grajdurile fostului CAP Vima Mic&#259; sunt cump&#259;rate de o firm&#259; din Gro&#351;ii &#354;ible&#351;ului. Firma are în plan s&#259; efectueze repara&#355;ii de ma&#351;ini &#351;i unelte agricole (în comun&#259; sunt 90 de tractoare), s&#259; înfiin&#355;eze un atelier de gatere &#351;i o ferm&#259; de 40 de vite.

- Pre&#355;ul terenului în comun&#259;: 400-500 mii lei arul în intravilan &#351;i 300 mii lei arul de teren arabil în extravilan (1 USD = 33.000 lei).



În 2005:

- 7 peteriteni lucreaz&#259; în str&#259;in&#259;tate (5 în Italia &#351;i 2 în Spania)

- s-au restituit p&#259;duri la Legea propriet&#259;&#355;ii (procesul înca nu e finalizat)



RAPORT INFORMATIV

PRIVIND SITUA&#354;IA ECONOMICO-SOCIALA A COMUNEI VIMA MICA PE ANUL 2000 &#350;I ACTIVITATEA SERVICIILOR PUBLICE DIN CADRUL PRIMARIEI



Comuna Vima Mic&#259; dispune de o suprafa&#355;&#259; total&#259; de 4.945 hectare, repartizat&#259; pe categorii de folosin&#355;&#259; dup&#259; cum urmeaz&#259;: arabil - 980 ha, p&#259;&#351;uni - 2.314 ha &#351;i fâna&#355;e - 1.650ha.

În cursul anului 2000 s-au îns&#259;mân&#355;at urm&#259;toarele culturi: grâu - 70 ha, orzoaic&#259; - 60 ha, ov&#259;z - 75 ha, porumb - 266 ha, cartofi - 94 ha, legume - 10 ha, plante de nutre&#355; - 350 ha.

În anul 2.000 s-au ob&#355;inut urm&#259;toarele produc&#355;ii, dup&#259; cum urmeaz&#259;: grâu - 105 to, orzoaic&#259; - 87 to, ov&#259;z - 106 to, porumb - 480 to, cartofi - 1.335 to, legume - 10,8 to, plante de nutre&#355; - 3.300 to mas&#259; verde.

Lucr&#259;rile de baz&#259; pentru înfiin&#355;area culturilor au fost executate atât mecanizat cât &#351;i cu atelaje cu trac&#355;iune animal&#259;.

Recoltarea cerealelor p&#259;ioase s-a f&#259;cut în mare parte mecanizat, trebuie îns&#259; men&#355;ionat faptul c&#259; în acest an cet&#259;&#355;enii s-au confruntat cu lipsa de utilaje în timpul optim în vederea recolt&#259;rii. F&#259;când o compara&#355;ie între anii 1999 &#351;i 2000, suprafe&#355;ele cultivate cu principalele culturi, cât &#351;i produc&#355;iile ob&#355;inute se men&#355;in aproximativ în acelea&#351;i limite, excep&#355;ie f&#259;când produc&#355;iile de cartofi &#351;i porumb, care au fost mai mari în anul 2000.

În ceea ce prive&#351;te cre&#351;terea animalelor, în anul 2000 s-au înregistrat urm&#259;toarele efective:

- bovine, total 1.183 capete din care: vaci - 815; ovine - 3.800, din care 3.256 oi mame; porcine - 1.163, din care 313 scroafe; p&#259;s&#259;ri - 7.000; cabaline - 213; familii de albine - 450. S-a constatat o sc&#259;dere în cursul anului 2000 la efectivele de bovine, ovine &#351;i porcine. În cursul anului 2000 s-au ob&#355;inut 930 de vi&#355;ei atât din îns&#259;mân&#355;&#259;ri artificiale, cât &#351;i din mont&#259; natural&#259;, 3.300 miei, 5.000 purcei &#351;i 24 mânji.

De asemenea, în cursul anului 2000 s-au valorificat prin consum propriu în familie, pe pia&#355;&#259; &#351;i la unit&#259;&#355;i industriale urm&#259;toarele efective de animale: 393 capete bovine, 3.030 ovine, 5.200 porcine.

În ceea ce prive&#351;te laptele, s-au ob&#355;inut &#351;i valorificat pe diverse c&#259;i 23.400 litri lapte de vac&#259;, &#351;i 1.450 litri lapte de oaie.

Analizând cele dou&#259; sectoare agricole &#351;i comparând produsele valorificate cu cele ale anului 1999 se poate afirma c&#259; la unele produse au fost cre&#351;teri, altele se men&#355;in la acela&#351;i nivel, iar unele sunt mai mici.

În ceea ce prive&#351;te aplicarea Legii 18/91 &#351;i 1/2000, situa&#355;ia se prezint&#259; în felul urm&#259;tor: din 880 de titluri pentru teren agricol s-au acordat 470, din care 13 pentru p&#259;dure, în propor&#355;ie de 50%. Tot în cursul acestui an au fost finalizate documenta&#355;iile la Legea 1/2000 &#351;i au fost înaintate la Prefectur&#259;, îns&#259; din lipsa unor acte care trebuiau aduse de cet&#259;&#355;eni acestea au fost respinse de comisia jude&#355;ean&#259;. La aceast&#259; dat&#259; documenta&#355;ie complet&#259; în acest sens are satul Jug&#259;streni, Vima Mare în propor&#355;ie de 90%, iar celelalte sate între 15 &#351;i 30%.

În cursul anului 2000, OCAOTA Maramure&#351; a redus la jum&#259;tate num&#259;rul speciali&#351;tilor topografi, astfel c&#259; pentru comuna noastr&#259; are un singur reprezentant. Dar el are în sarcin&#259; &#351;i ora&#351;ul Târgu L&#259;pu&#351;, a&#351;a încât ritmul m&#259;sur&#259;torilor în teren a sc&#259;zut îngrijor&#259;tor. Sunt necesare m&#259;suri în colaborare cu OCAOTA &#351;i prefectur&#259;, pentru a avea un reprezentant permanent în comun&#259;.

Conform datelor de care dispunem, pe raza comunei exist&#259; 315 atelaje cu trac&#355;iune animal&#259;, 2 autocamioane, 30 de tractoare cu remorci, 30 de pluguri, 16 discuri, 3 sem&#259;n&#259;tori &#351;i 3 combine.

În cursul anului 2000, prin programul guvernului privind sprijinirea agriculturii, au fost distribuite produc&#259;torilor agricoli 7.369 de cupoane pentru procurarea de îngr&#259;&#351;&#259;minte, semin&#355;e, pesticide etc.



Activitatea serviciilor publice din cadrul Prim&#259;riei Vima Mic&#259; pe anul 2000

În cursul anului 2000, prin serviciile publice din cadrul Prim&#259;riei Vima Mic&#259;, la cererea cet&#259;&#355;enilor &#351;i prin obliga&#355;iile de serviciu ce revin func&#355;ionarilor (secretar, contabil, referen&#355;i), au fost rezolvate în totalitate solicit&#259;rile cet&#259;&#355;enilor, cu excep&#355;ia celor de punere în posesie a terenurilor agricole.

În acest sens, au fost eliberate 512 adeverin&#355;e &#351;i dovezi, s-au întocmit 20 de acte notariale &#351;i 56 de anchete sociale.

Pe linie de stare civil&#259;, a fost întocmit un act de na&#351;tere, 10 de c&#259;s&#259;torie &#351;i 28 de deces. S-au eliberat 72 de certificate de stare civil&#259; pe linie agricol&#259;, precum &#351;i 760 de bilete de adeverire a propriet&#259;&#355;ii animalelor &#351;i 86 de certificate de produc&#259;tor.

S-au întocmit &#351;i s-au predat Direc&#355;iei Jude&#355;ene de Statistic&#259; d&#259;ri de seam&#259; AGR.

În cursul anului 2000 s-au &#355;inut 13 &#351;edin&#355;e de consiliu, luându-se 20 de hot&#259;râri &#351;i 100 de dispozi&#355;ii emise de primar.



Pe linie de asisten&#355;&#259; social&#259;, în anul 2000 au fost acordate 8 indemniza&#355;ii de na&#351;tere, 3 ajutoare de înmormântare &#351;i 74 de ajutoare de urgen&#355;&#259;.

La aceast&#259; dat&#259;, în comun&#259; exist&#259; 80 de agen&#355;i economici profila&#355;i pe produc&#355;ie &#351;i prest&#259;ri servicii, din care 49 de producerea b&#259;uturilor alcoolice, iar 14 agen&#355;i economici sunt profila&#355;i pe activit&#259;&#355;i comerciale.

În cursul anului 2000 a fost deschis&#259; brut&#259;ria Vima Mic&#259;, cu toat&#259; opozi&#355;ia r&#259;uvoitoare a unor cet&#259;&#355;eni, brut&#259;rie care asigur&#259; pâine de calitate pentru cet&#259;&#355;enii comunei.

A r&#259;mas descoperit&#259; o mare sfer&#259; a serviciilor, necesar&#259; locuitorilor, cum ar fi: repara&#355;ii auto, repara&#355;ii radio-tv., frizerie, coafur&#259;, repara&#355;ii înc&#259;l&#355;&#259;minte. Comer&#355;ul, practicat de agen&#355;ii economici, las&#259; mult de dorit în privin&#355;a igienei localurilor &#351;i a modului de servire a cet&#259;&#355;enilor. În acest sens consider&#259;m necesar&#259; o îmbun&#259;t&#259;&#355;ire a activit&#259;&#355;ii acestora prin luarea m&#259;surilor ce se impun de organele abilitate.



Urbanism &#351;i amenajarea teritoriului

În cursul anului 2000 au fost eliberate 7 certificate de urbanism &#351;i 7 autoriza&#355;ii de construire, fiind stopa&#355;i în aceast&#259; ac&#355;iune datorit&#259; faptului c&#259; la aceast&#259; dat&#259; nu avem PUG &#351;i RLU. Documenta&#355;iile au fost demarate în cursul anului 2000 &#351;i sper&#259;m s&#259; fie finalizate în cursul acestui an. Pentru aceast&#259; lucrare s-au alocat pân&#259; în prezent 20 milioane lei, r&#259;mânând un rest de alocat de 230 milioane lei.



Semneaz&#259;

Primar Valer Tibil

ss indescifrabil

___________________________________________________________





Recenzie ap&#259;rut&#259; în ziarul Informa&#355;ia Zilei de Maramure&#351;, din 24 octombrie 2006



Lada de zestre

Buletinul de identitate al unei localit&#259;&#355;i:

Monografia satului Peteritea



Am salutat întotdeauna cu bucurie apari&#355;ia unor c&#259;r&#355;i tip monografie. Pentru c&#259; acestea reprezint&#259;, într-un fel, cartea de identitate a unei localit&#259;&#355;i. Cu atît mai mult acestea sînt necesare azi, cînd, odat&#259; cu intrarea în UE vom fi vizita&#355;i de din ce în ce mai mul&#355;i europeni. Toate sondajele europene turistice arat&#259; c&#259; str&#259;inii prefer&#259; s&#259; vad&#259; în România, în primul rînd nordul Moldovei &#351;i Maramure&#351;ul. Or, ace&#351;tia cînd ajung pe meleagurile noastre simt nevoia de a avea cu ei un ghid, un manual diriguitor despre locurile pe care le viziteaz&#259;, despre istoria, civiliza&#355;ia &#351;i oamenii lor. O astfel de apari&#355;ie editorial&#259; este "Monografia satului Peteritea" de Vasile Nechita.



Întoarcerea la obîr&#351;ii, fa&#355;a spre viitor



Necesitatea scoaterii la lumin&#259; a unor documente, ale unei localit&#259;&#355;i sau alteia, se justific&#259; &#351;i prin faptul c&#259; arealul acesta n-a prea avut parte în vechime de o literatur&#259; istoric&#259; temeinic&#259;. Fapt de care au profitat alogenii pentru a rescrie istoria dup&#259; propriile lor cancelarii. De aceea trebuie s&#259; îndrept&#259;m azi ce n-au f&#259;cut ieri antemerg&#259;torii no&#351;tri.

Ca orice monografie care se respect&#259;, este alc&#259;tuit&#259; dup&#259; cerin&#355;ele filologice &#351;i estetice, cu acribie &#351;tiin&#355;ific&#259;, dar &#351;i cu dragostea celui care scrie despre satul în care s-a n&#259;scut. Ne sînt prezentate în ordine: cadrul natural al satului Peteritea, comuna Vima Mic&#259; din &#354;ara L&#259;pu&#351;ului; istoria &#351;i evolu&#355;ia popula&#355;iei în timp; cadrul cultural &#351;i felul de trai, economia, oportunit&#259;&#355;ile &#351;i perspectivele de dezvoltare pentru viitor. Lucrarea mai con&#355;ine, cum cer canoanele unei monografii, liste cu numele localnicilor, a eroilor satului, a preg&#259;tirii profesionale, lista toponimelor, h&#259;r&#355;i, fotografii. Cei interesa&#355;i pot afla, printre altele, c&#259; acest sat este situat în zona depresionar&#259; a &#354;&#259;rii L&#259;pu&#351;ului, pe cursul mijlociu al rîului emblematic, are un relief colinar &#351;i se afl&#259; la aproximativ 60 de km sud de centrul de jude&#355;. Satul este atestat documentar din 1467. Ca orice localitate str&#259;veche &#351;i denumirea sa se pierde în negura timpului. Probabil se trage din latinescul petra (piatr&#259;, n.n.). Istoria sa seam&#259;n&#259; cu a multor sate maramure&#351;ene: cu cnezi, voievozi, ocupa&#355;ie austriac&#259;, maghiar&#259;, revenirea la patria-mam&#259; în 1918, r&#259;zboaie, comunism, decembrie 1989 &#351;i mai încoace. Popula&#355;ia actual&#259; este mic&#259;. Doar 299 de locuitori, în exclusivitate români: agricultori, meseria&#351;i, pensionari. Majoritatea este de religie ortodox&#259;: 248.

Meritul autorului Vasile Nechita este cu atît mai mare în a alc&#259;tui o istorie a satului, cu cît acesta este mai mic. Pentru a fi scos din uitarea datorat&#259; malaxorului vie&#355;ii moderne care cam îndep&#259;rteaz&#259; popula&#355;ia de via&#355;a la &#355;ar&#259;. Dar merit&#259; felicit&#259;ri mai ales pentru profesionalismul de care d&#259; dovad&#259;. Cu atît mai mult cu cît este greu s&#259; editezi o carte consistent&#259; f&#259;r&#259; o sus&#355;inere financiar&#259;, cum au localit&#259;&#355;ile mari.

Autorul este absolvent al Facult&#259;&#355;ii de Filosofie din Cluj Napoca, redactor &#351;ef al ziarului "Informa&#355;ia Zilei de Maramure&#351;".



Ioan Burnar

-----------------------------------------------------------



&#65279;http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2011/teologie/martian_cristian_ro.pdf



UNIVERSITATEA &#8222;BABE&#350;-BOLYAI&#8221; CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOX&#258;

&#65279;TEZ&#258; DE DOCTORAT

CREDIN&#354;&#258; &#350;I CULTUR&#258; ÎN PROTOPOPIATUL ORTODOX ROMÂN CHIOAR

(CETATEA DE PIATR&#258;),

1850-1906

Coordonator: Pr. Prof. Univ. Dr. Alexandru MORARU

Doctorand: Pr. Cristian Ioan MAR&#354;IAN

Cluj-Napoca, 2011



BIBLIOGRAFIE

&#65279;Nechita, Vasile &#8211; Monografia satului Peteritea, Satu Mare, 2006;



page 21



---------------------------------------------------------

1.Cei mai cunoscuti artisti lapuseni sunt Grigore Lese si sculptorul Mircea Roman. Despre Grigore Lese cred ca nu e necesar sa dau nici un detaliu, pentru ca este pur si simplu prea cunoscut. Mircea Roman (frate cu Ioan Roman, probabil il cunoasteti) a luat marele premiu pentru sculptura la Osaka in 1992, s-a intors de vreo doi ani de la Londra. Probabil definitiv... Amandoi traiesc acum in Bucuresti, dar mai sunt multi altii, unii, laudabil lucru, traind chiar acolo, desi, chiar si in era informatica este dificil sa fi conectat la viata culturala a tarii si a lumii din Tîrgu L&#259;pu&#351;. O lista ar fi un lucru bun, pentru inceput, desigur, cuprinzand date complete, dar pentru a putea face ceva care sa conteze cu adevarat, chiar si in sensul publicitatii, al reclamei, poate ca e necesar sa dispui, in afara de bunavointa si de niste fonduri. Asta inseamna , daca nu le ai tu insuti, sa te pricepi sa le obtii de la cei care le au si ar putea fi convinsi sa sprijine astfel de initiative. Prin anul 1910, spre iarna, a aparut un album fotografic intitulat "Destine Încrustate.&#354;ara L&#259;pu&#351;ului" al unui fotograf pe care-l cunosteam si apreciam pentru fotografia de nud, Razvan Voiculescu, tiparit la editura Q-T-RAZ (care presupun ca îi apartine). Grigore Lese a scris cuvantul inainte si a organizat lansarea albumului. Eu nu sunt prea incantat de acest album, poate ca ma asteptam la altceva, poate ca l-am comparat cu albumul lui Dan Dinescu, "Maramures-Tara lemnului", poate pentru ca nu are fotografii din Peteritea sau imprejurimi...dar stiu ca a fost un album bine platit de catre un domn "Adrian", medic in Portugalia, al carui tata,"Vasile" s-a nascut in Costeni. Albumul îi este dedicat acestuia. Mie mi se pare o lucrare rece, straina, uneori/unele fotografii prea studiat artistice (poate chiar fortat, ca decupaje, detalii, sharf, subiecte) alteori/alte fotografii prea de turist-fotograf, cautand pitorescul , neobisnuitul, ciudatul, uneori grotescul...poate ca este o impresie personala partinitoare, eu stiam ca o sa apara si asteptam in mod evident altceva. Îl consider un album al lui Razvan Voiculescu si nu un album al &#354;&#259;rii L&#259;pu&#351;ului. Cel putin nu in felul in care o vad, o stiu si o simt eu. Dar voiam sa spun ca pentru a face ceva cat de cat important, in sens material, este nevoie sa rezolvi ,poate in primul rand, problema resurselor financiare. Nu stiu cum a ajuns Domnul Adrian, finantatorul acestei laudabile initiative la Razvan Voiculescu...poate il cunostea, poate prin Grigore Lese, poate prin altcineva...stiu ca sunt destul de multi fotografi (profesionisti si cunoscuti ca artisti buni) din maramures, cumva mai apropiati spiritual de locurile si oamenii de la L&#259;pu&#351;, dar ideea era a obtinerii de fonduri care sa sprijine orice tip de activitate benefica L&#259;pu&#351;ului si l&#259;pu&#351;enilor...Pe cine cunoastem, pe cine putem convinge sa sprijine proiecte asemanatoare sau diferite, cine ar dori sa ajute, sa faca ceva personal...Poate este prima lista care ar trebui facuta.



2.Despre Peteritea a scris un consatean, si prieten, Vasile Nechita, care a publicat o monografie a satului. Un efort laudabil si un rezultat remarcabil, dar nu prea cunoscuta nici macar in sat. Personal am ajuns greu sa o citesc, dupa ce auzisem de existenta ei, dar am fost incantat, chiar daca mi-as fi dorit sa gasesc mai multe detalii concrete si povestiri idin istoria recenta, lucruri pe care le mai stiau doar oamenii batrani. Initial scrisa si cu un scop oarecum didactic, pentru a le folosi copiilor din Peteritea in sensul orientarii profesionale si in sensul initiativelor si activitatilor economice care ar putea sa-i ajute sa traiasca mai bine acolo, acasa, fara sa fie nevoiti sa plece in lumea larga in cautarea prosperitatii si a bunastarii materiale. N-as zice ca a avut prea mare ecou, chiar daca mie personal mi s-a parut ca ar fi meritat nu numai laude ci si recunostinta. Din pacate si el traieste departe de sat (in Satu Mare) plecat de la o varsta destul de frageda. Deci, dificil si sa te documentezi, decum sa influentezi ceva. Dar si mai dificil sa gasesti acolo oamenii care sa faca asta, acum ca nu mai exista nici preotul si nici invatatorul, adica intelectualii din sat. Probabil ca nu-l cunoasteti, desi ati reprodus pasaje din ceea ce a scris. Va trimit adresa de mail: deleanu50@yahoo.com, o gasiti si pe contul lui de facebook. Va cunoaste activitatea si eforturile legate de &#354;ara L&#259;pu&#351;ului. De altminteri, la un moment dat am postat link-ul respectiv pe "peretele" grupului "Peteritea", asa ca ar trebui sa-l cunoasca si altii.

--------------------------------------------------------

----- Forwarded Message -----

From: mario solomon <solomonmario99@gmail.com>

To: NECHITA MIRCEA <nechita_mircea@yahoo.com>

Sent: Friday, February 10, 2012 5:32 PM

Subject: Re: Mircea Nechita, al lui Valer de pe Poiana, din Peteritea. Invitatie



Mi-a facut placere sa intru in legatura cu dumneavoastra , Deja am furat fotografiile scolii din Peteritea ce le-am pus pe paginile mele .

Am avut ocazia sa aflu despre creatiile dumneavoastra din paginile de internet , mai intii despre gravura pe sticle , si apoi despre alte lucrari de gravura . Dumnevoastra imbogatiti numarul de artisti din Tara lapusului .

Cred ca ar fi bine ca cineva sa faca o lista cu oamenii de cultura si arta , pe care l-a dat Tara Lapusului de-a lungul anilor . Cu toate ca nu aveti timp , poate ca fiind in tara veti avea mai multe posibilitati decit mine .

Va multumesc pentru aprecieri si sper ca toti lapusenii sa participe la decoperirea Tarii Lapusului , nu numai un fotograf bucurestean care a deschis drumul si a stimulat interesul despre aceste plaiuri mioritice .



Cu simpatie Mario Solomon



On Mon, Feb 6, 2012 at 12:00 AM, NECHITA MIRCEA <nechita_mircea@yahoo.com> wrote:



Am toata admiratia, ba chiar va invidiez pentru ceea ce ati facut/scris despre si pentru Tara Lapusului. As dorii sa fac ceva asemanator pentru satul din care sunt (nu "ma traq"), desii mi-ar fi destul de greu, pentru ca imi lipseste timpul si alte mijloace. Totusi sunt artist plastic, deci un obisnuit al exprimarii prin imagine, si m-ar interesa foarte mult sa pot edita candva un album fotografic, completat cu text mult despre partea de istorie si chiar de amintiri si evocari. Daca doriti, va invit sa va alaturati acestui grup. Adresa grupului "Peteritea" :



http://www.facebook.com/groups/128637650566132/



Poate ca veti gasi aici lucruri interesante, cel putin fotografii, chiar daca , deocamdata nu am reusit sa atrag prea multi petereni de varsta mai mare de 25-30 de ani. Dar este macar un prim pas, desi as dori sa pot face ceva mai concret si mai folositor pentru oamenii care ,inca, mai traiesc acolo, din pacate tot mai putini pentru ca toti pleaca spre alte zari in cautarea unei vieti mai indestulate. Caci, in conditiile actuale, cand in zona Lapusului activitatile economice care mai "supravietuiesc" sunt putine si prost retribuite, putine lucruri se pot face in sensul civilizatiei si culturii, ba chiar si in sensul unei vieti cat de cat decente.



P.S. IN vara am avut expozitie in Tîrgu L&#259;pu&#351;, in cadrul simpozionului "Drumurile lui Le&#351;e". Aceasta este adresa postarii:

http://www.facebook.com/media/set/?set=a.2490755910829.2142543.1310678366&type=3&l=01de3eec9a