Muntele Satra (1041 m), numit local Satra lui Pintea, reprezinta o prelungire sud-vestica a Muntilor Lapusului, care separa Depresiunea Lapusului de Muntii Gutâi si Depresiunea Copalnic. De origine vulcanica, muntele are forma unui con nivelat la partea superioara si este înconjurat de un larg piemont. Versantul sud-estic, dinspre Depresiunea Lapusului, prezinta, pe o lungime de circa 2 km, un abrupt stâncos de 200 m, în timp ce versantul nord-estic, dinspre Depresiunea Copalnic, coboara lin catre Valea Bloajei. Înspre est, Muntele Satra vine în contact cu mica depresiune Inau, care are aspectul unui bazin suspendat, înainte de intrarea într-un frumos sector de chei ale Vaii Teiului.

Piemontul Satrei, cu versanti domoli, cu paduri de fag si gorun, care alterneaza cu fânete si pasuni, concentreaza localitati rurale în care se remarca gospodariile traditionale (cu case si biserici din lemn), portul si obiceiurile populare. Aici se dezvolta satele Dumbrava, Stoiceni, Costeni, Izvoarele, Ciocotis si Inau, care apartin zonei etnografice Lapus.

La contactul dinspre Piemontul Satrei si Depresiunea Lapusului, la intrarea în satul Stoiceni, apar ape minerale bicarbonatate. Aici are loc anual, în luna august, un festival al cântecului, dansului si portului popular lapusan.

 

 

 

 

Manastirea Satra vazuta de pe Satra Pintii

 

La poalele abruptului stâncos dinspre Depresiunea Lapusului, la altitudinea de 720 m, în Poiana Paltinului, se gaseste Manastirea Satra, ctitorita dupa 1990 de preotul Ioan Cosma, din parohia Stoiceni-Dumbrava. Asezamântul a fost zidit cu ajutorul credinciosilor din zona, în prezent aici înaltându-se biserica, chiliile, biblioteca si trapeza.

Accesul la manastire se face pe un drum forestier, dinspre satul Dumbrava, situat la o distanta de 10 km. Turistii care doresc sa viziteze Muntele Satra se pot caza la Manastirea Satra sau la cabanele silvice Satra (700 m altitudine) si Stoiceni (350 m altitudine).
Satra lui Pintea ramâne un loc în care frumusetea peisajului se împleteste armonios cu traditiile populare si istoria neamului.

REPORTAJ - MIRAJUL MARAMURESULUI

Cerul e acoperit. Nici urma de varful Tibles si varful Hudin, de regula vizibile la dupa ce treci de cumpana apelor dealului Pietris.
Targu Lapus si extensiile acestuia catre Damacuseni, Rogoz, Rohia sau Razoare sunt acaparate de laptoase neguri.
Inainte de-a intra in Targu Lapus cotim la stanga si intram in Borcut.
Dupa circa 1 km, la rastignire facem dreapta suind spre dealul Ursoaia.
Drumul face ample volte pe fata Ursoaiei suind pe dealul Pietris.

Panorame extraordinare ni se deschid, pe timp frumos, aici spre Tara Lapusului, Tibles, Hudin, Muntii Gutai, varful Mogosa, varful Ignis si Culmea Prelucilor.
Din varful Pietrisului drumul coboara catre enclava ascunsa a satului Inau, lasand in dreapta o plantatie matura de molid.
In fata, spre nord-est, ne impresioneaza Satra lui Pintea (1041 m altitudine) cu piramida impadurita.
Doar 8 km despart satele Inau si Borcut. 

Ajungem la fostul magazin satesc Inau continuam spre biserica monument istoric, din lemn si apropiata biserica ortodoxa noua. Nu peste mult oprim.
Ne luam betele si rucsacii, lasam in dreapta gospodaria batranei Bel Leontina apoi o luam spre Satra lui Pintea.
Trecem peste o punte Valea Mare acompaniata de salcii si orientandu-se catre confluenta cu valea Talnicioara (aceasta curge taind in doua Inaul si intrand in Tei, adica in Cheile Borcutului).

Trecem printr-o gospodarie seculara, cu spalier de vita de vie salbaticita apoi suim pe drumul protejat pe flancuri de un gard viu de carpeni si ciresi salbatici.
Depasim ultima casa, ne orientam catre sud-vest-nord-est si trecem prin Poieni, spre Satra lui Pintea (abruptul sud-vestic).
La dreapta ramane valea Dobricel (obarsia).
Dincolo de ea zarim o culme impadurita si apoi valea Dumbrava acompaniata de drumul forestier ce suie la manastire.
O lunga si rotunjita culme vestica coboara spre Fanate, Ciocotis si valea Bloaja. 

Ne apropiem de Satra lui Pintea - abrupt vestic cu stancarii andezitice (roci vulcanice dacitice).
Deasupra acestora deslusim o culmea nord-estica cu faget dar versantul accidentat si abrupt ne obliga sa-l evitam prin dreapta. Atingem zona cu bolovani si grohote.
La dreapta se iveste o a doua culme accidentata si cu spectaculoase metereze sudice.
Intre cele doua marete citadele stancoase e valcelul cu grohotis si panta accentuata.

Suim in volte largi, la capatul grohotisului deviem in dreapta si atingem dupa 3 ore o belvedere stancoasa.
De aici avem deschidere spre Manastirea Satra lui Pintea - incadrabila intr-un patrat si inchisa ziduri-chilii, situata intr-o frumoasa poiana inconjurata de faget si molidis plantat.

Vrem sa ajungem la Schitul Satra lui Pintea deci, continuam spre est, pe liziera unde fagii fac tranzitia spre molizii.
Intalnim o cruce de fier cu rastignire, donatie din Costeni (sat de la poalele estice ale Satrei Pintii) apoi vedem o sageata ce indica Schitul Satra lui Pintea - 300 m (spre nord) – interzis femeilor. 

Ne orientam la limita molidisului vechi cu cel nou si dupa vreo 120-150 m dam de un par cu alte doua sageti orientate spre nord.
Dupa vreo 250-300 m iesim intr-o poiana orientata spre nord.
Imediat vedem schitul, o fatana protejata de o sarpanta de lemn cu cruce, la stanga e bisericuta din lemn murluita cu ulei ars.
Pustiu deplin. Mai departe e micul helesteu si apoi drumul ce suie acompaniind valea Bloaja spre Izvoarele (Bloaja).

Locul este minunat iar de aici un drum forestier est-sud-estic face legatura cu Manastirea Satra lui Pintea - Dumbrava - Tg. Lapus.
Dupa o mica pauza o luam inapoi, prin poiana musuroioasa.
Coboram apoi valcelul abrupt.
In doua ore de la plecare ajungem la masina, in satul Inau. Poposim putin la biserica monument admirandu-i imbinarile si armonia de ansamblu apoi in micutul cimitir cu cruci daltuite in piatra.
Circuitul propriu-zis a presupus doar 6 ore.
Mai avem de suit dealul Pietris, sa coboram in satul Borcut si drumul lejer, pe asfalt, in Baia Mare (aproximativ 42 km).

Manastirea Satra vazuta de pe Satra Pintii