Home | Blank page2 | Blank page | ARHEOLOGIA TARII LAPUSULUI SI IMPREJURIMI | Viorel Ciubot, Turuckó Alexandru Prima monografie a Tarii Chioarului | CORESPONDENTE : Duma Lucian | LUCRARI ARHEOLOGICE IN ZONZA VIMA MICA | ALEGERI | pagina in constructie | Pentru Boguta | Emotii | Dupa 25 de ani | LAPUSENI UNITIVA !!! | REINTOARCERE IN TRECUT III | REINTOARCERE IN TRECUT II | REINTOARCERE IN TRECUT I | Ultima ceremonie | EROI | Rohia | MUNTELE GAINA | Pagina neterminata | " PEDAGOGI DE SCOALA VECHE " | CAMPIONAT PE MAIDAN | VIOLENTA | " LA PESCUIT , IARNA " | Istoria unui parculet | LIBOTIN | MENTORI | MENTORI II | SASCUT | SASCUT II | povestiri | povestiri II | povestiri III | povestiri IV | povestiri V | povestiri VI | Dr. SOLOMON CORNELIU | CULTURA | CULTURA II | CULTURA III | LAPUSENI | Lapuseni II | TOAMNA SE NUMARA ....... | COPILARIA MEA ,SPITALUL | Lapusul si evreii | Traditii evreiesti | HOLOCAUSTUL LAPUSAN | DOCTORI | FARA LEGATURA | REÎNTOAECERE | CORESPONDENTE | CORESPONDENTE II | -IUDAICA | Contact Me | About Me | Favorite Links | Blank page W | Blank page | SOME

AMINTIRI DIN TIRGU LAPUS / SASCUT

REINTOARCERE IN TRECUT I

Din nou despre evrei                                        26.05.2007

      Zilele acestea mi-am adus aminte de alte familii de evrei ce au locuit in Lapus , despre care am amintiri care vreau sa le scriu .
 
                         #
 
       Primul de care mi-am amintit , este : Jiga sau Jiga tiganul , cum era poreclit .
Jiga , cind l-am cunoscut ,era deja pentru mine un om batrin . Inalt , negru la fata ca un tigan , de unde poate i se trage si porecla , lucra intr-un chiosc , in fata restaurantului vechi din Lapus, care se gasea dupa scoala maghiara , cum mergeai spre pod .
        Inchis in chiosc ,ascultind muzica la un tranzistor cu baterii, vindea "Loz in plic " si loto .
 Ziua de virf , a muncii lui era joia , cind taranii veniti la tirg ,dupa ce-si terminasera treburile si rinduierile avute , dupa ce trageu un " tol " la crisma restaurantului , isi  incercau norocul , cu un " loz in plic " , sperind o inbogatire rapida . 
Unii incercau o data , mai incercau o data , si la insistentele lui Jiga , care pusese cica o punga noua de lozuri pe cercul de sirma , nu se lasau pina nu terminau lozurile  de pe sirma .
In tot acest timp zeci de " gura casca " printre care si eu , urmareau cu sufletul la gura  , " filarea " lozului  XXXDOAZECI SI CINCI LEI XXX -      CISTIGATOR !!!!!.
Pina la urma lasa vreo 300 de lei , cit cistigase in ziua acea la tirg .
      Jiga avea o voce groasa si ragusita intrerupta in repetate rinduri de o tusa grea , o voce stricata poate de tigarile Carpati fara filtru , pe care le fuma fara oprire .
      Era casatorit cu o crestina dupa cum tin minte . Avea un copil a carui nume nu-mi amintesc , si cu care ma jucam din cind in cind . Copilul il infiase , si era nepot de sora a sotiei lui .
      Familia locuia intr-o casuta mica , care se gasea in spatele casei familiei Harnic , pe straduta ce urca spre cimitir de la Biserica reformata , a doua casa pe strada in partea stinga.
      Dupa plecarea lor in Israel , n-am mai auzit nimic de ei .
 
 
                             #
 
        O alta familie de evrei de care-mi aduc putin aminte , e familia Pitigus . Asta poate  din cauza numelui , care nu se poate uita , sau poate din cauza fetei familiei , Lia , care a fost cu mine la gradinita maghiara , avind-o ca " ovo-neni " pe doamna Vilma Topan .De mama ei nu-mi amintesc nimic.
      In Israel , Pitigus-tatal , a scris o carte , despre istoria comunitatii evreiesti din Lapus , carte care m-a ajutat pe mine si copii mei sa pregatim pentru scoala , o lucrare de (sorasim)-radacini , ale familiei mele , eu considerindu-ma Lapusan get-beget , am avut nevoie despre o istorie a evreilor Lapuseni .
      M-am intilnit cu Lia inainte cu citiva ani , la o intilnire de comemorare a martirilor holocaustului Lapusan .
Intilnire se desfasoara in fiecare an la Ierusalim , nu departe de mormintul lui David.
Aici , linga o mica Sinagoga , intr-o curte inconjurata de ziduri de piatra , se gaseau insirate zeci de placute comemorative , a unor comunitati pierdute in timp , din intreaga Romanie si din alte tari Europene , printre ele si cea a Lapusului .
      La intilnire  participau " resturile " comunitatii evreiesti a Lapusenilor , ce se gasesc in Israel . 
      A fost o intilnire trista pentru mine.
Numarul participantilor scadea de la un an la altul . S-au adunat in acel an , doar un pumn de oameni .
Acesti oameni , batrini , bolnavi , erau cu jalea-n suflet , la gindul ca dupa disparitia lor , nu mai are cine sa plinga mortii , si sa spuna IZKOR pentru sufletul martirilor , in acest loc de aducere aminte .
      De la noua generatia , crescuta , sau nascuta in Israel , nu se poate astepta sa continuie aceastra traditie a intilnirilor . Fiecare in parte din noua generatie , participa cu Holocaustul sau personal , la ceremonia oficeala a zile Holocaustului  , transformind astfel o comemorare particulara , intr-o comemorare colectiva .
      Batrinii " tribului Lapusean " ,care simteu cum sfirsitul lor se apropie , au propus la aceea intilnire , sa se formeze o grupa de tineri din generatia a doua , care sa continuie traditia . Nu s-a reusit .
      Si uite asa , vor dispare urmele unei comunitati , care a avut o viata incarcata de   fericire , necazuri , suferinte ,intrigi si iubiri , sperante si dezamagiri .
      Peste ani , singurul lucru care va reaminti ca au fost evrei pe acele meleaguri , va fi numai cimitirul , si poate citeva insemnari aruncate intr-un colt intunecat , din beciurile unei  arhive , insemnari care nu sint citite de nimeni , si nu intereseza pe nimeni .
 
                                  #
 
       O alta familie a fost familia Moscovitz Ioina si Anuta .
Ei ,emigrind clandestin prin Ungaria , la inceputurile creerii statului Israel , s-au asezat in Ashkelon  prin 1948-1949.
       I-am cunoscut  cind au venit in vizita la rude , in Lapus .
Vizita avea si scopul repararii mormintelor stramosilor , si punerea unei pietre funerare.
Ioina , era considerat de unii , ca unul din cei mai instariti evrei , originari din Lapus , aici in Israel .
Asta pentru ca a avut cofetarie , si citeva propietati pe care le-a cumparat pe parcursul anilor .   
Ioina , un om inalt , bine legat , a muncit din greu , pina a ajuns unde a ajuns .
      In Lapus cind a venit in vizita , a locuit la cumnatul lui , domnul Fridman Avrum  ce lucra la D.C.A .
Locuinta lui Fridman era in fosta baie rituala de linga Sinagoga .
      De fel , familia Fridman se tragea din Dobricul  Lapusului , avind ca copii , dupa cunostintele mele , pe Avrum , Izu , si Anuta
      Anuta , nevasta lui Ioina ,  a fugit de fata  cu Ioina , casatorindu-se dupa acea ,(asta din cele auzite de mine ).S-ar putea scrie un roman despre peripetiile acestui cuplu , daca am sti amanunte . 
      La ceremonia de la cimitir,  de punere a pietrei noi , au participat toti barbatii din Lapus , asta sa putem face un minian . Printre barbati am fost si eu cu tatal meu .Cred ca aveam 15 sau 16 ani .
      Pe copiii lui Ioina , nu i-am cunoscut .S-au nascut in Israel .
Doar pe Malca , fata adoptata de Ioina si Anuta , am intilnit-o in Lapus , cind a venit intr-o excursie , si cu care nu am putut vorbi , ea stiind doar ivrit si putina engleza.
 
                                #
 
         O alta familie , legata de cea de sus este familia Halpert , Bernard si Piri . Piri fiind sora lui Ioina  ,din familia Moskovitzi .
         Familia Halpert , si  familia mea au fost fost legate printr-o strinsa prietenie , de la sosirea tatalui meu in Lapus .
         Nenea- Beri  , capul familiei , un croitor si comerciant pe cinste , s-a casatorit cu Piri din familia Moscovitz .
        Piri , mama lui Leia si Ruti , este printre altele , si mama mea de lapte - alaptindu-ma o perioada de timp.
Tanti Piri, o femeie puternica , a trecut prin multe in viata , a avut mult de suferit .
Dupa perioda celui de-al doilea razboi mondial , Piri -tanti poarta pe mina numarul de la Auswitz , unde a fost dusa cu familia ei , de unde s-a intors doar ea cu fratele ei Ioina si o sora a carui nume nu-mi amintesc si care a murit aici in Israel la Haifa electrocutata . Aceasta sora a lui tanti Piri , a avut un baiat pe Heskel  . L-am cunoscut in Lapus , unde a venit in citeva vizite .
      Si inainte de plecare in Israel , tanti Piri a avut de suferit , din cauza securitatii , politiei , procuraturii , care i-a persecutat familia in urma unor denunturi " anonime " ale colaboratorilor din acea vreme .
      Si dupa plecare , n-a avut o viata usoara . In Israel a deschis un restaurant , kaser , cu mincaruri traditionale din Maramures , " ca la mama acasa ". 
Cumpara , pregatea , gatea , servea , spala , si in acest timp avea grija si de casa si de cele doua fete ale familiei .
      Legaturile familiei noastre cu familia Halpert, au continuat si dupa plecarea lor in Israel , prin scrisori , si vizite alor mei in Israel , si ale lui nenea Beri in Lapus .
Dar adevarata noblete a familiei Halpert si mai ales ale lui tanti Piri , s-a aratat la sosirea mea in Israel .
      Dupa un an de la sosirea mea in Israel , situatia mea financiara nu era " roza " . Locuiam cu chirie in Ganei-Ticva , si lucram cu stipendie de la sohnut (bursa de la centru de emigrare), la spitalul de la Tel Hasomer , unde faceam primii pasi in "medicina Israeliana " . Am inceput atunci , cursul de specializare in medicina interna .
Stipendia-salarul meu , urma sa se termine in luna decembrie 1983.
Eva, avea cursuri de pregatire pentru primirea ei  in invatamintul Israelian , nu primea nici o subventie .
Plateam totul -apa , lumina , gaz , telefon , gradinita particulara a lui Beki ( fetita noastra ) , plata unei femei care sa aduca pe Beki acasa , si sa aiba grija de ea pina venim noi . Drumurile la lucru pentru mine la Tel Hasomer  si pentru Eva la Tel Aviv  scadeau si ele bugetul familiei .
      Era o perioada de dupa greva generala a medicilor , care durase citeva luni . 
Contractele semnate intre grevisti si guvern , au scazut posibilitatea primirii mele cu salariu de medic la specializare , nefiind posturi noi , si posturile care erau , se pastrau pentru cei ce au terminat primul an si continuau sa  faca rotatiile intre sectii , la spitalul Tel Hasomer .
Eu fiind la inceput , si fiind primit cu stipendie (bursa) de la sohnut nu corespundeam criteriilor spitalului.
       Am discutat cu seful de sectie , profesorul Ezra Zohar , pe care l-am rugat sa studieze situatia mea si sa ma ajute cu un sfat de parinte , si nu de sef .
M-a intrebat simplu :
  "- Ce e important pentru tine astazi :banii sau onoarea unui titlu ?"
I-am raspuns bineinteles :
  "- Banii !!"
  "- Atunci du-te si lucreaza la Kupat Holim ( companiile de asigarari de sanatate publica ) , pina iti faci o situatie financiara mai buna , si apoi poti sa te intorci la noi sa-ti continui specializarea ! "
A continiat profesorul , promitindu-mi ca ma va reprimi pe sectia lui , cind voi hotari.   
      Asa fiind lucrurile , am pornit in cautare de lucru la Kupat Holim ( societati de asigurare medicala , ce la acea vreme apartineau sindicatelor particulare ).
      La Kupat Holim Leumit , am gasit de lucru imediat , cu salar !!!!!!!
        Spuneti si dumneavoastra cei ce cititi aceste rinduri ce ati fi facut in locul meu , cind aveati in fata alternativele :
    1) stipendie de 5000 de shekeli vechi,  sau
    2) salar de 85,000 shekeli vechi .
Asa ca si dumneavoastra , am ales a doua varianta .
"Singurile probleme" au fost :
      - postul ce urma sa-l primesc era in Ashkelon ,
      -casa din Ganei Tikva era inchiriata pe un an cu chiria platita de la inceput  .
     -Eva trebuia sa continuie cursurile la Tel Aviv.
     -n-aveam bani pentru a inchiria inca o casa .
       Salvarea a venit in ultima clipa , de la familia Halpert , care m-a " infiat " pentru jumatate de an , gazduindu-ma in apartamentul ce apartinuse copiilor , apartament ce era in acelasi bloc unde locuiau ei , la un etaj deasupra . Mi-au dat astfel : casa , masa , si au avut grija de mine ca de copilul lor .
        In timpul liber stateam cu familia Halpert si vorbeam . Vorbem de Lapus , de oamenii din Lapus , de evenimentele din Lapus , toate discutiile  se invirteau in jurul Lapusului !
      Peste jumatate de an , Eva terminind cursul , chiria terminindu-se in Ganei Ticva , am inchiriat casa in Askelon , mi-am adus familia in Askelon , si de atunci n-am mai parasit Ashkelonul .
 
                                 #
 
          Am scris inainte , despre ultimile semne ale unei prezente a evreilor in Tara Lapusului . -CIMITIRUL-.
Ani de zile am crezut ca singurul cimitir a fost cel din Lapus .
Uimirea mea , a fost cind am lucrat in Vima Mare .
Calatorind pe drumul ce face legatura dintre Lapus si Gilgau , imediat ce urci pe drumul spre Vima , la o mica raspintie de drumuri , am putut vedea din autobuz , citeva morminte cu inscriptii in ebraica .
Cred ca si in alte locuri , in satele din jurul Lapusului , mai sunt , mici cimitire , uitate de vreme , uitate de toti , ne- avind cine sa le viziteze , si sa aiba gruja de ele .
              Trist dar adevarat !!!   
 
 
      

Enter supporting content here

AMINTIRI