Home | CUVINT INAINTE | SCUZE | NOU PE SITE | GENESSIS | GENESSIS II | FRATII MARAMURESENI | COMITATUL SZOLNOK DOBOKA | CONTINUARE I | CONTINUARE II | TARA LAPUSULUI 1876 HARTA | MUSATINII SI MARAMURESUL | 1914 | Blank page | TIRGU LAPUS | TIRGU LAPUS II | TIRGU LAPUS III | FILE DIN ISTORIA LAPUSULUI | ISTORIE A SCOLII LAPUSENE | TARA LAPUSULUI | TARA LAPUSULUI II | TARA LAPUSULUI III | TARA LAPUSULUI IV | MUNTII LAPUSULUI | Tara Chioarului | Blank page | TARA CHIOARULUI II | ISTORIA RELIGIILOR TARII LAPUSULUI | TURISM IN TARA LAPUSULUI ?! | TRASEE TURISTICE IN TARA LAPUSULUI | Blank page | BISERICILE DE LEMN | BISERICI DE LEMN II | PE VREMEA LUI PINTEA | PANORAMA LAPUSULUI | PANORAMA LAPUSULUI II | PANORAMA LAPUSULUI III | FOLCLOR LAPUSAN | TRADITII | BABA | BAIUT | BERINTA | POIANA BLENCHI | POIANA BOTIZII | BOIERENI | BORCUT | DOBRIC | DUMBRAVA | BREBENI | UNGURENI | CERNESTI | CIOCOTIS- | FINATE- | IZVOARELE -BLOAJA | MAGURENI | TRESTIE- | VALENI | POIANA PORCULUI-FINTINELE | DEALUL CORBULUI | INAU | DAMACUSENI | DEALUL MARE | VIMA MICA | DRAGHIA | FAURESTI | GOSTILA | GROSI | GROAPE | JUGATRENI | ASPRA | LASCHIA | LAPUSUL ROMANESC | LIBOTIN | LARGA | MAGOAJA | COPALNIC MANASTIUR | VIMA MARE | COPALNIC | COROIENI | CUFOAIA | COSTENI | CUPSENI | CARPINIS | CURTISIU MIC | ? CIMPIA SASULUI | STRIMBU BAIUT | PRELUCA NOUA | PRELUCA | PETERITEA | CONTINUARE PRELUCA | PLOPIS | RAZOARE | ROGOZ | ROHIA-PAMINTUL CREDINTEI | ROMANESTI | RUSOR | SUCIU DE JOS | SUCIU DE SUS | STOICENI | SALNITA | SURDESTI | SATRA | VAD | FAMILIA CULCER-MEMORII | BLESTEMUL PAMĪNTULUI | BISERICA UNITARA -MARTIRI | MARTIRII TARII LAPUSULUI | INTOARCEREA ACASA | BISERICA BAPTISTA LAPUSANA | PENTICOSTALISMUL IN TARA LAPUSULUI | PASTRATORII TRADITIEI | POVESTE | Melania Dan | CONTINUITATE | DIN BOGATIILE LAPUSULUI | SENZATIONAL | RADACINI | " Halal de mine sunt bunic " | Pentru Boguta | Emotii | Dupa 25 de ani | LAPUSENI UNITIVA !!! | REINTOARCERE IN TRECUT I | REINTOARCERE IN TRECUT II | REINTOARCERE IN TRECUT III | Ultima ceremonie | EROI | Rohia 2 | MUNTELE GAINA | PROFESORI | " PEDAGOGI DE SCOALA VECHE " | CAMPIONAT PE MAIDAN | VIOLENTA | Blank page | " LA PESCUIT , IARNA " | Istoria unui parculet | LIBOTIN | VECHIUL LICEU | MENTORI | La gradinita | FOTOGRAFII CLASELE I-IV | CLASA VIII | CLASA X | CLASA XII "A" | MENTORI II | SASCUT | SASCUT II | Blank page | povestiri | povestiri II | povestiri III | povestiri IV | povestiri V | povestiri VI | Dr. SOLOMON CORNELIU | CULTURA | CULTURA II | CULTURA III | LAPUSENI | Lapuseni II | TOAMNA SE NUMARA ....... | COPILARIA MEA ,SPITALUL | STRADA DOINEI | Lapusul si evreii | Lapusul si evreii II | LAPUSUL si evreii II continuare | Lapusul si evreii III | Lapusul si evreii IV | Lapusul si evreii V | LAPUSUL SI EVREII (ENGLEZA) | URME | PRIN CIMITIRUL EVREIESC DIN TIRGUL LAPUS | CASA RABINICA DE LAPUS | Traditii evreiesti | HOLOCAUSTUL LAPUSAN | YAD VASHEM | HOLOCAUSTUL LAPUSAN (ANTISEMITISM) | DOCTORI | FARA LEGATURA | ALEGERI | Blank page | Blank page 2 | Blank page 3 | Contact Me | About Me | Favorite Links

AMINTIRI DIN TIRGU LAPUS / SASCUT

LIBOTIN

O NUNTA CA-N POVESTI                                 23.03.2007

      Dupa ce-ai stat in Cluj , cu un program incarcat de studii , si o viata culturala intensiva si placuta , reintoarcerea la viata sedentara a Lapusului , unde nimic nu se misca , era foarte grea pentru mine .
Cautam tot felul de aventuri , de incercari noi , de descoperire a unori locuri necunoscute  .
      In liceu , colegul nostru de clasa Boga Nechita , Boguta cum il alintam noi , ma luase pe mine si Nicu Pop la Libotin , satul lui natal .
Acolo , in casa lui ne-am simtit ca la noi acasa , fiind primiti "regeste" de parintii lui Boguta .
    De aceea am hotarit cu Nicu , in una din acele veri calduroase si plictisutoare , de pe vremea studentiei , sa tragem o vizita scurta la Libotin.
Spus si facut . Am luat autobuzul , o cutie de tabla cu banci . In circa unui Bucegi , autobus , am ajuns in acea zi de vineri , pina in mijlocul satului .
Am gasit usor casa prietenului nostru , care ne astepta cu masa pusa , si palinca pregatita .
   Parintii lui , oameni de la tara ,ne-au aratat un respect deosebit , noua "domnisorilor" studenti  de la oras , vazind in noi , pe " domnul doctor si domnul inginer " , si nu pe copiii simpli ce ieram .  Dupa citeva momente , si citeva paharele , gheata s-a sparta , distanta a disparut , si atmosfera a devenit una de familie .
   Depanam amintiri de la liceu , fiecare povestea aventuri de la facultate ,Boguta ce intrase la Brasov la subingineri , povestea aventuri amoroase avute in tren ,pe drumul de intoarcere acasa , ne povestea cum a aparut ca figurant intr-un film , si alte prostii pe care le facea in aceea perioada , prostii care l-au costat mult mai tirziu .
   Dupa ce ne-am pus bine burta la cale , am iesit sa ne plimbam prin sat , si ca niste flacai buni ce suntem , sa intram si pe la fete , unele ne-au fost colege de scoala altele de clasa , si toate au fost bucuroase sa ne primeasca .
   Plimbarea s-a terminat , la una din casele satului , unde se faceu de zor pregatiri de nunta ,pentru feciorul din casa , nunta ce urma sa fie duminica .
  La noi in Maramures , nuntile trebuiau sa fie ca nuntile imparatesti din poveste , trei zile si trei nopti .
  Nunta se petrecea pe doua scene , casa mirelui si casa miresei .
Pentru ca noi eram flacai si Boguta a fost prieten cu mirele , am intrat in "teatrul" nuntii, ca flacai ai mirelui .
  In casa se mai gaseau flacai ca noi , mai ierau si fete , asa ca atunci cind ceterasul si contra si gordona , adusi special , au inceput "jocul" , am fugit cu totii in batatura , chiuind de bucurie .
  N-au trebuit multe invitatii , si s-a incis un joc de pomina .
Sa-mi fac curaj am tras un paharel de horinca , care era destula , ca se putea  umple un lac .
Chemarea la joc a fetei , nu se face oricum . Trebuie s-o strigi pe fata de departe , dupa nume si dupa tata , facindu-i un semn poruncitor cu capul , cum ai chema-o la tine . 
Fata , ascultatoare se prezenta la joc , ii puneai minile pe la mijloc , ea timida , isi punea miinile pe umarul tau , si asa pe tropaite te miscai cind la stinga cind la dreapta , o mai invirteai , si mai dadeai cite o strigatura , veche , stiuta de toti , sau una noua , atunci inventata , spre placerea petrecaretilor .
  Cind pe ceteras nu-l mai ascultau degetele , dadea doua trei acorduri , anuntind o pauza , pe care tinerii o foloseau fie a se retrage cu partenera untr-un colt mai intunecos , fie tragind o dusca dintr-o sticla , ce mergea din mina-n mina pina " i se vedea fundul " .
  In acest timp cei de-a casei , cu prietenii din sat , pregateau cortul , mesele , bancile , pregateau bucataria din curte unde avea sa se pregateasca mincarea , se pregateau prajiturile , ca timp mult nu mai era .
Undeva , putin mai departe se taiau porcii , gainile , se pregateu cirnatii , cartabosii .
   Numai noi , flacaii care venisem sa-nplinim datina de la tara , de a face un steagl , unul mindru , cum n-a mai vazut satul , nu ne-am apucat de lucru , si asta numai din cauza fetelor si a ceterasului .
   Catre dimineata , cind fetele plecasera , s-a adus o "bita" lunga si groasa , pe care au inceput s-o inpodobeasca cu stergare , cu clopote si clopotei , cu naframe si funde , cu flori , si daca nu ma-nsel cu un snop de busuioc .
Cind a fost aproape gata , ne-am dus sa ne culcam si noi , lasind pe cei a casei , pe ceterasi si pe "socacite" sa se odihneasca si ei , ca de lucru mai era si pe a doua zi .
  La prinz , ne-am prezentat la datorie . Deja se putea minca din bucatele pregatite pentru a doua zi .
Jocul incepuse de mult, neasteptindu-ne pe noi.Nu am stat pe ginduri si ne-am prins la joc , cu mici pauze pentru incarcarea puterilor cu : jumari , cirnati , cartabos , prajitura , stingindu-ne setea cu o bere de " Cont " , bere de Lapus .
  Noaptea, socacitele au lucrat din greu , sa faca sarmalele , supa ,friptura , si alte bunatati , cum sta bine la o nunta inparateasca . 
   Noi ne-am retras mai repede , pastrindune puterile pentru a doua zi . ZIUA CEA  MARE .
   A doua zi , ne-am imbracat peste jeansi ,o frumoasa camasa taraneasca de Libotin , cu cusutura la guler si la mineci , si-am luat drumul la familia mirelui , unde ne astepta  STEAGUL .
De cind s-a "cusut " steagul , dorinta mea era sa-l duc si sa-l scutur , si sa-l arunc in aer si sa-l prind , asa cum cerea datina .
Am sosit devreme , inca nu s-a format alaiul .In batatura jocul era in toi . Tuica a inceput sa curga , sticlele isi schimbau miinile , si veselia crestea cu trecerea vremii , si apropirea de ora plecarii alaiului .
   In sfirsit s-a dat comanda de pornire .  Cu stegarii in frunte , cu taraful dupa noi , cu mirele insotit de familie si prieteni , ne-am indreptat spre casa masilor mici si mari , case in care am fost primiti cu usile deschise , cu bucate si bauturi pe masa .S-a mincat sa inchinat un paharel , afara in strada, cei ce nu intrasera , au tras un joc sau doua .
     Parcurgind in sunetul muzicii satul , s-a ajuns la casa miresei .
Si acolo se terminasera pregatirile , ceterasi adusi de parintii miresei s-au alaturat la ceterasii mirelui , si alaiul mirelui se apropia de tinda casei miresei .
 De pe scari , a coborit unchiul miresei , si a cerut purtatorilor steagului , sa renunte la datina de-a scoate o tigla din acoperisul casei , datina ce arata ca 
s-a facut  " o gaura " in casa , odata cu plecarea fetei .
De obicei se ajungea la o " lupta ", intre purtatorii steagului , reprezentantii mirelui , si tinerii de pe tinda , care "aparau" locul , reprezentanti ai miresei .
Aceasta " lupta " , degenera de multe ori , intr-o bataie de-a binelea  intre cele doua grupuri. De data asta ,nu numai ca s-a facut o gaura-n acoperis fara sa fie bataie intre grupuri , dar s-a iesit la un joc de cinste in ograda miresei , si fiecare a gustat din palinca celuilalt .
    Orele fiind inaintate , alaiul cu mireasa , mirele , nasul mare , nasul mic , parintii , si tot satul , cu steagul si taraful dupa noi, a plecat catre biserica .
Dar nu orice biserica .S-a plecat la vechea biserica de lemn , cea mica , ca aia mai mare , arse cu nu multa vreme inainte, in timpul reparatiilor.
Biserica nu putea cuprinde toata suflarea ce se adunase .
Au intrat un pumn de oameni impreuna cu familia . Restul am sta afara , incepind o adevarata sarbatoare cimpeneasca .
Curtea bisericii, colorata de costumele satenilor , se zguduia sub ropotul dansatorilor , muzica parca se-intetea , in ritmul impus de dansatori , pe fetele ceterasilor se vedea frica , ca mai, mai , se vor rupe strunele , sub apasarea arcusului.
     Dupa ceremonia religioasa , alaiurile s-au despartit , tinerii insuratei luind drumul casei mirelui , unde-i astepta o camera pregatita din timp .
 Parintii miresei cu alaiul lor se intorceau acasa sa sarbatoreasca nunta , mirele si mireasa , urmind sa-i viziteze mai tirziu , spre seara .
    Noi ne-am luat dupa alaiul mirelui , si am intrat in cortul din fata casei , incepind sa petrecem . Am mincat , am baut , an jucat ,am dat cadoul ,si iar am mincat si iar am baut si iar am jucat , si asa a tinut pina dimineata.
    Dimineata , ne-am reluat aliura de oraseni , am luat autobusul , si ne-am intors in Lapus , sa ne odihnim o saptamina , dupa asa o nunta imparateasca ce o petrecusem
          

Enter supporting content here

AMINTIRI