Home | Blank page2 | Blank page | ARHEOLOGIA TARII LAPUSULUI SI IMPREJURIMI | Viorel Ciubot, Turuckó Alexandru Prima monografie a Tarii Chioarului | CORESPONDENTE : Duma Lucian | LUCRARI ARHEOLOGICE IN ZONZA VIMA MICA | ALEGERI | pagina in constructie | Pentru Boguta | Emotii | Dupa 25 de ani | LAPUSENI UNITIVA !!! | REINTOARCERE IN TRECUT III | REINTOARCERE IN TRECUT II | REINTOARCERE IN TRECUT I | Ultima ceremonie | EROI | Rohia | MUNTELE GAINA | Pagina neterminata | " PEDAGOGI DE SCOALA VECHE " | CAMPIONAT PE MAIDAN | VIOLENTA | " LA PESCUIT , IARNA " | Istoria unui parculet | LIBOTIN | MENTORI | MENTORI II | SASCUT | SASCUT II | povestiri | povestiri II | povestiri III | povestiri IV | povestiri V | povestiri VI | Dr. SOLOMON CORNELIU | CULTURA | CULTURA II | CULTURA III | LAPUSENI | Lapuseni II | TOAMNA SE NUMARA ....... | COPILARIA MEA ,SPITALUL | Lapusul si evreii | Traditii evreiesti | HOLOCAUSTUL LAPUSAN | DOCTORI | FARA LEGATURA | REÎNTOAECERE | CORESPONDENTE | CORESPONDENTE II | -IUDAICA | Contact Me | About Me | Favorite Links | Blank page W | Blank page | SOME

AMINTIRI DIN TIRGU LAPUS / SASCUT

povestiri VI

                    SANIUS                                                10.03.2007

     In ultimi ani ,se vorbeste mult de asa zisa incalzire a admosferei , cu schimbari de clima pe tot globul.

Care sint schimbarile in Lapus in ultimii ani , nu pot sa va spun ,ca n-am locuit acolo.

  Eu vorbesc despre perioada copilariei mele, perioda cind iarna era iarna, si vara era vara.

 Iarna venea destul de devreme ,in special frigul .Zapada se facea asteptata ,si de cele mai multe ori ne lua pe neasteptate.Nu este zi mai fericita pentru un copil care trezindu-se dimineata , si uitindu-se pe geam , sa vada nameti de "omat" care acoperia curtea si drumurile.

Nici nu deschideam bine ochii , ca si iesam afara . asa cum eram imbracat cu pijamaua ,sa iau legatura cu zapada proaspata si pufoasa , ca o crema ce vroia sa fie "devorata".

Cind eram mic , sania era in magazie , asa ca alergam s-o scot si s-o pregatesc pentru sanius.

  Cine avea rabdare sa asculte pe mama , care ma grabea cu pregatitul pentru scoala , ca numai de scoala nu-mi ardea .

 Asa ca...cu o bucata de slanina intr-o mina, ungind talpile saniei sa alunece m-ai bine, cu cana de lapte in cealalta mina, incercind sa ma incalt fara ajutorul miinilor, si cu gura pe mama , sa ma lase-n pace cu plingerile ei cu intirziatul , pregatem in minte clipele ce le voi petrece pe derdelus. Ma luptam din resputeri cu dorinta de a chiuli , ca nimeni nu stie cit de important  era sa fi primul pe derdelus .

      In Lapusul copilariei mele ,derdelusul cel mai important , era dealul scolii .In plus mai puteai sa te dai si pe coborirea de la pod , fie inspre oras , fie in cealalta parte ,  mai tirziu  un derdelus bun a fost la "feher varii" , unde coborai de pe deal ,treceai prin curtea acelor blocuri numite in limba locala :"blocurile partidului ", treceai prin poarta deschisa a curtii , treceai drumul , si puteai intra in curtea lui moasa Berta , nevasta lui Dony- baci de la salvare, asta daca aveai protectie , cum eu am avut , Berta fiind moasa mea.!

Un derdelus bun, care a fost abandonat cu timpul datorita abrubticitatii sale , era dealul ce urca la cimitir pe la Rigo , ala de avea caruta cu magarusi,si statea vis-a-vis de Herman si Cosma-sifonaru.Nu stiu de ce, cu anii , urcarea s-a facut tot mai abrupta,si in ultimii ani a sederii mele in Lapus , urcarea practic nu era folosibila.

Si pe celalta parte a scolii , foloseam derdelusul cite odata .Intram in curtea lui Martin -croitorul, asta ca sa avem o pirtie mai lunga si un inceput mai abrupt , sa putem ajunge cit mai departe, pina in fata intrarii Bisericii reformate.

Cite "concursuri" , cite caderi , si cite ciocniri, si cite certuri n-am primit de la parinti , profesori , trecatori , care ne vedeau cum ne periclitam viata , intrind pe strazile principale ale orasului , in coboririle noastre.

Daca prin anii '60-'68 saniile, era pericolul saniutelor , dupa aceea a venit pericolul autovehicolelor.

In perioada saniilor era o placere . Sanii cu cai  zglobii, cu ciucuri si clopotei la urechi , carute cu bivoli sau vacute , injugate la jug , sanii mai rapide in mersul de trap a cailor , sanii mai lente , in mersul leganat si incet a boiilor.

  Placerea noastra era sa ne legam de cite o sanie de asta si sa mergem un drum lung  Eram agatati in asa fel , sa putem sa ne dezlegam cu usurinta cind vrem , si apoi sa facem cale-n toarsa , legindu-ne de alta sanie.

 Pe la 6 ani , m-am agatat si eu de una din saniile ce treceu pe strada Doinei , si la coltul strazii ce mergea la  Razoare , am vrut sa ma dezleg dar n-am putut .

Am strigat la cel ce era in sanie sa opreasca , dar s-a facut ca nu ma aude si nu ma vede.De frica am sarit din saniuta si am fugit acasa sa-i spun la lele Marie ce-am patit.

Lele Marie , o taranca batrina dar puternica , taranca din Dobric , femeie care m-a crescut pe mine si pe fratele meu " Romica " , cum il  "damalea", si-a luat pieptarul si-a iesit ca o furtuna pe urmele " hotului ", ajungindu-l din urma , oprindu-l si dindu-i o " cherfeneala " zdravana , cu blesteme numai de ea stiute, recuperind  astfel saniuta "domnisorilor".  

Necazul cel mare al iernii e ca e odata pe an .Fiecare familie are o singura saniuta .Problema matematica care se pune ;  cum imparti :" unul la doi"  fara  jumatati.Au fost multi destepti in lumea asta care au incercat sa rezolve problema asta , unul din ei era un neam de-al meu : REGELE SOLOMON , dar n-au reusit.

  Explicati-m voi , domnilor si doamnelor cum poti sa imparti o sanie la doi copii , care-n acelasi timp vor sa mearga la sanius , in doua locuri diferite  !

                     Solutia :   1. Nici unul

                                    2.Azi unul miine altul

                                    3.Unul trebuie sa renunte in fiecare zi

 Ati ghicit ?  ..... Se pare ca solutia  3 e soluia parintilor si mai cu seama a lelei  Maria , cea cu  pieptarul pe ea, vara /iarna , cu dragostea pentru "Romica " mai mare dechit pentru Gheorghe fiul ei, si Ion ,nepotul ei . Asta ca singurul care i-a aratat dragoste in viata ei a fost numai :"Romica"' si singurul care n-a batut-o.Ca de primit a primit de la toti : barbat , fiu , nepot .........

Asa ca pe acele vremuri ," Judecata lui Solomon " putea avea un singur rezultat:

                                          "ROMICA"

        Mai tirziu pe vremea studentiei , nu mai avea importanta , derdelusul , sania , sau placerea de cobori cu viteza dealul , mai important era .... pregatirea.

       Imi aduc aminte ca intr-un an , au ajuns la noi la Lapus , niste prieteni de joaca din Focsani ,cu care ne intilneam in vacantele de vara ale copilariei mele , cind vizitam pe bunicul din Focsani si pe matusa Sonia si pe unchiul Lica .

Dupa trezire ne-am asezat in jurul mesei din bucatarie , pregatindu-ne un "mic- dejun" : cirnat, cartabos,slanina, brinza de oi , brinza de vaca, smintina, ceapa (ce nu se poate sa lipseasca din mincarea unui Lapusan ) si .....bine-inteles tuica maramuresana !!!!!.Am fost patru. Sticla "numai  una". Si cum spune cintecul: " Unde-i  unul nu- i putere " , .............sticla a pierdut.

Ne-am imbracat cu gindul ca pornim la sanius.Dar... trebuia sa mai luam o sanie , sa-ntilnim inca citva prieteni care voiau sa-i cunoasca pe prietenii mei , veniti in vizita .

Asa ca am plecat la familia Bucurescu sa ne-intilnim cu Mihaita.

       Dar ce sa faci .Am intrat in casa de roman, care nu poate primi oaspetii cu masa goala . Asta nu se cade !!! Asa ca ne-am comformat traditiei Romanesti  si ne-am asezat  la masa.

Inca odata :  cirnat, cartabos , slanina, brinza de oaie , brinza de vaca , smintina , si binenteles : ceapa . (Ca nu se poate ospat maramuresan fara ceapa) .

Sticla a fost pe masa , tot singura si de data asta .

 Am reusit  cu " lesne"  s-o biruim si de data asta.

Nu-mi amintesc unde am m-ai mers , ca de sanius ......nici vorba.

Enter supporting content here

AMINTIRI