Home | CUVINT INAINTE | SCUZE | NOU PE SITE | GENESSIS | GENESSIS II | FRATII MARAMURESENI | COMITATUL SZOLNOK DOBOKA | CONTINUARE I | CONTINUARE II | TARA LAPUSULUI 1876 HARTA | MUSATINII SI MARAMURESUL | 1914 | Blank page | TIRGU LAPUS | TIRGU LAPUS II | TIRGU LAPUS III | FILE DIN ISTORIA LAPUSULUI | ISTORIE A SCOLII LAPUSENE | TARA LAPUSULUI | TARA LAPUSULUI II | TARA LAPUSULUI III | TARA LAPUSULUI IV | MUNTII LAPUSULUI | Tara Chioarului | Blank page | TARA CHIOARULUI II | ISTORIA RELIGIILOR TARII LAPUSULUI | TURISM IN TARA LAPUSULUI ?! | TRASEE TURISTICE IN TARA LAPUSULUI | Blank page | BISERICILE DE LEMN | BISERICI DE LEMN II | PE VREMEA LUI PINTEA | PANORAMA LAPUSULUI | PANORAMA LAPUSULUI II | PANORAMA LAPUSULUI III | FOLCLOR LAPUSAN | TRADITII | BABA | BAIUT | BERINTA | POIANA BLENCHI | POIANA BOTIZII | BOIERENI | BORCUT | DOBRIC | DUMBRAVA | BREBENI | UNGURENI | CERNESTI | CIOCOTIS- | FINATE- | IZVOARELE -BLOAJA | MAGURENI | TRESTIE- | VALENI | POIANA PORCULUI-FINTINELE | DEALUL CORBULUI | INAU | DAMACUSENI | DEALUL MARE | VIMA MICA | DRAGHIA | FAURESTI | GOSTILA | GROSI | GROAPE | JUGATRENI | ASPRA | LASCHIA | LAPUSUL ROMANESC | LIBOTIN | LARGA | MAGOAJA | COPALNIC MANASTIUR | VIMA MARE | COPALNIC | COROIENI | CUFOAIA | COSTENI | CUPSENI | CARPINIS | CURTISIU MIC | ? CIMPIA SASULUI | STRIMBU BAIUT | PRELUCA NOUA | PRELUCA | PETERITEA | CONTINUARE PRELUCA | PLOPIS | RAZOARE | ROGOZ | ROHIA-PAMINTUL CREDINTEI | ROMANESTI | RUSOR | SUCIU DE JOS | SUCIU DE SUS | STOICENI | SALNITA | SURDESTI | SATRA | VAD | FAMILIA CULCER-MEMORII | BLESTEMUL PAMĪNTULUI | BISERICA UNITARA -MARTIRI | MARTIRII TARII LAPUSULUI | INTOARCEREA ACASA | BISERICA BAPTISTA LAPUSANA | PENTICOSTALISMUL IN TARA LAPUSULUI | PASTRATORII TRADITIEI | POVESTE | Melania Dan | CONTINUITATE | DIN BOGATIILE LAPUSULUI | SENZATIONAL | RADACINI | " Halal de mine sunt bunic " | Pentru Boguta | Emotii | Dupa 25 de ani | LAPUSENI UNITIVA !!! | REINTOARCERE IN TRECUT I | REINTOARCERE IN TRECUT II | REINTOARCERE IN TRECUT III | Ultima ceremonie | EROI | Rohia 2 | MUNTELE GAINA | PROFESORI | " PEDAGOGI DE SCOALA VECHE " | CAMPIONAT PE MAIDAN | VIOLENTA | Blank page | " LA PESCUIT , IARNA " | Istoria unui parculet | LIBOTIN | VECHIUL LICEU | MENTORI | La gradinita | FOTOGRAFII CLASELE I-IV | CLASA VIII | CLASA X | CLASA XII "A" | MENTORI II | SASCUT | SASCUT II | Blank page | povestiri | povestiri II | povestiri III | povestiri IV | povestiri V | povestiri VI | Dr. SOLOMON CORNELIU | CULTURA | CULTURA II | CULTURA III | LAPUSENI | Lapuseni II | TOAMNA SE NUMARA ....... | COPILARIA MEA ,SPITALUL | STRADA DOINEI | Lapusul si evreii | Lapusul si evreii II | LAPUSUL si evreii II continuare | Lapusul si evreii III | Lapusul si evreii IV | Lapusul si evreii V | LAPUSUL SI EVREII (ENGLEZA) | URME | PRIN CIMITIRUL EVREIESC DIN TIRGUL LAPUS | CASA RABINICA DE LAPUS | Traditii evreiesti | HOLOCAUSTUL LAPUSAN | YAD VASHEM | HOLOCAUSTUL LAPUSAN (ANTISEMITISM) | DOCTORI | FARA LEGATURA | ALEGERI | Blank page | Blank page 2 | Blank page 3 | Contact Me | About Me | Favorite Links

AMINTIRI DIN TIRGU LAPUS / SASCUT

MENTORI

    Ramasi in memorie                                                24.03.2007

             SIMA AURELIA
                                     
 
 
     In amintirile noastre , ramin citeva personalitati aparte , bine intiparite in memorie , de care-ti amintesti cu placere toata viata.
Printre primele , este figura invatatorului  cel care te-a modelat , si ti-a pus creionul in mina .
   Eu am avut norocul sa am ca mentor pe doamna Sima Maria , invatatoare la inceput de cariera , care in cele patru clase primare in care ne-a educat si invatat , a reusit sa ne transmita , dragostea de invatatura , respectul pentru oamenii din jur , pentru parinti , si acelor  dragi .
    N-a fost una din invatatoarele energice , si inpunatoare . A fost o femie simpla , buna , cu vorba domoala , dar care a stiut sa impuna un respect pentru cei din jur.
    A reusit ca in cei patru ani sa creeze o clasa unita , cu legaturi de prietenie si egalitate intre elevi , intre elevi si ea .
     Ani dupa terminarea claselor primare , de sarbatori , am vizitat-o , inpreuna cu fostii colegi de clasa , si vedeam prin aceste vizite, un semn de respect si pretuire , pentru cea care ne-a pus creionul in mina.
    La terminarea liceului , la initiativa mea , am strins fotografiile fostilor elevi ai domnei Sima , din promotia mea , am facut un tablou mic , inramat frumos , pe care i l-am inminat , cu dorinta de a arata ei , roadele muncii ei de invatatoare .
    Din clasa ei de 28 de elevi 6 au terminat o facultate , o parte dupa terminarea celor VIII clase , au invatat o meserie , lucrind ca buni meseriasi , si fiind oameni buni . 
   Vreau sa amintesc aici numele elevilor doamnei Sima , elevi din promotia mea, 1973 , care au terminat o facultate , spre cinstea acestei INVATATOARE :
      Lese Grigore
      Pop  Nicolae
      Buda Dochia
      Carmen Biro
      Manu Angela 
      Mario Solomon
 
 
       
               Domnul Mos
  
   Asa cum arata numele , domnul Mos , pentru mine a fost un om batrin , cind in clasa a V , a inceput sa ne invete matematica , in cladirea scolii vechi , la parter , clasa mea fiind prima clasa de cum intrai .
   Am avut ne norocul sa stau in prima banca , pe rindul din mijloc ,  sub directa supraveghere a " mosului " ,care cu vocea lui ragusita de parca i s-a inpiedicat ceva in git , imi tragea o sapuneala buna  ( cite o data avea grija sa-mi alungeasca urechile-sau perciunii) , pentru nereusitele mele in ale matematicii , nereusite care erau destul de dese.
Pot sa spun ca a avut si mila de mine , dindu-mi cite o data cite un cinci si un sase , asta ca sa-mi ridice moralul de la notele de trei si patru cu care ma altuia , sa nu mi-o iau la cap si sa incetez sa invat .Ma pedepsea chemindu-ma la el acasa , eu fiind vecin cu el , sa ma instruiasca in ale matematicii , in timp ce el lucra in mica gospodarie , si pe bucata de pamint , din spatele casei lor .
Cred ca Rodica , fata lui , avea mila de mine cind ma vedea torturat de  "mosu" cu rezolvarea inca unei probleme de matematica.
 Cu munca lui de "sisif" , a reusit sa ma ridice in trimestrul trei la note de sase si sapte , dar n-a reusit sa faca sa-mi placa matematica.
Domnul   Mos a invatat generatii de copii ai Lapusului pina la iesirea la pensie .
Si daca vorbim de el , trebuie amintita si partenera lui de viata , invatatoare la clasele primare la scoala din Lapus . 
  
 
      Familia Hognogiu
 
    Nu stiu cum , dar pe strada Doinei , s-au gasit o parte din profesorii mei.
    Printre ei si domnul Hognogiu sau  " Pacalici " cum ii spuneam noi datorita surisului lui permanent ,a  firii joviale , si a vesnici lui palarii , care-l asemaneu cu celebra carte , de la jocul cu acelasi nume
    Profesor de chimie , a stiut sa atraga elevii , sa-i faca sa le placa chimia , stiind sa explice pe intelesul tuturor .
 Pe domnul Hognogiu , l-am avut putine ore ca profesor , dar asta 
nu-l face uitat .
   Sotia dinsului , invatatoare la clasele primare , a fost invataroare fratelui meu .
 
 
       Familia Pop
 
  Altă familie care a contribuit la educarea noastră a Lăpuşenilor a fost familia Pop , Ion si Iulica.
    Domnul Pop Ion  a fost ani de zile si Primar al Lăpuşului , şi īn această calitate  m-a căsătorit  la starea civilă din Lăpuş , cu aleasa inimii mele .
Doamna Iulica , ne-a fost profesoară de agricultură , zoologie , fiindu-mi īn clasa a VIII-a şi dirigintă .
Au locuit pe strada Doinei , nu departe de familia mea .
Doamna Iulica , o femie energică şi foarte severă . De multe ori ne-a pedepsit pentru şotiile şi poznele noastre făcute īn timpul orelor de şcoală .
A ştiut să fiie şi apropiată şi să ne īncurajeze ,şi să ne apere ca o "cloşcă ce-şi apără puii " .
Pe mine personal , prin "menţiunea" pe care mi-a dat-o in clasa a VIII-a mi-a dat puterea şi increderea īn posibilităţile mele , ceea ce m-a adus la ceea ce sunt astăzi .
     Īn fine nu pot să uit că era o gospodină de prim rang , şi prăjiturile dīnsei pe care le savuram de sărbători cīnd o vizitam , erau prăjituri extraordinare , a caror gust īmi este şi acum īn amintire ,
Timpul trece , şi-şi arată "colţii" . Mai jos doua fotografii a familiei Pop azi 2010 .
 
 
 
Mariana
 
   Prin ani '66-'68 , in vacantele de vara cind mergeam la scaldat in " Sosba " , intilneam doua tinere ,mai mari decit mine , nepoate ale doamnei Chirtos . Una din ele , cea bruneta si mai rotunda la corp , pe nume Mariana , era studenta.
N-am dat importanta acestui fapt , cit timp "fetele" accceptau prezenta mea si a prietenului meu Mircea Sas , si acceptau "avansurile " copilaresti ale noastre.
  La inceputul clasei a IX-a , la prima ora de an scolar , la prima ora cu dirigintele clasei , usa se deschide , si cine credeti ca intra in clasa cu catalogul sub brat ?
 Ati ghicit . Mariana Chirtos !!!    
 In acel an ne-a fost diriginta si profesoara de franceza .
  A fost primul ei an de invatamint . Nu i-a fost usor cu noi , si in special cu mine , care am stiut s-o bat la cap , si " s-o scot din sarite " prin comportamentul si intrebarile mele .
Spre cinstea ei , a stiut sa se impuna , incercind sa creeze in clasa , o atmosfera de tip nou , adecvata tinerei generatii , din care si ea facea parte .
 A continuat sa predea franceza in clasa mea pina la finele liceului .
 S-a casatorit cu dr. Costin, bun stomatolog al Lapusului , continund sa locuiasca in casa buncii ei care atit de mult si-a iubit nepoatele .
   
 
          Vasile Latis                                          24.03.2006
 
 
  Intr-o pagina de internet , pe care am citit-o nu de mult ,  " Dialog in trei " , Gheorghe Grigurescu , in amintirile lui din Cluj , povesteste cu tristete  , cum s-a pierdut  un potential cu viitor , coleg de facultate cu el , Latis Vasile , care s-a pierdut undeva , pe meleaguri Maramuresene , ca profesor de latina la liceul din Tirgul Lapus .
    Vasile Latis mi-a fost profesor de latina in clasa a IX-a . Am avut placerea de-al cunoaste ca  profesor , ca educator , si ca om .
O parte din elevi , si o parte din Lapuseni , nu l-au inteles , uitindu-se la el ca la un om bizar , ("nu cu toate acasa "!).
    Cei ce l-au cunoscut au stiut ca au de a face cu un umanist cu o cultura vasta , un orator nemaipomenit , si un dascal de mare calitate .
    In cursul orelor domniei sale , ne recita , sau ne interpreta fragmente celebre , intr-o solemnitate , si o pasiune , uitind  ca se afla-n clasa . 
La inceput era tacerea . Cu ochii inchisi , intr-o meditatie perfecta , astepta clipa potrivita , rabufnirii   fortei interiore , care se revarsa din el , dindu-i o stralucire aparte , incetul cu incetul cu inaintarea in naratiune sau in recitare . Ochii i se dechideau , privind spre departari , cu o privire fixa .
In acele clipe , timpul disparea , exista numai spatiu . Nu-i mai pasa de ora , si de multe ori ne prindea sunetul clopotelului , in timp ce-l contemplam , si eram bucurosi ca avem un asa profesor printre noi .
 Legat de traditia populara , de folclorul Romanesc , ne cinta , dese- ori  din fluier , pe care un coleg il aducea special ,pentru ora profesorului Latis.
  Ca orice om,  cu caracter ca al lui , avea periode de zbucium , cu razbucniri , care ne speriau , si nu era recomandat sa cazi pe mina lui in acele clipe . 
 
                                       #
 
Scris de Nick Opris, 11 noiembrie 2011
 

Casa de Cultură din oraşul Tārgu Lăpuş, edificată īn anul 1952, centru de polaritate a accesului la informaţie şi cultură, a fost modernizată şi reabilitată din fonduri guvernamentale derulate prin Programul prioritar naţional. Acesta este conceput pentru construirea de sedii pentru aşezăminte culturale īn localităţile unde nu există asemenea instituţii, precum şi pentru reabilitarea, modernizarea, dotarea şi finalizarea lucrărilor de construcţie a aşezămintelor culturale de drept public, din mediul rural şi mic urban. Obiectivul a fost reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi dotarea aşezămintelor culturale, realizat prin Compania Naţională de Investiţii, precum şi din fonduri publice locale.

Oraşul Tārgu Lăpuş, de multe generaţii, este centrul cultural, spiritual şi economic al regiunii Ţara Lăpuşului. Cu o populaţie de aproximativ 50.000 de locuitori de diverse categorii sociale şi grade de cultură, Ţara Lăpuşului are o comunitate multietnică şi cu o structură psihică echilibrată care priveşte cu īncredere spre viitorul Europei. Declinul economic nu a afectat spiritualitatea tradiţională. Mentalitatea locuitorilor este sănătoasă şi trăiesc īn continuare după norme morale stabilite prin legi nescrise, viaţa lor fiind īnfrumuseţată de obiceiuri, tradiţii şi artă populară, care definesc bogăţia şi frumuseţea sufletului lor.

Casă de cultură pregătită a fi personalizată

Zona Ţării Lăpuşului este protejată de binecuvāntarea divină. Afirmaţia nu este gratuită, avem munţi cu īnălţime medie buni pentru drumeţii montane, avem lacuri, defilee, peisaje pitoreşti, spaţii mirifice pentru agrement şi o calitate ecologică de excepţie. Īn Ţara Lăpuşului există un lanţ de biserici şi mănăstiri, ce datează din evul mediu, unele fiind declarate patrimoniu UNESCO. Edificiul cultural din centrul oraşului Tārgu Lăpuş, pregătit pentru accesul la informaţie şi cultură, īmbrăcat īn straie noi, este pregătit să fie personalizat şi să intre īn istorie.
“Aşa cum spunea “Poetul tăcerilor cuvāntului”, poetul, folcloristul şi profesorul universitar, Vasile Grigore Latiş: “Să le dai o soartă tuturor acestor lucruri tăcute”, pentru Casa de Cultură din oraşul Tārgu Lăpuş a venit momentul botezului, să i se spună de azi īncolo Casa de Cultură “Vasile Grigore Latiş”- declară Mitru Leşe, primarul oraşului.
Omul Vasile Grigore Latiş s-a născut īn satul Cufoaia īn 28 octombrie 1933. Debutul literar s-a produs īn anul 1967 cu poezie īn revista “Familia”, urmānd o serie de poezi şi studii de folclor īn diverse culegeri şi reviste literare. Membru al cenaclurilor “Astra Lăpuşană” din Tārgu Lăpuş şi “Nord” din Baia Mare, profesor la Liceul Teoretic “Petru Rareş” din Tārgu Lăpuş, inspector general şcolar, profesor universitar, a format generaţii de elevi şi studenţi, lăsāndu-şi amprenta asupra culturii, fie prin versurile scrise, fie prin studiile ştiinţifice publicate.

Cetăţean de onoare din anul 2003

Vasile Grigore Latiş a trăit mai toată viaţa īn Maramureşul natal, doar perioada studiilor din Cluj şi Bucureşti l-au ţinut departe de munţii săi cu păstori imperiali despre care a scrie şi poezie, dar şi un doctorat, “Păstoritul īn Munţii Maramureşului. Spaţiu şi timp” (1997), fiind un colaborator important la realizarea filmului etnografic “Ţara Lăpuşului”.
“Personalitate marcantă a culturii romāne, Vasile Grigore Latiş reprezintă un adevărat simbol pentru Ţara Lăpuşului, un punct de referinţă, iar pentru locuitorii săi, un prilej de māndrie şi consideraţie. Īn anul 2003 i-a fost decernat titlul de cetăţean de onoare al oraşului Tārgu Lăpuş, ca o īncununare a rezultatelor sale pe tărāmul cultural, ştiinţific şi social. Scrierile lui Vasile Grigore Latiş sunt un fel de jurnal de bord, īn care sunt īnşiruite īndelungi note de lectură ale autorului – literatură universală, filozofie, religie, cu alte cuvinte, Marea Cultură”- punctează Mitru Leşe.
Fără să am pretenţia unei īnşiruiri exhaustive, amintesc cāteva cărţi publicate< “Versuri de apropiere”, “Socrate ce plānge după Diotima”, “Cāntecele Diotimei”, “Cāntece fără cuvinte”, “Cāntecul băiatului nenăscut”.
Īn anul 1998 este premiat la secţiunea poezie, īn cadrul manifestării “Cărţile anului 1998”, pentru volumul “Versuri de apropiere”. La sfārşitul verii anului 2007, pe 29 august, omul Vasile Grigore Latiş a trecut la poporul “străinilor”. Se va mai auzi mult timp sunetul care tace-spune, spune-tace, al certitudinilor-īntrebărilor lui.
Vasile Grigore Latiş a fost de partea presei dintotdeauna: “…mass-media e foarte importantă, preia datele dintr-un loc şi le īmprăştie la o mie”. La una dintre lansările sale de carte, mi-a spus că pe la 13 ani a avut o revelaţie: “Totu-i de făcut!”, dar “…pentru sărutul drăguţii mele, nu vă chem pe voi”, iar spre final, ca pentru sine “…vreau să-mi vānd casa cu tot cu vecini, da` nimeni nu vrea să mi-o cumpere…”.

Inaugurarea, luna viitoare

Casa de Cultură din oraşul Tārgu Lăpuş se va inaugura la īnceputul lunii decembrie, este modernă, dotată cu tot ce-i necesar unei săli “de oraş”. Numai aparatura (videoproiector, CD plaxer, DVD, orgă de lumini, proiectoare lumini de 1.000 W, mixere cu amplificator, boxe, microfoane, lavaliere etc.) a costat peste 20.000 de euro, nimic second hand şi toate cu perioadă de garanţie. La final īmi iau permisiunea să-l parafrazez pe Marin Sorescu: Şi pentru că toate astea trebuiau să poarte un nume, i s-a spus Vasile Grigore Latiş.

 
 

FAMILIA POP IOAN SI IULICA
pop2.jpg

FAMILIA POP IOAN SI IULICA
pop1.jpg

bunicul bunica si mama lui Pop Ion
iulica.jpg
Grosii Tiblesului 1913

Enter supporting content here

AMINTIRI