Tārgu Lapus - Baba
Traseul leaga Tara Lapusului de valea Somesului, de care a apartinut
administrativ sute de ani. DJ 109 F porneste spre dreapta din Tārgu Lapus de lānga biserica romano-catolica, urmarind cursul
Lapusului spre vest. Dupa 6 km, ajungem la podul peste Lapus. Putin īnainte din dreapta vine valea Cufoaia, pe care la mica
distanta gasim vechile mine de mangan ale contelui Eszterhįzi. De la pod, daca urmam drumul din dreapta (DC 52), strabatem
"cartierul" nordic (cel de la poalele Prelucii) al localitatii RAZOARE.
Pe dreapta pe valea Sunatorii se vede cariera fostei Exploatari miniere Razoare (functionala īntre anii 1988-2006). Localitatea
este un vechi centru minier, minereul de fier si mangan de aici fiind exploatat din anul 1770. Mineralogii amatori recolteaza
din Razoare esantioane cu magnetit, granati, dannemorit, beril sau turmalina. Aici s-au descoperit si minerale noi pentru
Romānia, cu nume evident ciudate (leucophacuacit, ribbeit, sonolit, alleganyit). Razoare a fost centru minier important, īn
care īn afara de minereul de fier-mangan s-a exploatat muscovit, bentonit, caolin. Dupa 1,5 km de la pod ajungem la biserica
de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" (**), cunoscuta si sub numele "Īn Sat" sau "Din Deal" - monument istoric construit
īn anul 1705 (Ministerul Culturii zice ca dateaza din anul 1731), pictura (destul de deteriorata acum) fiind realizata de
zugravul Petre Diul (Diac) din Preluca īn anul 1759, dupa stramutarea bisericii din zona inundabila pe actualul amplasament.
Biserica de lemn este situata īn vecinatatea noii biserici a localitatii, a carei constructie a īnceput īnainte de anul 1940.
Urmānd īn continuare drumul din malul drept al Lapusului se ajunge dupa īnca cca 2 km la intrarea rāului īn defileul sapat
de ape īn sisturi cristaline si dolomit (la confluenta cu V. Hijului), loc de sejur estival cunoscut si apreciat pe o raza
de mai multe judete. Īn continuare drumul evita peretii stāncosi, urcānd īn localitatea GROAPE (12 km de Tārgu Lapus). Aici se gaseste biserica de lemn "Sf. Apostoli Petru si Pavel" (*) - monument istoric,
ridicata īn anul 1830. Multi pescari sau turisti coboara din sat pe la Fruntea Ochiului (arcada īn dolomite) la lunca ingusta
de pe malul rāului, care īn aval este declarata rezervatie naturala. Din Groape, un drum face legatura cu Preluca Veche (DC
52), altul (forestier, deteriorat) ducānd īn Valea Arinului, de unde se poate coborī īn Magureni, dupa o traversare a masivului
Preluca.
Revenim la podul peste Lapus, urmānd īn continuare DJ 109 F, ce traverseaza partea
localitatii Razoare denumita "Peste rāu". Pe dreapta, īn apropierea unei punti ce leaga cele doua parti ale localitatii, se
afla biserica de lemn "Sf. Dumitru" (*) - monument istoric, ridicata īn sec. XVIII-lea īn Glodul Somesului, adusa īn Razoare
īn anul 1880. Īn continuare drumul urca pe valea Pietrii, traversānd apoi īn valea Mare, lasānd pe stānga o cariera.
Drumul strabate apoi localitatea VALENII
LAPUSULUI (km 11). Biserica "Nasterea Maicii Domnului" (**) - monument istoric, a fost ridicata
din piatra si caramida īntre anii 1813-1817 si are un turn de lemn semet, īn stil clasic transilvan, cu o īnaltime record
pentru Tara Lapusului, de 37 m. Apoi drumul traverseaza culmea Brezei printr-o sa profunda (denumita "La cripta", datorita
capelei de aici, ridicata īn anul 1830, renovata īn 1988), de unde spre stānga se desprinde drumul spre manastirea "Sf. Proroc
Ilie Tesviteanul" (*) -2,5 km. Complexul monahal īnfiintat īn anul 1993 este asezat īntr-o poiana de pe culmea Brezei, lānga
Gruiul Rotund, si cuprinde biserica, altarul de vara, casa cu Paraclis, foisorul Apostolilor, casa muzeu, un nou schit de
lemn, fāntāna din piatra. Tot aici se afla un jugastru secular, o raritate.
La km 15 ajungem īn COROIENI, unde īn curtea familiei Andrei se afla un monument ce mentioneaza 11 preoti ai familiei Andrei, īntre 1706 si
1967, sir care se īncheie pentru ca ultimul preot a avut copii doar de sex feminin. Lānga monument se vede ciotul plin de
lastari al unei salcii-gigant, cu diamentrul de peste 1 m. Biserica din Coroieni a fost ridicata īn anul 1887. La km 18 DJ
109 F ajunge īn DRAGHIA. Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihai si
Gavril" (*) - monument istoric, a fost ridicata īn anul 1706. De aici se desprinde spre stānga drumul (DC 57) spre satul DEALU MARE (3 km), renumit pentru horinca de pere ce se produce aici, sat vecin
cu Magoaja natala a lui Pintea Viteazu. Din Draghia drumul coboara pe valea Poienii, ajungānd īn BABA (km 21). Localitatea se afla la intrarea īn rezervatia naturala Cheile Babei (*). Īn centru exista un expresiv
si uman Monument al eroilor supravietuitori (*), ridicat īn anul 1988, reprezentānd un soldat revenit acasa, dezgustat de
īnsemnele militare (casca īn acest caz), pregatindu-se sa redevina civil. Biserica din Baba a fost ridicata īn anul 1905.
Īn aval, pe stānga e Dl. Nascului (calcaros) (acolo se īntinde rezervatia), iar pe dreapta cuptoare de var (varastine īn limbajul
local) īnca active. Īn anul 1967 erau 51 de cuptoare de var īn Cheile Babei (11 din Poiana Blenchii si 40 din Baba), acum
cei din Poiana Blenchii au renuntat la acest mestesug. Pe dreapta, īn dreptul varariilor este poiana denumita "Ponita Pintii"
(ponita este denumirea somesana a poienitei). Mai īncolo din stānga vine valea Dracului, īn aval intrāndu-se īn judetul Salaj.
Denumirea afluentului stāng al vaii Poienii provine de la faptul ca aici erau asteptati noaptea de "necuratul", cei din Baba
plecati sa vānda varul produs, īntotdeauna cānd se īntorceau cu bani, niciodata la plecarea cu var.
|