Home | CUVINT INAINTE | SCUZE | NOU PE SITE | GENESSIS | GENESSIS II | FRATII MARAMURESENI | COMITATUL SZOLNOK DOBOKA | CONTINUARE I | CONTINUARE II | TARA LAPUSULUI 1876 HARTA | MUSATINII SI MARAMURESUL | 1914 | Blank page | TIRGU LAPUS | TIRGU LAPUS II | TIRGU LAPUS III | FILE DIN ISTORIA LAPUSULUI | ISTORIE A SCOLII LAPUSENE | TARA LAPUSULUI | TARA LAPUSULUI II | TARA LAPUSULUI III | TARA LAPUSULUI IV | MUNTII LAPUSULUI | Tara Chioarului | Blank page | TARA CHIOARULUI II | ISTORIA RELIGIILOR TARII LAPUSULUI | TURISM IN TARA LAPUSULUI ?! | TRASEE TURISTICE IN TARA LAPUSULUI | Blank page | BISERICILE DE LEMN | BISERICI DE LEMN II | PE VREMEA LUI PINTEA | PANORAMA LAPUSULUI | PANORAMA LAPUSULUI II | PANORAMA LAPUSULUI III | FOLCLOR LAPUSAN | TRADITII | BABA | BAIUT | BERINTA | POIANA BLENCHI | POIANA BOTIZII | BOIERENI | BORCUT | DOBRIC | DUMBRAVA | BREBENI | UNGURENI | CERNESTI | CIOCOTIS- | FINATE- | IZVOARELE -BLOAJA | MAGURENI | TRESTIE- | VALENI | POIANA PORCULUI-FINTINELE | DEALUL CORBULUI | INAU | DAMACUSENI | DEALUL MARE | VIMA MICA | DRAGHIA | FAURESTI | GOSTILA | GROSI | GROAPE | JUGATRENI | ASPRA | LASCHIA | LAPUSUL ROMANESC | LIBOTIN | LARGA | MAGOAJA | COPALNIC MANASTIUR | VIMA MARE | COPALNIC | COROIENI | CUFOAIA | COSTENI | CUPSENI | CARPINIS | CURTISIU MIC | ? CIMPIA SASULUI | STRIMBU BAIUT | PRELUCA NOUA | PRELUCA | PETERITEA | CONTINUARE PRELUCA | PLOPIS | RAZOARE | ROGOZ | ROHIA-PAMINTUL CREDINTEI | ROMANESTI | RUSOR | SUCIU DE JOS | SUCIU DE SUS | STOICENI | SALNITA | SURDESTI | SATRA | VAD | FAMILIA CULCER-MEMORII | BLESTEMUL PAMĪNTULUI | BISERICA UNITARA -MARTIRI | MARTIRII TARII LAPUSULUI | INTOARCEREA ACASA | BISERICA BAPTISTA LAPUSANA | PENTICOSTALISMUL IN TARA LAPUSULUI | PASTRATORII TRADITIEI | POVESTE | Melania Dan | CONTINUITATE | DIN BOGATIILE LAPUSULUI | SENZATIONAL | RADACINI | " Halal de mine sunt bunic " | Pentru Boguta | Emotii | Dupa 25 de ani | LAPUSENI UNITIVA !!! | REINTOARCERE IN TRECUT I | REINTOARCERE IN TRECUT II | REINTOARCERE IN TRECUT III | Ultima ceremonie | EROI | Rohia 2 | MUNTELE GAINA | PROFESORI | " PEDAGOGI DE SCOALA VECHE " | CAMPIONAT PE MAIDAN | VIOLENTA | Blank page | " LA PESCUIT , IARNA " | Istoria unui parculet | LIBOTIN | VECHIUL LICEU | MENTORI | La gradinita | FOTOGRAFII CLASELE I-IV | CLASA VIII | CLASA X | CLASA XII "A" | MENTORI II | SASCUT | SASCUT II | Blank page | povestiri | povestiri II | povestiri III | povestiri IV | povestiri V | povestiri VI | Dr. SOLOMON CORNELIU | CULTURA | CULTURA II | CULTURA III | LAPUSENI | Lapuseni II | TOAMNA SE NUMARA ....... | COPILARIA MEA ,SPITALUL | STRADA DOINEI | Lapusul si evreii | Lapusul si evreii II | LAPUSUL si evreii II continuare | Lapusul si evreii III | Lapusul si evreii IV | Lapusul si evreii V | LAPUSUL SI EVREII (ENGLEZA) | URME | PRIN CIMITIRUL EVREIESC DIN TIRGUL LAPUS | CASA RABINICA DE LAPUS | Traditii evreiesti | HOLOCAUSTUL LAPUSAN | YAD VASHEM | HOLOCAUSTUL LAPUSAN (ANTISEMITISM) | DOCTORI | FARA LEGATURA | ALEGERI | Blank page | Blank page 2 | Blank page 3 | Contact Me | About Me | Favorite Links

AMINTIRI DIN TIRGU LAPUS / SASCUT

SASCUT II

La bilci  - Iarmaroc la Sascut                                                                          23.03.2007

      O data cu venirea verii , familia se pregatea de concediul de vara .
Aceast concediu , a fost de fapt , vizitarea bunicilor mei , asta in primii ani, iar apoi si o calatorie pina la Marea Neagra .
      In primii ani , calatoria  incepea cu saptamini inaintea plecarii , cu cumparatul biletelor de tren , si pregatirea bagajelor . Nu e usor sa pleci la drum lung , pentru o luna , cu doi copii mici .Asa ca o parte din lucruri se dadeau la vagonul de bagaje , si numai o parte din lucruri , necesare calatoriei , ramineau la noi.
    In ziua stabilita , o masina pregatita din timp , ne lua la Dej  ,de unde luam trenul spre Sascut. Dupa o asteptare de citeva ore , in salile de asteptare din Dej  , a caror miros de  D.T.T. il simt pina astazi , luam trenul catre Pascani , nodul delegatura spre Moldova . Acolo la Pascani , alta asteptare , alta sala de asteptare, acelasi miros.
Daca la virstele fragede ale noastre , parintii se foloseau de serviciile salii :" Mama si copilul" , mai tirziu am trecut in salile obisnuite de asteptare , asteptind ore , venirea personalului ce ne ducea  incet dar sigur , oprind in fiecare gara sau halta , spre disperarea parintilor mei , pe care nu-i lasam sa doarma cu intrebarile mele :
"Acuma unde suntem ? "  
 "Ce gara e asta ? " 
 " De ce stam asa mult ? " ......etc
      Daca pentru ai mei calatoriile erau un chin , pentru mine era o placere.
Priveam locomotivele cu aburi , si-mi imaginam personajele a unei lumi aristocratice, asemanind locomotivele cu regi, printi , printese , cavaleri , titlu dat dupa tinuta si aspectul locomotivei .
Ascultam ritmul sacadat a rotilor , ce treceu peste tronsoane , si am fost innebunit de mirosul fumului degajat de locomotive .
Fiecare locomotiva , avea personalitatea ei , si mersul ei ,si sunetul ei , lucruri care ma fascinau , si nu-mi dadeau ragaz sa stau linistit .
Imi placea sa vad forfota din gara, la venirea trenului , salutam militareste pe impegat ce ne daduse plecarea , stateam si asteptam posibilitatea de a numara vagoanele trenului nostru la curbe.
Lumina oarba a becului albastru , care era aprins sa nu supere la dormit calatorii , dadea o liniste in compartiment , intrerupta din cind in cind , de cei ce treceau pe culoare si cautau un loc sa-si dezmorteasca oasele.
 Conductorul , care-si facea rondul , si mai intra din cind in cind , deja ma cunostea , si-mi spunea in ce statie vom ajunge si cit timp vom stationa.
O alta parte importanta a calatoriei , a fost luarea mesei .
Nu este o placere mai mare , decit  sa stai la geamul compartimentului , cu masa ridicata , mancind cu pofta , oua tari , friptura la tava , sau sa musti dintr-o rosie intreaga , bagindu-ti degetul in sarea pusa intr-o gramajoara pe o foaie de ziar . 
Pe la orele prinzului , dupa ce treceam de Bacau , incepeam sa ne pregatim de coborire .
 Stateam in fata usii inchise si vedeam cum treceam podul ,  vedeam Tirgusorul , si cind aparea fabrica , se deschidea usa vagonului , trenul incetinindu-si viteza , si in " tipetele " frinelor , se oprea .
 N-aveam timp de gindire , la Sascut se facea o oprire scurta .
In gara ne astepta bunicu , fericit ca ne vede sositi cu bine , si la timp , ca ne astepta mincarea , calda pe foc , numai de a pune-o in gura .
   Prin anii ' 57- '58 , cind am inceput sa calatorim cu toata familia , lele Maria , acea femeie minunata din Dobricul Lapusului , care avea grija de casa , si care avea grija de noi , ca o closca grijulie pentru puii ei , venea cu noi .
   Aceste calatorii au fost singurile iesiri ale ei , in afara Lapusului .
Imbracata in " straiul " de sarbatoare a Dobricancelor batrine , cu pieptar inflorat , camasa imflorata , cu fota si catrinte , si " incaltamintea de guma " cu " strinflii " de lina , lungi pina la coapse , prinse cu guma , cu  " naframa " neagra , cum " sade " bine unei vaduve , cobora mindra din tren , stiind ca va avea ceva de povestit , Dobricancelor cind se va intoarce.
     La Sascut , lele Marie nu prea avea de lucru . Asa ca , dupa ce se scula , si se pregatea aproape o ora , ne lua pe noi si porneam in cautarea aventurii , " la drumul frumos " , nume dat de noi si lele Marie, soselei Adjud -Sascut . Asta poate pentru ca era o sosea astfaltata , lucru nevazut si auzit de noi in zona Lapusului , sau poate pentru maretia copacilor , de pe marginea drumului , nuci , tei , duzi .
Plecam si uitam de noi , pina la orele prinzului , intorcindu-ne cu " o poala de nuci verzi , numai bune de mincat , sau cucuruz numai bun de fiert sau de pus pe jar in soba din bucatarie .
   Lele Marie trebuia sa fie cu ochii tot timpul pe noi , ca ne faceam disparuti pe nesimtite , jucindu-ne fara frica , prin toate locurile accesibile sau neaccesibile unui adult .
Auziam din cind in cind chemarile  " closcii "  noastre : Romicaaaa ,Mariucaaa .
De raspuns nu raspundeam , asteptind sa ne caute , si cind se apropea de noi , izbucneam in ris si fugeam la ea .  Vazindu-ne , ne primea cu o "mustruruiala " si se termina cu un sarut pentru Romica , ca eu eram fugit de mult sa nu ma "abtiguie " , ca eram considerat capul rautatilor.
Cind Romy se supara , fugea la lele Marie si-i spunea : 
    "- No , hai lele Marie sa ne luam lucrurile , si sa merem la Lapusul nostru " . 
      Inspre seara , plimbarea preferata , a fost spre fabrica . Era o aleie cu flori , de-a lungul zidului fabricii dinspre sosea , cu citeva banci , si cu citiva stilpi cu becuri de iluminat. Dupa ce treceam de poarta fabricii, era izvorul de apa minerala , care curgea incontinuu , cu o presiune mare .Veneam pregatiti , cu damigene , sau galeti ,sa luam apa , apa despre care se spunea ca  are efecte binefacatoare .
     Sarbatoarea cea mare a noastra  , si nu numai a noastra , era la 15 august .
Iarmarocul din Sascut , eveniment asteptat cu nerabdare de toti locuitorii din regiune , zi de sarbatoare religiosa  : Sfinta Marie Mare , zi de tirg , zi de petrecere , mare sarbatoare populara. 
 Pregatirile se faceu cu citeva zila inainte , cind la deal , veneu oamenii "bilciului" , cu carute, camione , si ridicau incetul cu incetul , "lanturile" , " barcile " , "calutii" , "circul"  , tarcul pentru joc , si alte "minuni" .
    In dimineata zilei de iarmaroc , plutea un miros de sarbatoare  in tot Sascutul .
Care injugate cu boi albi , care cu cai , pline cu tarani din satele din jur , care incarcate cu marfuri de la tara , si in special pepeni , acoperiti cu paie ,sa-i protejeze de soare , urcau in siruri spre deal , sa-si ocupe locul pe cimpul iarmarocului.
Trenurile care opreau lasau o " mare " de oameni , dornici de petrecere , dornici de a sarbatorii evenimentul dupa traditia crestina a Romanilor locului .
      Sus la deal , deja incepuse " bairamul " . Un adevarat concurs " concert " intre " fanfarele " celor trei "lanturi" :  " Iujul " mare , si celor doua mai mici .
Strigatele de chemare de-a te urca pe unul din masinariile bilciului , zguduia atmosfera plina de praf si mirosuri de mincare .
Calutii invirtiti de zdraveni flacai a locului , platiti cu ziua , se invirteu incet spre bucuria copiilor , si cite odata si a unui adult care a baut putin mai mult ,de-a intrat in mintea copiilor.
 Circarii nu se lasau mai prejos , si promiteau ca  cei ce  vor intra nu vor regreta , si daca nu vor fi multumiti , vor primi banii inapoi.
Nici pina azi , nimeni nu a primit banii inapoi. Se promitea ca cei ce vor intra il vor vedea pe Vasilica si Marioara , doua papusi care au facut farmecul copilariei multor Moldoveni , creind fara sa stie primele teatre de papusi .
Inauntru , propietarul , circarul , cu numere de jonglerie , si prestidigitatie , facea deliciu publicului , care mai intrezarea trucul , si comenta cu voce tare , aratind neincredere in vrajitoriile aratate de " vedeta " circului.
     Cum poti sa fi la bilci si sa nu faci o fotografie , fotografie facuta pe loc , cu tehnica veche a aparatului cu burduf , si cu un decor adecvat, pictat pe pinza .
      La strigatele vinzatorului : " Ia gogoasa-nfuriata " , nu puteai sa ramii pasiv , si scoteai un leu si cumparai o gogoasa , acoperita cu zahar praf si cu praful oborului , ce-i dadea " gustul " special al gogosilor de iarmaroc.
      Daca erai flamind de-a binelea , mincai un mic la "botul calului" si daca vroiai sa-ti astimperi setea , primeai cu un leu si jumatate , o sticluta de limonada de culoare galbena , cu dop ce sarea cind apasai pe deschizatoare , sticla ce se umplea imediat dupa golire , sa fie vinduta , la alt client insetat.
      Placera cea mare , era si mincarea unui pepene proaspat , incercat la cutit cu o "tancusa"  triunghiulara , sa-ti arate roseata si dulceata pepenului. Taranul , inarmat cu un cutit mare , taia pepenele felii , si-l mincai in piciore linga caruta , si  maldarul de paie si pepeni ce-si asteptau rindul la vinzare.
  Dupa ce " te-ai dat in lanturi " , dupa ce " te-ai tras " in barci , dupa ce te-ai distrat la circ , dupa ce " ti-ai pus burta la cale si saturat setea " , vinea timpul sa-ti incerci norocul la roata mare- ruleta , sau alte forme de " cistig " a unui premiu mare , care de obicei valora mai putin de suma pe care o investeai .
     De-ti mai raminea putere si -ti placeai sa joci , pe la orele prinzului se deschidea " ringul " de joc , unde tineri si tinere " jucau " pina li se aprindeu calciiele , ridicind un nor de praf in jurul lor , in ritmul unei formatii cu multe instrumente de suflat metalice , unde trombonul dadea ritmul , cu o "voce " groasa " bum -bum , bum - bum " .
       Cind oboseala isi spunea cuvintul , seara se lasa peste petrecareti .Incetul cu incetul , luminile se aprindeau pe toate aparaturile din bilci , in toate chioscurile inprovizate , si in ringul de joc , unde tinerii nu vroiau sa se desparta de fetele pe care le-au cunoscut.
O parte din carute, goale deja , isi faceau drumul de intoarcere acasa , cu taranii multumiti de cistigul realizat .Mai puteai sa mai cumperi lucruri mici de amintire pentru cei dragi de acasa care n-au putut ajunge , tot felul de lucruri facute din hirtie creponata , fluiere de lemn , sau lucruri artizanale de lut .
 Spre miezul noptii ultimii petrecareti , luau drumul casei , care pe jos , care cu bicicletele , altii asteptau o masina sau o caruta sa-i duca , ca picioarele nu mai aveau putere sa-i tina .          
               

Enter supporting content here

AMINTIRI