Make your own free website on Tripod.com
Home | CUVINT INAINTE | SCUZE | NOU PE SITE | GENESSIS | GENESSIS II | FRATII MARAMURESENI | COMITATUL SZOLNOK DOBOKA | CONTINUARE I | CONTINUARE II | TARA LAPUSULUI 1876 HARTA | MUSATINII SI MARAMURESUL | 1914 | Blank page | TIRGU LAPUS | TIRGU LAPUS II | TIRGU LAPUS III | FILE DIN ISTORIA LAPUSULUI | ISTORIE A SCOLII LAPUSENE | TARA LAPUSULUI | TARA LAPUSULUI II | TARA LAPUSULUI III | TARA LAPUSULUI IV | MUNTII LAPUSULUI | Tara Chioarului | Blank page | TARA CHIOARULUI II | ISTORIA RELIGIILOR TARII LAPUSULUI | TURISM IN TARA LAPUSULUI ?! | TRASEE TURISTICE IN TARA LAPUSULUI | Blank page | BISERICILE DE LEMN | BISERICI DE LEMN II | PE VREMEA LUI PINTEA | PANORAMA LAPUSULUI | PANORAMA LAPUSULUI II | PANORAMA LAPUSULUI III | FOLCLOR LAPUSAN | TRADITII | BABA | BAIUT | BERINTA | POIANA BLENCHI | POIANA BOTIZII | BOIERENI | BORCUT | DOBRIC | DUMBRAVA | BREBENI | UNGURENI | CERNESTI | CIOCOTIS- | FINATE- | IZVOARELE -BLOAJA | MAGURENI | TRESTIE- | VALENI | POIANA PORCULUI-FINTINELE | DEALUL CORBULUI | INAU | DAMACUSENI | DEALUL MARE | VIMA MICA | DRAGHIA | FAURESTI | GOSTILA | GROSI | GROAPE | JUGATRENI | ASPRA | LASCHIA | LAPUSUL ROMANESC | LIBOTIN | LARGA | MAGOAJA | COPALNIC MANASTIUR | VIMA MARE | COPALNIC | COROIENI | CUFOAIA | COSTENI | CUPSENI | CARPINIS | CURTISIU MIC | ? CIMPIA SASULUI | STRIMBU BAIUT | PRELUCA NOUA | PRELUCA | PETERITEA | CONTINUARE PRELUCA | PLOPIS | RAZOARE | ROGOZ | ROHIA-PAMINTUL CREDINTEI | ROMANESTI | RUSOR | SUCIU DE JOS | SUCIU DE SUS | STOICENI | SALNITA | SURDESTI | SATRA | VAD | FAMILIA CULCER-MEMORII | BLESTEMUL PAMÎNTULUI | BISERICA UNITARA -MARTIRI | MARTIRII TARII LAPUSULUI | INTOARCEREA ACASA | BISERICA BAPTISTA LAPUSANA | PENTICOSTALISMUL IN TARA LAPUSULUI | PASTRATORII TRADITIEI | POVESTE | Melania Dan | CONTINUITATE | DIN BOGATIILE LAPUSULUI | SENZATIONAL | RADACINI | " Halal de mine sunt bunic " | Pentru Boguta | Emotii | Dupa 25 de ani | LAPUSENI UNITIVA !!! | REINTOARCERE IN TRECUT I | REINTOARCERE IN TRECUT II | REINTOARCERE IN TRECUT III | Ultima ceremonie | EROI | Rohia 2 | MUNTELE GAINA | PROFESORI | " PEDAGOGI DE SCOALA VECHE " | CAMPIONAT PE MAIDAN | VIOLENTA | Blank page | " LA PESCUIT , IARNA " | Istoria unui parculet | LIBOTIN | VECHIUL LICEU | MENTORI | La gradinita | FOTOGRAFII CLASELE I-IV | CLASA VIII | CLASA X | CLASA XII "A" | MENTORI II | SASCUT | SASCUT II | Blank page | povestiri | povestiri II | povestiri III | povestiri IV | povestiri V | povestiri VI | Dr. SOLOMON CORNELIU | CULTURA | CULTURA II | CULTURA III | LAPUSENI | Lapuseni II | TOAMNA SE NUMARA ....... | COPILARIA MEA ,SPITALUL | STRADA DOINEI | Lapusul si evreii | Lapusul si evreii II | LAPUSUL si evreii II continuare | Lapusul si evreii III | Lapusul si evreii IV | Lapusul si evreii V | LAPUSUL SI EVREII (ENGLEZA) | URME | PRIN CIMITIRUL EVREIESC DIN TIRGUL LAPUS | CASA RABINICA DE LAPUS | Traditii evreiesti | HOLOCAUSTUL LAPUSAN | YAD VASHEM | HOLOCAUSTUL LAPUSAN (ANTISEMITISM) | DOCTORI | FARA LEGATURA | ALEGERI | Blank page | Blank page 2 | Blank page 3 | Contact Me | About Me | Favorite Links

AMINTIRI DIN TIRGU LAPUS / SASCUT

CERNESTI

Enter subhead content here

 

Csernefalva.

Nevének változatai: 1424-ben*Leleszi ltár. Stat. D. 197. Charnakapolnok. 1427-ben*Országos levéltár. Cserna tapoly. 1475 körül*Dr. Thallóczy. Kamara haszna 183. l. Cherna capal. 1553-ban*Adóösszeírás. Cernika Kapalnok. 1566-ban*Urb. et. Conscr. fasc. 101. nr. 45. Charna Kapalnak. 1567-ben*Gyf. kápt. Cent. E. 92. R. 48. Chiarna Kapalnak, 1583-ban*Lib. Reg. I. Sig. Bath. 101. Chyarnafalva. 1602-ben*Erd. Tábla Prothonot. Gálfalvi 280. Czarnafalva. 1609-ben* G. Lib. Reg. 177. Chiernes s ugyanez évben*6. Lib. Reg. 100. Charnafalva. 1630-ban*16. Lib. R. 144. Czyernefalva. 1650-ben*Erd. Országgy. Eml. XI. köt. 105–112. l. Csernafalva. Oláhul Csernyesty.

{366.} Nevét a szláv Cerne = fekete sáros víz szótól vette.

Magyarlápostól Kápolnok-Monostor felé vezető állami útban s mély völgyben fekvő falu a Köves- és Magurahegy aljában, keresztül foly rajta a Balázsszegi patak. Deéstől 56.6 kilométerre fekszik a magyarláposi járásban.

Kővár tartozéka és oláh falu volt, s mint ilyen először csak 1424-ben fordul elő,*Leleszi ltár. Stat. D. 197. midőn az Drág fiainak György és Sándrinnak jutott.

Az 1475 körül középszolnoki adóösszeirás szerint*Thallóczy. Kamara haszna 183. Csernefalva, mint teljesen elpusztult emlittetik.

1543-ban*Adóösszeírás. a Drágffy Gáspáré. 1546–52-ig*U. o. már özvegyéé.

1553–54-ben*U. o. Drágffy György birja.

1556-ban*Károlyi okltár. III. 289. Izabella királyné a magban szakadt Drágffy György e birtokát Báthory Györgynek, nejének Báthory Annának s fioknak Istvánnak adományozta.

1565-ben*Lib. Reg. II. 578. Báthory György Miksa császár ellen fellázadván s leveretvén, feje váltságául Kővárát s azzal e tartozékot a császárnak engedte át.

1567-ben*Gyf. kápt. Cent. E. 92. R. 48. János király visszafoglalván Kővárt, azt összes tartozékaival, tehát e tartozékot is beregszói Hagymás Kristófnak adományozta.

1583-ban*Lib. Reg. I. Sig. Báthory 101. Báthory Zsigmond e falut a kapniki ezüst bányászat czéljából 2 évre, majd 1585-ben*U. o. 332. 12 évre báró Herberstein Felicziánnak adta haszonbérbe.

1591-ben*Km. Lib. Reg. Sig. Báthory 304. a fejedelem Herberstein Feliczián halálával a haszonbért annak örököseivel további 6 évre megújította.

1599-ben*Proclam. Báthory András fejedelem idevaló nemes Botha Márton, Lázár, Gergely, Péter és Istvánnak új adomány czimén két telket adományoz.

1602-ben*Erd. Tábla. Prothonot. Gálfalvi 280. Báthory Zs. e birtokot Cserényi Farkasnak adományozza.

1603-ban*Urb. et. conscr. fasc. 16. nr. 19. az itteni tiszttartósághoz, melynek elöljárója Bota Péter vajda volt, tartoztak Rusor, Magura, Csernefalva, Fonácz, Csokotes, Kötelesmező falvak.

1609-ben*6. L. Reg. 100. Báthory Gábor e birtokot, mely Kővárhoz tartozott, vajdafalvi Onkerreiter Mihálynak adományozza. Ugyanez évben*6. Lib. Reg. 177. Báthory Gábor Sorbán Simont és testvéreit megnemesitvén, ezek házát (Czuczok és Bardaé közt) minden közteher alól kiveszi.

{367.} 1630-ban*16. L. Reg. 144. Brandenburgi Katalin e birtokot Erdélyi Istvánnak s neje Mindszenti Krisztinának adja zálogba 3000 frtért.

1638-ban*Gr. Teleki ltár. Erdélyi István a fejedelem jóváhagyásával e birtokát, hol 55 jobbágya volt, nejére Mindszenti Krisztinára hagyja, de tőle Rákóczi György fejedelem erőszakosan 55 jobbágygyal visszaváltotta 1642-ben.*Tört. Tár. 1885. évf. 205. l.

1650-ben*Erd. országgy. Eml. XI. 105–112. mint kétségtelen fiskális birtok Kővárhoz tartozik.

1651-ben*Km. Lymbus. nemesek a Bota, Sorbán, Kita, másként Fesető családok.

1651-ben*25. L. Reg. 361. és E. F. L. VII. 513. E. II. Rákóczi György e Kővárhoz tartozó birtokot Bánffy Zsigmondnak adományozza.

1669-ben*Gyf. prot. Append. 126–157. összeirt nemesek a Bota, Sorbán, másként Pap és pótlólag*Erd. országgy. eml. XIV. 408. a Sorbán családok. Puskások, a Kozma és Giczok családok 11 taggal.

1699-ben*E. F. K. ltár. Bánffy Mihály és Péter birják.

1702-ben*Erd. főkormsz. ltár. birtokosai Bánffy Pál, Mihály és Péter.

Oláh nemesei: Kozmucza, Bota, Bab, Vaszucz, Sorbán, Korullyán és Nagy családok.

1754-ben*E. F. L. VII. 525. A. birtokosa br. Bánffy Zsigmond fiágban kihalván, a fiscus azt elfoglalni akarta, de a nőiág ellentmondott.

1770-ben*U. o. 513. E. birtokosai: Bánffy Katalin özv. gr. Toldalagi Ferenczné, Bánffy Mária özv. br. Radák Lőrinczné, Klára özv. br. Naláczi Lajosné, azon néh. br. Bánffy Zsigmond leányai, Druzsánna özv. br. Dániel Péterné és Zsuzsanna özv. Ugron Istvánné.

1794-ben*U. o. a fiscus e birtokot gr. Toldalagi Ferencztől, mint első neje néh. Bánffy Klára után való gyermekei gyámjától; néhai Dániel Péterné leányától Katalintól; Mara Lászlónétól és másik leányától származó gr. Korda György utódaitól; néh. Ugron Istvánné fiától Lászlótól s végül néh. br. Bánffy Péter leánya Zsuzsanna gr. Kendeffy Gáborné fiának Eleknek Özvegyétől gr. Bethlen Krisztinától magához váltván, azt gr. Teleki Károlynak átengedte. Sármasági István a Bota családtól bir itt egy kis részt zálogban.

1802-ben*Proclam. Sármasági István, „mint a ki a Csernefalvi nemes Botha famíliával egy helyen egy természetű jószágot bir,”*L. 1599-ben. azt magára átíratja.

1809-ben*Erd. főkormsz. ltár. birtokosai: gr. Teleki Károlynak van 35 jobbágytelke, Sármasági Istvánnak 1 1/2 jtelke. Két jtelkesek: Bota Stefán, Pap Tógyer {368.} és Bota Marikucze; egy telkesek: 20 Bota, 2 Pap, 7 Kozmucza, 2 Cziczog, 4 Serbán, 1 Bögözi, 2 Perse, 1 Magosán család; telekrészbirtokosok: a Marosán, Farkas, Kopczil, Rusz, Popa, Filip, Czigler, Makarie család.

1820-ban*Erd. kanczellária. birtokosa gr. Kornis Ignácz özvegye.

1863-ban*Urb. Wes. 106. l. gr. Teleki Domokos úrbéri kárpótlást kapott.

Jelenlegi birtokosa (1898): gr. Teleki Géza örökösei; 318 h. és Pap János örökség útján.

Jobbágycsaládok: 1566-ban*Urb. et. Conscr. fasc. 101. nr. 45. vajdájuk s egyúttal birájuk az itt székelő Bota Tódor. Jobbágyok: Páska, Fesetó, Cziczó, Duma vagy Demeter, Kis, Pap, Nyiresi, Balázs, Timbus. Egy Krajnik és Cziczó, Czoczok, Feseto, Pap szabadosok.

Kővár

Kővár

Jobbágyszolgálmányok: 1566-ban*U. o. adó: Szent-György és Szent-Mihály napján 5-5 frt. Ajándékok: 10 quart. vaj, 10 sajt, 1 tehén, minden nyáj után 1 juh, karácsonykor 7 szekér fa. Tizedet sertés és méhből stb. úgy fizet, mint Füred s a többi községek.

Bírság: minden vérontás után 1 frt, minden verés után 60 denár, az idézésre meg nem jelenésért 1 frt, nőszöktetésért 2 frt, erőszaktételért 12 frt, a feleség elhagyásáért 7 frt.

A biró köteles a várnak egy karvalyt vagy 25 denár karvalypénzt adni, karácsonykor pedig egy őzet vagy annak fejében 32 denárt.

A vajda tartozik a raja bízott falvakra felügyelni, a különböző {369.} szolgálmányokat a vár részére behajtani, a várnagy parancsait teljesíteni, szükség esetén háborúba menni.

1603-ik évi*Urb. et. conscr. fasc. 16. nr. urbárium szerint adó: Szent-Mihály napi 7 frt 50 denár, Szent-György napi 6 frt. Ajándékok: 9 drb sajt, ŕ 12 denár 9 budai justa vaj, ŕ 12 denár; 1 harmadfű tehén; 1/2 nagybányai mérő borsó, köles, lenmag.

Tized: minden disznócsorda után 1 disznó, vagy megváltva darabját 4 denárral, a malaczot 2 denárral. Minden juhnyáj után 1 juh és 1 bárány, a kinek kevesebbje van 1 báránybőr vagy helyette 25 den Méhektől szintén tizedet adnak, vagy minden méhkas után 2 denárt Disznó-adó gyanánt kosárpénzül 4 denárt adnak.

Robot: a vár számára évente 6 hold vagy faczia földet szántanál búza s ugyanennyit zab alá, a termésből pedig 6 nagybányai mén búzát adnak. Minden kaszáló után 1 boglya szénát.

A birák és szabadosok karvaly- vagy őzpénz fejében 60 denár fizetnek fejenként.

Mint láttuk, lakói kezdet óta oláhok, kik földmiveléssel és barom tenyésztéssel foglalkoznak főképpen. Házaikat, gazdasági épületeiké közönséges erdei fából építik szalmafedéllel. Főtáplálékuk a törökbúzábó kerül ki, búzakenyeret ünnepnapokon esznek. A karácsonyi kántálás húsvétkor szentelt piros tojás osztogatása és Szent-György napkor való öntöződés szokásban van. Öltözetük fehér guba, harisnya, fekete nemez kalap és bocskor.

A gör. kath. hitfelekezetnek 1867-ben kőből épült tornyos templomi 1872-ben Mihály és Gábor őrangyalok tiszteletére szenteltetett föl. Három harangja közül, mint cyrill betűs felirata mondja, az egyik 1805-ben a más kettő 1870-ben öntetett Pesten.

Anyakönyvei 1858 óta vannak meg.

Lelkészei a Pap családból kerültek ki, névleg: Fülöp, Lup, Timoi s a jelenlegi szintén Pap Simon.

Tanitót a szomszédos Nagy-Hegy és Brébfalvával közösen tartanak fenn.

1720-beli*Erd. főkormsz. ltár. összeírás szerint szántója és kaszálójának a záporok nagyon ártanak, kereskedelme nincs, erdeje közepes mennyiségű, legelője elegendő.

Jelenleg határa kevésbbé termékeny, sovány, agyagos; főterményük a törökbúza, zab és kevés búza, mesterséges takarmányfélék; állatai: {370.} ló, szarvasmarha, juh és fehér sertés. Gyümölcsfái: alma, körtve, szilván kivül főleg cseresznye és dió.

Három felülcsapó malma közül 1 két kerekű és kövű a gr. Teleki Géza. örökösei, a más kettő a Bota családé egy-egy kerékkel.

1854 óta körjegyzői székhely.

Határhelyek: 1770-ben*E. F. L. VII. 513. E. Sgyábuluj Kosztán, Doszuri, Sesz, Csermure Rusti, Csetezure, Parao Mori, Riu Blosz vagy Blosa patak, Valye Babi.

1794-ben*U. o. Kurpen, Valye Urszuluj, Vulpe Hulpi, La Falcs, Vurfu Vaduluj, Vurfu Laczkei, Moru Blásuluj, Arim, Vurfu Marcsenilor; Petris, másként Talhaore, erdő.

1864-ben*Pesti Frigyes gyüjt. Blózsa, a községen átfolyó patak. Határában in Valea Uliuluj, fekete víz forrás, állitólag Csernefalva innen vette nevét,

1898-ban: Sub Magura, Lazu = irtás, térség, Lunka, Prihegyistye, Plesa, Dealu, Doszuri sub Ripa, dülők,

1566-ban*Urb. Conscr. C. 101–45. 15 jobbágy, 6 szabados nemes lakossal, van 21 lakó, 4 puszta ház benne.

1603-ban*Urb. Conscr. f. 16–19. 22 jobbágy, 7 nemes lakossal, házainak száma 29.

1630-ban*Km. Lymbus. fiaikkal együtt 81 jobbágy, 10 nemes lakossal, van benne 42 lakó s 6 puszta ház.

1642-ben*Történeti Tár. 1885. évf. 205. lap. 55 jobbágy lakik benne ugyanennyi házban.

1700-ban*Erdélyi főkormányszéki levéltár. fiaikkal együtt 30 jobbágy, 18 zsellér, 2 nemes lakossal, van 18 háza.

1720-ban*E. F. L. VII. 547. J. 105 jobbágy, 7 zsellér, 53 nemes lakossal fiaikkal együtt, van 42 ház benne.

1770-ben*U. o. 513. fiaikkal együtt 167 jobbágy, 3 zsellér, 50 szabados nemes lakosa van, kik 97 házban laknak, puszta házak száma 11.

1831-ben*Consignat. Stat. Topograph 32. l. 722 lakossal.

1891-ben 922 lakosból 18 róm. kath., 856 gör. kath., 2 ev. ref. és 46 izraelita. Házak száma 219, határa 7875 k. hold.

1898. évi adója 2200 frt 62 kr.

 

Familie nobila din Cernesti

Bota de Csernefalva

 

 

 

 

Fişier:Cernesti, Maramures (1).jpg

Comuna Cerneşti este situată în sudul judeţului Maramureş, în depresiunea Copalnicului, la 32 km de municipiul Baia Mare, reşedinţa judeţului. Comuna Cerneşti este o poartă de intrare în Ţara Lăpuşului şi are în componenţa sa 7 localităţi: Cerneşti, Fânaţe, Ciocotiş, Trestia, Măgureni, Brebeni, Izvoarele. Comuna are un număr de 3.900 de locuitori şi este atestată documentar din anul 1424. Zona este deluroasă şi clima este blândă.

 

Comuna CERNEŞTI cu satele aparţinătoare BREBENI, CIOCOTIŞ, FÂNAŢE,

IZVOARELE (Bloaja), MĂGURENI şi TRESTIA

Ana GRIGOR

Ana-Maria BREZOVSZKI

Florina VANCIU

 

FILE DIN CRONICA LOCALITĂŢILOR

CERNEŞTI, BREBENI, CIOCOTIŞ, FÂNAŢE, IZVOARELE (BLOAJA), MĂGURENI ŞI

TRESTIA

1424 – Sunt consemnate în documente aşezările: Bicaz (Bykázfalva), Buteasa (Buchonfalva), Cărbunari

(Karbonal), Cerneşti (Charnakapolnok), [...].

1566 - Din „Urbariul” întocmit în Chioar în acest an spicuim câteva date semnificative: [...], Locuitori

din Cerneşti: Theodorus Botta – voievod, Blasius Duma, Lucas Pop, Petrus Toma – crainic.

1570 – Este amintită într-un document aşezarea Brebeni (Babapataka).

1583 – Satul Măgureni era notat în documente sub numele de Măgura. Abia în 1890 i s-a schimbat

în ungurescul Nagyhegy. După tradiţie satul a fost întemeiat de familia Medan.

Este menţionată în documente aşezarea Fânaţe (Fonácz).

1591 – Este consemnată într-un document aşezarea Ciocotiş (Chyokottes).

1602 – Moise Secuiul, împreună cu tătarii, urmărind pe generalul Basta, a operat un adevărat

masacru în Chioar. Au fost distruse: Măgura, Bârsăul Mare, Glodul, Frâncenii de Piatră,

Bârsăuţa, Ileanda, Bizuşa, Răstoci, Lemniu, Perii Vadului [...]. Au fost arse, complet distruse

332 case, pustiite: 816, inclusiv în Finteuşuri, Posta, Cerneşti, Plopiş, Fânaţe [...].

1603 – Se întocmeşte un nou urbariu al Cetăţii de Piatră, care avea următoarea organizare:

1. Oficiolatul Cerneşti – voievod Petru Bota: Ruşor, Măgureni, Cerneşti, Fânaţe,

Ciocotiş, Trestia [...].

Este consemnată în documente aşezarea Trestia (pagus Kötelesmezeö).

1651 – satul Măgureni aparţinea fiscului Cetăţii de Piatră.

1760-1762 – În urma conscripţiei ortodocşilor şi greco-catolicilor, întreprinsă de generalul

Buccow, situaţia se prezintă astfel: la Cerneşti existau 3 preoţi uniţi, 4 familii unite, 7 familii

neunite, o biserică unită; la Brebeni existau 1 preot unit, 5 familii unite, 1 preot neunit, 42 familii

neunite, o biserică neunită; la Ciocotiş existau 2 preoţi neuniţi, 64 familii neunite, o biserică

neunită; la Fânaţe existau 2 preoţi neuniţi, 54 familii neunite, o biserică neunită; la Măgureni

existau 2 preoţi uniţi, 34 familiii neunite, o biserică neunită, la Trestia existau 1 preot neunit, 38

familii neunite, o biserică neunită.

1770 – Apare prima însemnare scrisă despre Izvoarele („predium Blosa”). Localitatea a purtat

numele de Bloaja.

1786 – În urma recensământului din acest an, situaţia se prezintă astfel: la Cerneşti: 139 de case,

140 de familii, populaţia totală: 730 (348 bărbaţi, 384 femei); la Brebeni: 69 de case, 72 de familii,

populaţia totală: 334 (168 bărbaţi, 167 femei); la Ciocotiş: 92 de case, 80 de familii, populaţia

totală: 431 (220 bărbaţi, 218 femei); la Fânaţe: 74 de case, 76 de familii, populaţia totală:

425 (216 bărbaţi, 211 femei); la Măgureni: 40 de case, 39 de familii, populaţia totală: 236 (125 bărbaţi,

114 femei); la Trestia: 57 de case, 59 de familii, populaţia totală: 367 (191 bărbaţi, 176 femei).

1801 – Începe construcţia bisericii greco-catolice din Măgureni.

1805 – Se sfinţeşte biserica din Măgureni. Hram: Sf. Dumitru.

1815 - Se introduc matricole bisericeşti la Brebeni, Satu Nou de Jos şi Fereşti.

Este amintită şcoala din Ciocotiş.

1820 – Se introduc matricole bisericeşti în Cerneşti, Satulung, Bicaz, Rona de Jos.

1830 – Satul Măgureni avea la această dată 180 locuitori.

1836 – Se conduc matricole bisericeşti în Măgureni. Preoţi: Medan Zaharia, Medan Ioan, Pop

Alexandru, Pap Ioan, Pop Alexandru (în perioada 1836-1901).

1840 – Se construieşte biserica din satul Fânaţe.

1867 – Se construiesc bisericile din: Buşag, Cerneşti şi Dăneşti.

1872 - Se construiesc biserici de piatră în localităţile: Dumbrăviţa, Copalnic Mănăştur şi Cerneşti.

1878 – Se instituie notariat în localitatea Măgureni.

1886 – Câteva date statistice: Măgureni avea: 421 locuitori (410 români şi 11 evrei).

1891 – În Cerneşti, din cei 139 copii de vârstă şcolară, numai 53 frecventau cursurile.

1892 – Din acest an exista biserică de piatră în Brebeni.

1900 – După recensământul din acest an, populaţia localităţilor se prezintă astfel: Cerneşti – 871

(din care 825 români); Brebeni – 323 (din care 318 români); Ciocotiş – 931 (din care 902 români);

Fânaţe – 745 (din care 734 români); [Izvoarele] (Bloaja) – 82 (toţi români); Măgureni –

410 (din care 398 români); Trestia – 541 (din care 505 români).

1901 – Localitatea Măgureni era vestită în livezile de pomi fructiferi. Avea izvoare puternice de

apă potabilă: Fântâna Lupului, Fântâna Gurilor, iar ca părţi de hotar erau amintite: Borta, Braniştea,

Valea Babii, Săcătura, Cârligaţi. Exista şi o moară de apă.

1910 – Din activitatea despărţământului Lăpuşul Românesc al „Astrei” în acest an:

- despărţământul avea 3 agenturi în satele Suciu de Sus, Borcut şi Cerneşti;

- existau 4 biblioteci în: Borcut (50 de volume), Cerneşti (40 de volume), Bercuţa (40 de volume)

şi Suciu de Sus (50 de volume).

Populaţia localităţilor se prezintă astfel: Cerneşti – 968; Brebeni – 352, Ciocotiş – 1020; Fânaţe –

796; [Izvoarele] (Bloaja) – 88; Măgureni – 400; Trestia – 589.

1913 – Din raportul dr. Gavril Buzura, directorul Despărţământului Lăpuşul Unguresc al „Astrei”,

privind activitatea pe acest an, consemnăm: despărţământul cuprindea 51 de comune; numărul

agenturilor era 7 (Borcut, Berinţa, Cerneşti, Suciu de Jos, Stoiceni, Rohia şi Ciocotiş).

Protopopul presbiter al tractului Lăpuş, Andrei Ludu, ţine un cuvânt de deschidere la Conferinţa

învăţătorilor români din districtul protopopesc Lăpuş [...]. În anexa cuvântării se află „Lista

inteligenţei române din jur şi Chioar”, pe localităţi, după cum urmează: [...] Cerneşti: Alexandru

Mihalca, preot, văd. Zina Pop, preoteasă, Carol Bărbos, adj. notar. Fânaţe: Ion Filip, notar, T.

Şovra, preot, I. Danciu, înv., Teodor Bota, învăţător. Ciocotiş: Alex. Bărbos, preot, Gr. Bărbos, învăţător,

Şt. Bărbos, învăţător pensionar. Măgureni: Gavril Bude, învăţător, Alex. Medan, Dimitrie

Medan, primar. Trestia: Ştefan Danciu, preot, G. Danciu.

1914 – extrase din datele statistice despre localităţile, locuitorii şi situaţia învăţământului confesional

greco-catolic pentru parohiile aparţinătoare diecezei de Gherla:

Cerneşti (Csernyefalva) – Comună mică cu parohie veche. Biserică de zid, cu hramul Sf.

Arhangheli, edificată în 1872. Şcoala de zid. Matricole din 1820. Şcolari de toate zilele 80, de

repetiţie 31. Preot: Alexandru Mihalca. Cantor: Ioan Botha. Învăţător: Teodor Botha. Populaţia,

după religie: 780 greco-catolici, 3 romano-catolici, 3 izraeliţi .

Brebeni (Brébfalva) - filie a Măgurenilor. Biserică de zid cu hramul Sf. Arhangheli, edificată

în 1892. Matricole din 1815. Şcolari de toate zilele 35, de repetiţie 14, cercetează şcoala

din Cerneşti. Cantor: Nechita Lazar. Populaţia, după religie: 324 greco-catolici şi 7 izraeliţi.

Ciocotiş (Csókás) – filie a Cerneştiului. Avea biserică ortodoxă. Populaţia, după religie:

18 greco-catolici, 870 ortodocşi, 38 izraeliţi.

Fânaţe (Kövárfonác) - filie a Cerneştiului. Biserică ortodoxă. Populaţia, după religie:

24 greco-catolici, 730 ortodocşi, 12 izraeliţi.

[Izvoarele] (Bloaja - Balázsszeg) – filie a Cerneştiului. Populaţia, după religie: 95 grecocatolici,

5 ortodocşi.

Măgureni (Nagyhegy) – Comună mică, cu parohie veche. Biserică de zid cu hramul Sf.

Arhangheli, edificată în 1898. Şcoală de zid. Matricole din 1815. Şcolari de toate zilele 45, de

repetiţie 12. Preot: lipseşte. Cantor: Petru Medan. Învăţător: Gavril Bude. Populaţia, după religie:

376 greco-catolici şi 7 izraeliţi.

Trestia (Kötelesmezö) - filie a Cerneştiului. Populaţia, după religie: 10 greco-catolici,

550 ortodocşi, 16 izraeliţi.

1920, dec. 1 – Populaţia localităţilor era: Cerneşti: 882; Brebeni: 322; Ciocotiş: 933; Fânaţe:

773; [Izvoarele] (Bloaja): 82, Măgureni: 343; Trestia: 589.

1925 – În organizaţiile de provincie ale „Astrei” sunt consemnate, între altele, producţii teatrale

în: Lăschia, Fânaţe, Ciocotiş şi Copalnic Mănăştur.

1926 – În Raportul general al „Astrei” pe acest an se evidenţiază şi Despărţământul Copalnic

Mănăştur cu „activitate frumoasă şi rodnică”. [...]. S-au ţinut prelegeri poporale în: Copalnic

Mănăştur, Copalnic, Preluca Nouă, Fânaţe, Brebeni, Cerneşti, Trestia, Cărbunari.

1927 – Din acest an există biserica de lemn în localitatea [Izvoarele] Bloaja.

1928 – În cadrul organizaţiilor din provincie ale „Astrei” au loc reprezentaţii teatrale în Copalnic

Mănăştur, Berinţa, Măgureni, Lăschia şi Brebeni.

[1928/1929] – Comuna aparţine despărţământului Copalnic Mănăştur (jud. Satu Mare), are un

cerc cultural şi o bibliotecă „Astra”.

1930, dec. 29 – După recensământul din acest an, populaţia localităţilor Cerneşti, Brebeni,

Ciocotiş, [Izvoarele] (Bloaja), Măgureni, Trestia se prezintă astfel:

Cerneşti: 936 locuitori (451 bărbaţi, 485 femei). După naţionalitate: 886 români, 16 unguri,

6 germani, 28 evrei. După religie: 16 ortodocşi, 870 greco-catolici, 4 reformaţi, 28 mozaici.

Ştiutori de carte: 464 (56,9%). Administrator parohial: Vasile Bota. Poştă la Copalnic Mănăştur.

Bloaja cu 49 greco-catolici.

Brebeni: 336 locuitori (171 bărbaţi, 165 femei). După naţionalitate: 328 români, 4 unguri

şi 4 evrei. După religie: 33 ortodocşi, 295 greco-catolici, 4 romano-catolici, 4 mozaici. Ştiutori

de carte: 99 (34,4%).

Ciocotiş: 973 locuitori (450 bărbaţi, 523 femei). După naţionalitate: 927 români,

46 evrei. După religie: 898 ortodocşi, 29 baptişti, 46 mozaici. Ştiutori de carte: 367 (46,3%).

Fânaţe: 759 locuitori (363 bărbaţi, 396 femei). După naţionalitate: 736 români, 16 evrei,

4 ţigani, 3 nedeclaraţi. După religie: 716 ortodocşi, 24 greco-catolici, 3 romano-catolici, 16 mozaici.

Ştiutori de carte: 298 (45,8%).

[Izvoarele] (Bloaja): 49 greco-catolici. Poştă la Copalnic Mănăştur.

Măgureni: 350 (162 bărbaţi, 188 femei). După naţionalitate: 338 români, 1 ungur, 1 ţigan.

După religie: 10 ortodocşi, 340 greco-catolici. Ştiutori de carte: 142 (48,5%). Paroh: Ioan

Medan. Poştă la Copalnic Mănăştur. Filie: Brebeni cu 323 greco-catolici.

Trestia: 692 locuitori (353 bărbaţi, 339 femei). După naţionalitate: 672 români, 13 evrei

şi 7 ţigani. După religie: 618 ortodocşi, 50 greco-catolici, 13 mozaici, 1 altă religie (sectă). Ştiutori

de carte: 176 (31%).

Selecţie din „Cronica Maramureşului”, Vol. 1-5. Lucrare întocmită de Valentin Băinţan, Zamfir Dragomir,

Laura Temian, Lazăr Temian. Baia Mare, 1989.

 

Cerneşti

1424 Charnakapolnok

1427 Csernatapoly

c. 1475 Chernacapal<nok>

1553 Cernika Kapolnok

1566 Charna Kapalnak

1567 Chiarna Kapalnak

1583 Chyarnafalva

1602 Czarnafalva

1603 pagus Csyarnakapolnok

1609 Chiernes, Charnafalva

1630 Czyernefalva

1650 Csernafalva

1733 Csernafalu

1750 Csernestyi

c. 1800 Csernefalva, Cerneşti

1808 Csernesty

1850 Csernyesti

1854 Csernafalva, Cerneşti

Brebeni

1570 Babapataka, Babaphaka,

Brethfalva

1639 Brebbfalva alias Baba

pataka

1650 Bretfalva

1699 Brebfalva

1702 Bréthfalva

1720 Brépfalva

1751 Brébfalva

1733 Brebeny

1750 Brebenyi

c. 1800 Brebeni

1850 Brebény

1854 Brébfalva, Brebeni

Ciocotiş

1591 Chyokottes

1603 pagus Czokottys

1615 Chystekes

1642 Csokotos

1650 Csokotest

1669 Csokotis

1733 Csokotys

1750 Csokotis

1760-1762 Csokites

c. 1800 Csokotés, Ciocotişu

1854 Csokotés, Ciocotiş

Fânaţe

1583 Fonácz

1603 pagus Fonaczy

1613 Fonátz

1630 Fonátz

1650 Fanácz

1733 Fonácze

1750 Finácze

c. 1800 Fînaţe

1805 Fonátz

1850 Fonácz, Finatza

1854 Fonácz, Fînaţe

1954 Fînaţe

Izvoarele (Bloaja)

1770 predium Blosa

1831 Blozsa

1850 Blosa

1854 Blossa (Válya), Valea Blosii

1964 Izvoarele

Măgureni

1583 Magura

1609 Kapolnok-Magura

1733 Magureny

1750 Magureny

c. 1800 Măgureni

1850 Magurény

1854 Magura, Măgureni

Trestia

1603 pagus Kötelesmezeö

1609 Koeteles Meszzeo

1733 Trestie

1760-1762 Kötély Mező

c. 1800 Köteles-Mező, Trestia

1854 Kötelesmezeő, Trestiea

Repere geografice

Numele Cerneşti vine

de la hidronimul

Ciornâi („negru”, în slavă),

un izvor cu apă

„neagrăşi proprietăţi

curative aflat în cătunul

Valea Babei.

Comuna Cerneşti este

situată în partea de sud

a judeţului Maramureş,

în Depresiunea Copalnicului,

la 32 km de

municipiul Baia Mare,

reşedinţa judeţului. Aflată

la hotarul de est al Ţării

Chioarului, Cerneşti

este o poartă de intrare în

Ţara Lăpuşului şi are în

componenţa sa şapte sate:

Cerneşti – reşedinţa

comunei, Fânaţe, Ciocotiş,

Trestia, Măgureni,

Brebeni, Izvoarele (Bloaja).

Faţă de reşedinţa comunei,

satele sunt situate la

distanţe cuprinse între 2

km (Brebeni) şi 15 km

(Izvoarele).

Suprafaţa este de 9604 ha, din care 6225 ha teren agricol şi 3379 ha teren neagricol cu păduri,

terase şi versanţi, intravilan 1107 ha.

Relieful este mai mult deluros şi parţial muntos (Masivul Măgura), zona având peisaje deosebit

de frumoase. Piemontul Şatrei, cu versanţi domoli, cu păduri de fag şi gorun, care alternează cu

fâneţe şi păşuni, concentrează localităţile rurale Izvoarele şi Ciocotiş, care aparţin zonei etnografice

Lăpuş.

Reţeaua hidrografică este reprezentată de râul Bloaja, cu apă permanentă, cu debit constant

vara şi iarna, fluctuant primăvara şi toamna, când debitul creşte datorită topirii zăpezilor şi ploilor

abundente. Pe raza comunei, Bloaja primeşte doi afluenţi: pârâul Babii şi pârâul Brebului, cu debite

fluctuante.

Clima se încadrează în cea de tip temperat continental-moderată, subtipul de dealuri şi podiş.

Sub influenţa reliefului se conturează un sector topoclimatic depresionar, cu temperaturi medii anuale

de 8–10ş C şi uşoare inversiuni termice. Cantitatea medie a precipitaţiilor atmosferice este de 745 mm.

Cele mai mari cantităţi de precipitaţii se înregistrează la începutul verii, iar cele mai mici în luna februarie.

Precipitaţiile sub formă de zăpadă cad în medie 26 de zile pe an. Satul Izvoarele are o climă

submontană, cu precipitaţii abundente.

Solurile sunt cele brune podzolite, mai puternic erodate pe pantele sud-estice şi vestice, slab

şi moderat erodate pe pantele cu expoziţii mai umbrite. Terasele sunt ocupate de soluri podzolice,

pseudogleizate, cu o fertilitate scăzută.

În pădurile de conifere, de paltin, de carpen şi de mesteacăn trăiesc urşi, lupi, cerbi şi căprioare,

mistreţi, vulpi, iepuri, jderi şi păsări: ulii, potârnichi, fazani şi prepeliţe.

Aspecte socio-economice

Localitatea a fost întemeiată de voievodul Teodor Bota la începutul sec. al XVI-lea, căruia i-a

fost atribuit acest domeniu prin acte nobiliare, pentru fapte de vitejie. Prin defrişări masive, bătrânul

voievod şi jude a populat mai apoi satele Brebeni şi Ciocotiş. Aşezată pe firul cristalin al Văii Bloajei

şi Văii Brebului, localitatea îşi datorează existenţa şi vechimea neîntreruptă bogăţiei pământului şi

hărniciei oamenilor. La recensământul din 2002, comuna număra 3.814 locuitori, din care 1894 bărbaţi

şi 1920 femei, majoritatea fiind români (3718) de religie ortodoxă (3316).

Patru sunt ocupaţiile de bază ale locuitorilor: creşterea animalelor, apicultura, agricultura şi

pomicultura. Datorită întinselor păşuni din zonă, predomină creşterea ovinelor, bovinelor şi cabalinelor,

dar şi a porcinelor. În această zonă deluroasă cu climă blândă, pomicultura a cunoscut o mare înflorire

încă din feudalism. Localitatea Brebeni, spre exemplu, purta chiar denumirea „La Cireş”. Pomii

fructiferi cultivaţi în zonă sunt: prunul, mărul, părul, cireşul. Pe suprafeţe mai mici se cultivă: vişini,

gutui, piersici, caişi, nuci. În ultimii ani au apărut mici pensiuni, foarte cochete, oferind turişti1or

tot confortul.

Există la Cerneşti şi un prestigios festival anual al apicultorilor. Acest festival se organizează

în fiecare an, în ultima duminică din august, pe dealul Pietriş, unde se reunesc apicultori din toata ţara.

La serbarea câmpenească se organizează standuri cu produse apicole, diferite întreceri între tineri

şi se alege Miss Regina Mierii.

În comuna Cerneşti, există firme prospere în domenii ca: prelucrarea primară a lemnului, prelucrarea

laptelui, industria extractivă (terasit, andezit), mica industrie textilă şi a confecţiilor.

Pe raza comunei există resurse naturale care pot fi valorificate: la Valea Babei – băi având

ape cu proprietăţi curative; la Brebeni – apă minerală sulfuroasă; la Trestia – calcedonia albastră

piatră semipreţioasă; zona râului Bloaja, de un farmec deosebit, având un mare potenţial pentru dezvoltarea

agroturismului, fondul de vânătoare pe Bloaja: mistreţ, urs.

Trebuie amintit şi Muzeul de artă contemporană FLORIAN.

Comuna Cerneşti a beneficiat de un program SAPARD pentru infrastructură. Astfel, un drum

asfaltat, având o lungime de 19 km, va face legătura între Cerneşti, Ciocotiş şi schitul Şatra.

Viaţa culturală

Locurile aflate la interferenţa Chioarului cu Lăpuşul şi cu vechiul Maramureş sunt încărcate

de istorie.

Satul Bloaja adăposteşte două biserici de lemn, din care cea mai veche datează de 236 de ani:

Biserica de lemn „Sf. Ioan Evanghelistul” (1803) şi Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” (1928).

Localnicii, despre care un document din 1715 menţionează: „omnes sunt walachiae”, au construit-o

temeinic, cu braţele şi mintea lor.

Biserici de lemn s-au construit şi în satele Fânaţe: Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli

Mihail şi Gavriil” (1840) şi Trestia: Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli” (1868).

În anul 1910, la Cerneşti funcţiona o agentură comunală a Despărţământului Lăpuş al

„Astrei”, precum şi o bibliotecă poporală.

La Congresul învăţătorilor din judeţul Satu Mare din 1929 este sărbătorit Theodor Botta din

Cerneşti, cu prilejul ieşirii sale la pensie, după o activitate laborioasă pe tărâm pedagogic, de 47 ani.

În ciuda dezrădăcinării determinate de industria mineritului din bazinul băimărean, pe valea

rîului Bloaja s-au conservat destul de bine meşteşuguri şi obiceiuri străvechi, precum şi un patrimoniu

imaterial remarcabil.

La Cerneşti au rămas nealterate portul popular şi casele vechi, cu cuptor, masă acoperită şi

cămară cu prispă, la înălţimea fundaţiei. Cine nimereşte la o nuntă maramureşeană la Cerneşti nu o

va uita niciodată. Vestigiile folclorice ale zonei sunt cântecele vitejeşti „Hora lui Mârza”, „Cântecul

lui Vălean” şi „Balada lui Pintea”, haiduc care a hălăduit pe Piatra ce-i poartă numele. O tradiţie vie

păstrată în zonă este Vergelul, o horă a satului, pornită în noaptea de Anul Nou şi continuată în următoarea

seară.

În satele Ciocotiş şi Trestia se mai poartă guba, acasă şi la biserică. În Ciocotiş există ţesătoare

care fac cergi şi ştergare. Poetul şi meşterul popular Octavian Latiş lucrează obiecte de artizanat şi,

mai ales, pălării. Gavril Danciu din Trestia confecţionează machete de case tradiţionale şi bisericuţe

din trestie.

În comună se organizează anual Festivalul Stuparilor şi Serbările comunei Cerneşti, la care

este prezent Ansamblul folcloric „Măgura”, înfiinţat în anul 2000.

Muzeul „Florean” este primul muzeu privat din România care promovează arta monumentală

contemporană. În fiecare an participă la tabăra de sculptură 5-6 sculptori din toată lumea. Prima ediţie

a acesteia s-a desfăşurat în anul 1997. Colecţia muzeului cuprinde 35 de lucrări monumentale amplasate

în Poiana Soarelui din Cerneşti.

Personalităţi

Aşezările care intră în componenţa comunei Cerneşti şi-au împlinit destinele culturii prin

activitatea unor personalităţi generoase, legate până la sacrificiu de interesele emancipării locuitorilor

din zonă.

Andrei Medan, născut la 30 noiembrie 1824, în Măgureni, avocat, judecător, protonotar

al districtului Chioar, deputat în Dieta Transilvaniei, este autorul unei adrese către împăratul

Austro-Ungariei prin care cerea convocarea dietei transilvane.

Gheorghe Medan, născut în Măgureni, la 5 mai 1887, ilustră personalitate a învăţământului

maramureşean, a fost dascăl în Şişeşti, Cămârzana, Coaş, director învăţător la Şcoala nr. 3

din Baia Mare, subrevizor şcolar, subinspector pentru şcolile minoritare, inspector regional pentru

judeţul Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Bihor. A fost preşedintele Asociaţiei învăţătorilor din

judeţul Satu Mare, director al Băncii învăţătorilor, membru în Comitetul Central al Asociaţiei învăţătorilor

din România.

Dr. Traian Pop (1890), avocat.

Dr. Ionel Pop (1894), avocat, a îndeplinit funcţia de împuternicit al statului în judeţele

Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, a fost profesor de limba română la Liceul „Gheorghe Şincai”,

membru al ASTREI, al Camerei avocaţilor, al Camerei de comerţ, al Cazinoului. A fost distins cu

ordine pentru fidelitatea faţă de stat.

Augustin Cozmuţa, critic literar şi publicist, născut la 14 noiembrie 1944, în satul Cerneşti.

Andrei Bărbos, interpret vocal de muzică populară, născut în anul 1962, la Ciocotiş.

Mariana Botiş Buda, născută în satul Fânaţe, solistă de muzică populară.

File:Cernesti, Maramures (3).jpg

 

Din folclorul comunei:

CERNEŞTI

Ce s-aude-n sat la noi

Ce s-aude-n sat la noi –

Fluieraş mândru de oi

De la tri păcurărei,

Unu-i mai mnic dintre ei.

– Mnicule, străinule,

Du-te-ntoarnă oile!

Până oile-nturna

Judecata i-o făcea:

Ori să-l ducă la pădure,

Ori să-l taie din săcure.

Pe mine nu mă tăieţi

Numa capu mi-l luaţi

Şi pe mine mă-ngropaţi

În stauru oilor

Şi-n turişu mneilor;

Pe mine pământ nu puneţi

Numa albă guba me,

Fluieru după cure.

Când vântuţu a sufla

Fluieru a fluiera,

Oile or înturna,

Numa oaia, seina,

Numa-acee n-a-nturna.

– Tu, oaie, de ce nu-ntorci?

– D-apoi cum oi înturna

Că pe mine mă tăiaţi

Şi lâna mi o luaţi!

(Colecţia VERONICA POP. Calendarul Maramureşului, 2, nr. 3-4, apr.-dec. 2006, p. 257.)

CIOCOTIŞ

Te văd că eşti mare cărturar

Te văd că eşti mare cărturar,

Astă-vară-ai fost gâscar,

Umblai cu opinci de mâţă,

Pe la gură tăt tăţă,

C-o straiţă mare de pânză

Purtai la cârmogi şi brânză.

(Doniga, Vasile T. Folclor din Maramureş. Bucureşti : Minerva, 1980, p. 321.)

 

 

 

    photo
     
     
     
     
     
    File:Cernesti, Maramures (2).jpg

    File:Cernesti, Maramures (8).jpg

    File:Cernesti, Maramures (7).jpg

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Enter supporting content here

    AMINTIRI