Home | CUVINT INAINTE | SCUZE | NOU PE SITE | GENESSIS | GENESSIS II | FRATII MARAMURESENI | COMITATUL SZOLNOK DOBOKA | CONTINUARE I | CONTINUARE II | TARA LAPUSULUI 1876 HARTA | MUSATINII SI MARAMURESUL | 1914 | Blank page | TIRGU LAPUS | TIRGU LAPUS II | TIRGU LAPUS III | FILE DIN ISTORIA LAPUSULUI | ISTORIE A SCOLII LAPUSENE | TARA LAPUSULUI | TARA LAPUSULUI II | TARA LAPUSULUI III | TARA LAPUSULUI IV | MUNTII LAPUSULUI | Tara Chioarului | Blank page | TARA CHIOARULUI II | ISTORIA RELIGIILOR TARII LAPUSULUI | TURISM IN TARA LAPUSULUI ?! | TRASEE TURISTICE IN TARA LAPUSULUI | Blank page | BISERICILE DE LEMN | BISERICI DE LEMN II | PE VREMEA LUI PINTEA | PANORAMA LAPUSULUI | PANORAMA LAPUSULUI II | PANORAMA LAPUSULUI III | FOLCLOR LAPUSAN | TRADITII | BABA | BAIUT | BERINTA | POIANA BLENCHI | POIANA BOTIZII | BOIERENI | BORCUT | DOBRIC | DUMBRAVA | BREBENI | UNGURENI | CERNESTI | CIOCOTIS- | FINATE- | IZVOARELE -BLOAJA | MAGURENI | TRESTIE- | VALENI | POIANA PORCULUI-FINTINELE | DEALUL CORBULUI | INAU | DAMACUSENI | DEALUL MARE | VIMA MICA | DRAGHIA | FAURESTI | GOSTILA | GROSI | GROAPE | JUGATRENI | ASPRA | LASCHIA | LAPUSUL ROMANESC | LIBOTIN | LARGA | MAGOAJA | COPALNIC MANASTIUR | VIMA MARE | COPALNIC | COROIENI | CUFOAIA | COSTENI | CUPSENI | CARPINIS | CURTISIU MIC | ? CIMPIA SASULUI | STRIMBU BAIUT | PRELUCA NOUA | PRELUCA | PETERITEA | CONTINUARE PRELUCA | PLOPIS | RAZOARE | ROGOZ | ROHIA-PAMINTUL CREDINTEI | ROMANESTI | RUSOR | SUCIU DE JOS | SUCIU DE SUS | STOICENI | SALNITA | SURDESTI | SATRA | VAD | FAMILIA CULCER-MEMORII | BLESTEMUL PAMĪNTULUI | BISERICA UNITARA -MARTIRI | MARTIRII TARII LAPUSULUI | INTOARCEREA ACASA | BISERICA BAPTISTA LAPUSANA | PENTICOSTALISMUL IN TARA LAPUSULUI | PASTRATORII TRADITIEI | POVESTE | Melania Dan | CONTINUITATE | DIN BOGATIILE LAPUSULUI | SENZATIONAL | RADACINI | " Halal de mine sunt bunic " | Pentru Boguta | Emotii | Dupa 25 de ani | LAPUSENI UNITIVA !!! | REINTOARCERE IN TRECUT I | REINTOARCERE IN TRECUT II | REINTOARCERE IN TRECUT III | Ultima ceremonie | EROI | Rohia 2 | MUNTELE GAINA | PROFESORI | " PEDAGOGI DE SCOALA VECHE " | CAMPIONAT PE MAIDAN | VIOLENTA | Blank page | " LA PESCUIT , IARNA " | Istoria unui parculet | LIBOTIN | VECHIUL LICEU | MENTORI | La gradinita | FOTOGRAFII CLASELE I-IV | CLASA VIII | CLASA X | CLASA XII "A" | MENTORI II | SASCUT | SASCUT II | Blank page | povestiri | povestiri II | povestiri III | povestiri IV | povestiri V | povestiri VI | Dr. SOLOMON CORNELIU | CULTURA | CULTURA II | CULTURA III | LAPUSENI | Lapuseni II | TOAMNA SE NUMARA ....... | COPILARIA MEA ,SPITALUL | STRADA DOINEI | Lapusul si evreii | Lapusul si evreii II | LAPUSUL si evreii II continuare | Lapusul si evreii III | Lapusul si evreii IV | Lapusul si evreii V | LAPUSUL SI EVREII (ENGLEZA) | URME | PRIN CIMITIRUL EVREIESC DIN TIRGUL LAPUS | CASA RABINICA DE LAPUS | Traditii evreiesti | HOLOCAUSTUL LAPUSAN | YAD VASHEM | HOLOCAUSTUL LAPUSAN (ANTISEMITISM) | DOCTORI | FARA LEGATURA | ALEGERI | Blank page | Blank page 2 | Contact Me | About Me | Favorite Links

AMINTIRI DIN TIRGU LAPUS / SASCUT

Traditii evreiesti

SARBATORI

         Din vremuri ancestrale , omul a cercetat natura ,si fiecare schimbare a simbolizat-o apoi printr-o sarbatoare . Cu timpul , la aparitia conducatorilor de culte , a inceput sa se deie nume la aceste sarbatori , si o  anumita explicatie.
         Asa , au aparut rind pe rind , sarbatorile pe care le cunoastem azi .
        Sarbatorile la toate popoarele , sint legate de schimbari astrologice , ceea ce arata ca din cele mai vechi timpuri, omul a stiut sa citeasca hartile cerului , ne stiind insa sa le explice .
      La noi , la evrei , dupa iesirea din Egipt , Moise si fratele lui Aharon , au primit de la Dumnezeu , legile si sarbatorile ca o hotarire "Divina" ce nu poate fi discutata .
        Sarbatoarea de "Pesah" (paste la evrei ) , a devenit o sarbatoare obligatorie , o sarbatoare de aducere aminte , a iesirii din Egipt , o sarbatoare de emancipare si de capatare a libertatii .
Sarbatoarea se sarbatoreste la inceputul primaverii ,  la " redesteptarea naturii " , la inceputul creerii unei noi vieti ,  a unei noi  lumi .
Daca ne uitam mai bine in cartile religiose si rugaciunile ce trateaza tema pastelui la evrei , putem spune ca avem de a face cu o conceptie filozofica dintre cele mai inaintate din istoria omenirii.
Sarbatoarea  semnifica  iesirea din sclavie la libertate ; transformarea omului din sclav  in om liber si creerea unei societati bazata pe egalitate si drepturi sociale.       
 Istoria omenirii , arata ca aceasta iesire la libertate , nu se face cu usurinta , si de multe ori trebuie sa lupti (razboaie , revolutii )  pentru a o capata , si chiar cind  ajungi in final sa o primesti , o parte din cei  ce au capatat-o , nu-o primesc cu usurinta , nu-o inteleg , si nu stiu sa se foloseasca de ea.
      Cheia ceremoniei de pasti la evrei , este de a povesti din generatie in generatie , povestea iesirii din Egipt , dind participantului la ceremonie  , posibilitatea de-a se simti ca si cum ar iesi  el insusi , acum ,din acea robie .
Sarbatoarea se rezuma la o masa , cu bucate de sarbatoare , care se face dupa un ritual  bine stabilit ,   citindu-se Hagadat  Pesah , o colectie de povestiri despre istoria iesirii din Egipt , presarata ici si colo cu mici rugaciuni simbolice pentru a intari si mai mult atmosfera de sarbatoare .
Cu cit numarul de participanti e mai mare , atmosfera e mai placuta. De aceea familia ,incearca sa invite cite mai multe rude , sau familii nevoiase , sau prieteni .
        In copilarie , am avut placerea sa sarbatoresc pastele la citeva familii de evrei , lasindu-mi  amintiri pina astazi .
Am participat la pastele familiei Halpert Bernard , familia  Klein Mihai , familia Simon Moise , si ce este interesant , ca a fost ultimul paste a acestor familii in Lapus , la putin timp dupa aceasta ,au emigrat in Israel , fiecare in alt an , indeplinid astfel ultima fraza :
" In anul care vine , in Ierusalimul reconstruit " .
      Cind n-am avut cu cine sarbatori , ne-am adunat la masa numai noi , cei patru membri a familiei , facind un "rezumat" a ceea ce trebuia sa fie o ceremonie de pasti , tatal meu nu stia sa conduca ceremonia, si nici sa citeasca in ebraica pe acele timpuri  . 
Aceste  familii de evrei ne-au primit cu bratele deschise si ne-au ajutat sa simtim  si sa vedem cum se petrece cu adevarat un paste , posibilitate de a simti pe care n-am avut-o apoi pina  cind am emigrat in Israel , si am inceput eu sa conduc ceremonia de paste la mine acasa . 
      In Lapusul copilariei mele , in apropierea pastelui , se faceau liste cu necesitatile rituale a fiecarei familii , si contra cost , se primea "azima"-pasca , faina de pasca , si vin din Tara Sfinta , asta pentru a avea un paste "Caser" , cum scrie la carte .
Comunitatea din Bucuresti primea comenzile din tara si se trimiteau lazi , ce se depozitau in sinagoga , fiecare venind sa-si ia comanda .
Binenteles , comanda era mai mare decit nevoile familiei , impartindu-se "azima" si la prieteni , printre care si preoti , prieteni de familie . 
       "Gustul" sarbatorii si a bucatelor din acele timpuri ,era mult mai bun decit cea de azi , si nu este greu de inteles pentru ce. 
 
 
 
         Un E-mail  ce l-am primit  nu de mult de la Zoli Mittelman , Lapusan de-al nostru care locuieste in Haifa -Israel , mi-a readus aminte , de alte sarbatori evreiesti pe care le-am sarbatorit in Lapus , in prima perioada a copilariei mele .
In acea perioada , locuind in cladirea de linga fosta Primarie , aproape de Sinagoga , a facut ca de cind eram mic sa intru cite odata singur, sau impreuna cu parintiii in sinagoga , mai ales de sarbatori .
Desi in acea perioada '58-'62 numarul de evrei a fost mic , totusi a fost o viata religiosa de zi de zi , iar de sarbatori se umplea Sinagoga de viata , toata populatia evreiasca participind la rugaciune .
       In aer, un iz de lemn vechi ,amestecat cu  mirosul  lumanarilor aprinse pentru sarbatoare sau pentru morti , in prima incapere .
De lumanari , care erau insirate in rinduri pe o banca pe peretele dinspre drum ,  se ocupa un om batrinel care taia cu foarfeca din fitilul care ardea ,cind se alungea prea mult. Lumanarile erau facute acasa in cutii de tabla   luate de la alimentara ,si  care la origine erau cutii pentru bomboane. 
       Glasuri de copii care fugeau , intrind si iesind  sau urcind la loja femeilor, redesteptau la viata  peretii adormiti de linistea ultimilor ani ,dind o expresie a vietii si continuitatii .
       Barbatii in haine de sarbatoare , inveliti in "tales"(acel acoperamint ritual pe care-l imbraca evreii la rugaciuni ) cu figuri serioase , si  aruncind priviri severe pustilor ce se invirteu fara-ncetare si "conturbau" astfel buna desfasurare a rugaciunii. 
Din cind in cind mai priveau la copiii cei mari , sa vada daca se descurca cu rugaciunile . Cite odata , tragind cu ochiul la vecini , dindu-i un cot  sa-l destepte din rugaciune si s-ai arate  cu capul spre un tinar care intrind in transa rugaciunii , se ruga de zor cu ochii inchisi , ca un adevarat Iesiva - bucher ( elev la scoala religioasa ) . 
      Tinerii evrei ce au trecut de majorat , stateau cuminti linga tatii lor rugindu-se serios , aratind astfel comunitatii c-au invatat ceva de la parinti , dind astfel  o "satisfactie  patriahala" si o mindrie parintilor.
 De afara se auzea ca un stup de albine , zeci de glasuri ce ridicau rugaciuni spre cer , din cind in cind ,  cite o voce mai tare , arata ca si el a ajuns la paragraful ce trebuia  si este in pas cu toata lumea .
      Erau acolo Zoli Mittelman  , Adler Altman , Adler Simson , baietii lui Grosman , Bercovici Fisu , Bercovici Tvica , si altii ce nu-mi amintesc numele lor .
       Sus la balcon , in zona rezervata femeilor , vedeai femei ce se rugau si ele , stiind sa citeasca cu usurinta , si sa tina pasul cu rugaciunea barbatilor .Alte femei , stateau si discutau incet , sa nu deranjeze . Discutau despre copii , despre casa , despre mancaruri , si toate cele ce s-au petrecut in ultima vreme  in Lapus , lucruri stiute si nestiute .
Aici era locul de perelinaj ale celor mici , cind nu mai aveau rabdare sa se joace pe afara . Aici veneau sa se plinga , de ceea ce i-au facut  fratii sau ceilalti copii, aici veneau sa plinga de foame , si sa intrebe cit mai este pina la masa . 
      Aici in Israel am fost la Sinagoga de mai multe ori , dar n-am avut  placerea din acele timpuri  , si n-am simtit in atmosfera acel " miros "de lemn vechi si lumanari , ce sfintea locul .
Asta poate ca acuma sint obligat sa stau pe locul meu , sa fiu serios , si sa stau cu cartea de rugaciune in mina , nereusind a tine ritmul cu ceilanti , facindu-ma pina la urma sa ma las pagubas.
     Numai in '82-83  cind dupa emigrare ,  locuind intrun camin de noi imigranti , am avut o revelatie.
 Caminul , format din trei blocuri cu  9 etaje , avea in una din cladirile adiacente , sali de clasa , unde am invatat ivrit ,  si o incapere , ce a fost transformata ad- hoc intr-o mica Sinagoga .
Un tinar American care terminase scoala de rabini in Brooklyn , si care a primit de la rabinul lui misiunea de a veni in Israel si a face o casa de rugaciune pentru noii veniti , a reusit sa ma aduca in fiecare vineri seara si simbata dimineata , sa ma rog cu el , si inca citiva barbati . 
Cred ca in acea perioada , m-am simtit pentru intiia oara cu adevarat evreu , si am inceput a intelege rugaciunile , ordinea lor , si frumusetea muzicii acestor rugaciuni.
Acel american , tinar de vreo 23 de ani cu o nevasta de 18 ani ,( un copil in postura de Rabin  si o copila pe post de mama a unui copil de 4 luni), era de loc de pe la noi din Maramures . El  mi-a dat  placerea de a ma ruga pentru prima oara in viata cu adevarat , desi formatia mea din Romania , a fost una ateista . 
 
 
 
 
     Una din cele mai controversate sarbatori este Purimul . Nefiind o sarbatoare primita prin Mose pe Muntele Sinai , apare ca o reactie a unei perioade de pericole pentru evrei in perioada regelui Ahasveros din cetatea Susan . O poveste de dragoste , care a contribuit apoi ca baza pentru povestea frumoasei Ester si a tatalui ei Mordahai , care au scapat de la moarte evreii din acea tara . 
E o sarbatoare a copiilor , a " dulciurilor " , si a mastilor .
     Pentru evreii din Europa , sarbatoarea era un adevarat carnaval ,si  traditiile au pus bazele la cea ce a fost mai tirziu teatrul in limba idis a evreilor Aschenaz ce vorbeau aceasta limba .( Spre mindria noastra , teatru idis s-a nascut in Romania la Iasi in acea gradina de vara, numita  "Pomul Verde " ) .
     In afara de rugaciunea de sarbatoare cu citirea cartii lui Ester (si asta cu o atmosfera de carnaval) , sarbatoarea s-a transformat intr-un concurs de pregatire de prajituri si dulciuri , una mai buna decit alta . Si ca faima gospodinelor sa fie dusa in cele patru colturi ale lumii , au inceput sa se faca asa numitele : " daruri " ( farfurii , cosuri ,pachete, pline de prajituri si dulciuri ) .
Copiii insa ,  continuau o traditie veche  de asa numitul " pirinspil " un fel de teatru improvizat , sau recitari de poezii in idis , colindind pe la casele de evrei , si primind in schimb bunatati si citva banuti .
    In amintirea mea , e baiatul cojocarului Bercovici , pe nume Fisu si baiatul lui Adler pe nume Simson , care s-au pregatit din greu pentru acest "pirinspil" eu participind la repetitiile lor ,  fara a intelege un cuvint pe idis .
     Gustul prajiturilor bunicii mele din Sascut , si a matusilor  din  Focsani si Bacau , le simt si acum .
Cum se apropia Purimul asteptam sa vina postasul , sa ne anunte ca avem pachet la posta . Nu stiu cum ma abtineam sa nu deschid pachetul pe drumul de la posta pina acasa . Cind deschideam pachetul , nu ma puteam opri din mincat , a doa zi plingind ca n-a mai ramas nimic  .
      Acum in Israel , cine mai are timp de pregatit prajituri , cum se pregateau in Romania . 
 
 
 
 
        

Enter supporting content here

AMINTIRI