Home | Blank page2 | Blank page | ARHEOLOGIA TARII LAPUSULUI SI IMPREJURIMI | Viorel Ciubot, Turuckó Alexandru Prima monografie a Tarii Chioarului | CORESPONDENTE : Duma Lucian | LUCRARI ARHEOLOGICE IN ZONZA VIMA MICA | ALEGERI | pagina in constructie | Pentru Boguta | Emotii | Dupa 25 de ani | LAPUSENI UNITIVA !!! | REINTOARCERE IN TRECUT III | REINTOARCERE IN TRECUT II | REINTOARCERE IN TRECUT I | Ultima ceremonie | EROI | Rohia | MUNTELE GAINA | Pagina neterminata | " PEDAGOGI DE SCOALA VECHE " | CAMPIONAT PE MAIDAN | VIOLENTA | " LA PESCUIT , IARNA " | Istoria unui parculet | LIBOTIN | MENTORI | MENTORI II | SASCUT | SASCUT II | povestiri | povestiri II | povestiri III | povestiri IV | povestiri V | povestiri VI | Dr. SOLOMON CORNELIU | CULTURA | CULTURA II | CULTURA III | LAPUSENI | Lapuseni II | TOAMNA SE NUMARA ....... | COPILARIA MEA ,SPITALUL | Lapusul si evreii | Traditii evreiesti | HOLOCAUSTUL LAPUSAN | DOCTORI | FARA LEGATURA | REÎNTOAECERE | CORESPONDENTE | CORESPONDENTE II | -IUDAICA | Contact Me | About Me | Favorite Links | Blank page W | Blank page | SOME

AMINTIRI DIN TIRGU LAPUS / SASCUT

EROI

     Cine a fost erou                                   17.05.2007

      Cu citeva zile in urma , mi-am adus aminte de un cintec ce-l cintam cu corul scolii :
                   Eroi au fost , eroi sunt inca ............
Cuvintul  " EROU " a inceput sa-mi stimuleze gindirea , imaginatia , si curiozitatea.
Noroc cu internetul , unde poti sa calatoresti din loc un loc , de la un punct la altul , de la o idee la alta , fara a te scula de pe scaun. 
Mi-am dat seama ca termenul de " EROU " , a fost si este intrebuintat , cu o usurinta nepermisa , asta  dupa parerea mea .
Termenul de EROU , termenul mitologic , termenul clasic, nu corespunde cu conceptia actuala, de exemplu: termenul folosindu-se si in locul cuvintului : personaj.
Sa putem pune titlul de EROU in fata unui nume , trebuie sa vedem daca persoana corespunde criteriilor , calitatilor unui erou.
Si care ar fi aceste calitati ?
De pe internet am scos urmatoarele calitati :
    Sacrificiu                 Curaj                     Bravitate
    Lipsa de egoism       Loialitate               Dedicatie
    Convingere              Perseverenta        Galanterie
    Fortitudine                Determinare 
      Si acum citeva intrebari pentru mine si pentru dumneavoastra deopotriva , inainte de a scrie ceea ce mi-am propus .                           
                 Sacrificiu de sine este un eroism ? 
                 Sacrificiu de sine este o lasitate  ?
                 Sacrificiu de sine este un mazochism ?
Si citeva constatari ale mele :
                 Nu toti cei considerati eroi , s-au sacrificat pentru o    cauza !
                 Nu toti ce au sacrificat pe altii pe altarul credintei si ideeilor lor , sunt eroi !
                Nu putem spune ca un erou ,care lupta pentru o cauza , nu este egoist .  El lupta numai pentru cauza lui .
               O alta intrebare care se pune , cite din calitatile de mai sus , sint necesare pentru a incadra o persoana in termenul de erou ?
             Trebui sa se adauge dupa cuvintul erou si mentiunea , daca a fost un erou pozitiv sau un erou negativ ? Asta pentru ca eroul este viziunea unei grupari , care au la baza aceeasi privire de idei , aceasi filozofie , buna sau rea .
     Cuvintul erou dupa mine , trebuie sa mearga cu sensul pozitiv al cuvintului asa cum il prezinta mitologia !
            Eroul e un martir ? 
            Martirul e un erou ?
      As putea continua discutia in jurul acestei teme , dar va las pe dumneavoastra sa socotiti singuri cine este erou , si sa luati exemple din istoria Romaniei de dupa primul razboi mondial ,si pina in zilele noastre .
 Analizati pe comunisti , legionari , pacifisti , partidele istorice si " SURDO-MUTI ( cei ce n-au auzit ; n-au vorbit) !!! "
      Acum ca asta au fost spuse , sa trecem la ceea ce am vrut sa povestesc .
      In iarna anului 1982, lucram la spitalul din Lapus , sotia mea lucra la liceul din Lapus , fiind fericitii parinti a lui Becky , nascuta in aprilie 1981 .
      In aceea perioada am locuit cu parintii mei , intr-un apartament spatios de patru camere , cu doua bai , bucatarie spatioasa .
Duceam o viata buna , indestulata , nu ne lipsea nimic , si ceea ce lipsea se putea procura prin P.C.R. ..( pile-cunostinte -relatii ) .
     In timpul liber am fost si medicul echipei de fotbal a Lapusului , facind si deplasarile cu echipa , care evolua in Divizia C .
A fost o perioada frumoasa , de care-mi aduc aminte cu placere .
      Asta pina cind , " tovarasul si tovarasa " , care au facut si in trecut multe  " bicisnicii " , au hotarit sa ma scoata din sarite printr-un discurs , cu multe  directive , ce urmau sa fie puse in practica in cel mai scurt timp .
Sa va spun adevarul , acum dupa atitia ani , nu-mi aduc aminte , aberatiile tovarasului si a tovarasei .
Cert este , ca in acea dupa amiaza friguroasa de faurar , am hotarit :
     "- Gata , asta intrece orice masura a bunului simt. Miine plec la Baia -Mare si depun actele de plecare in Israel ."
      Sotia si parintii au ramas inmarmuriti . Nu avusem inainte nici un plan de emigrare . Au incercat sa ma linisteasca , sperind ca noaptea care este un sfetnic bun , ma va potoli , si-mi va aduce mintea la cap .
Dimineata m-am sculat cu aceeasi hotarire , cu aceeasi dorinta . Nimic si nimeni nu mai putea sa ma opreasca de pe calea ce o apucasem !
     La orele  10 deja am fost la Militia judeteana , sectia pasapoarte , unde am cerut formulare de emigrare .
N-am fost primit  imediat , am fost pus sa astept . Ei nu stiau , ca am rabdare ,si ce rabdare am avut atunci , rabdare de fier .
Dupa vreo doua ore , am fost primit de un ofiter , intr-un birou mai elegant decit birourile standard ale militiei .
Intr-o atmosfera degajata , as putea spune intima , cu un ton de prietenie, m-a intrebat  unde vreau sa emigrez .
Am raspuns cu o voce inceata dar sigura , ca vreau sa emigrez in Israel .
Pina aici lucrurile au fost simple , dar intrebarea ce a urmat m-a " paralizat " .
      " -Si de ce vrei sa emigrezi ? "
Am avut norocul si inspiratia de moment , sa spun : 
      "- Reintregirea familiei  ! " (Fraza care a fost pronuntata si inaintea mea si dupa mine ! ) 
Cu un ton calm , si putin ironic mi-a reamintit , ca parintii mei , fratele meu sunt in Romania . 
Am avut norocul sa explic , ca sotia mea are matusi, unchi , verisori in Israel ,  ca si eu am aproape toate rudele in Israel .
Jocul era cam asta : eu incerc sa-i conving , ei facindu-se ca au fost convinsi   .
     Mi-au dat formularele mici (formulare pentru cererea de formulare ) , propunindu-mi sa ma mai gindesc , poate voi renunta intre timp .
       Saptamina urmatoare inca un drum la Militia judeteana pentru predarea actelor .N-au fost probleme . Actele au fost primite.
       Din aceasta zi , a urmat o perioada de asteptare , dar si de pregatiri pentru plecare .
Ne-am intilnit cu tineri ce au facut acelasi pas , si care au avut deja aprobarea de plecare . Am primit de la ei multe informatii importante , care ne-au ajutat mai tirziu .
Am primit liste de lucruri ce trebuie luate , informatii cum se face "mituirea " , si  celor in  " drept " sa o primeasca  ( ! ) ,   informatii de pregatire a lazilor , cum sa faci impachetarea . Informatii a drepturilor emigrantului .
       La citeva luni am primit actele " mari " , care dupa ce au fost completate si depuse , problema plecarii , era deja o chestiune de timp .
Cei ce au ajuns la acest stadiu , in acei ani de comert cu " carne vie " a securitatii,  in numele " tovarasului  si tovarasei " , primeau  APROBAREA DE PLECARE  fara probleme.
Am inceput sa adun lucruri dupa listele capatate de la prieteni , am cumparat mobila , an aranjat cu domnul Balas timplarul  Cooperativei din Lapus sa-mi faca ambalaj special cu protectie buna pentru mobila .
       In toata aceasta perioada am avut o serie de intilniri , care vroiau sa ne convinga sa raminem , si sa nu plecam .
Sotia la Inspectoratul judetean de invatamint , eu la cel de sanatate , militie , securitate , UTC , si alte locuri oficiale .
Se vedea in aceste intilniri in ochii celor din fata noastra sentimentul de " invidie " , pentru hotarirea noastra si mai ales pentru posibilitatea noastra de-a parasi "epoca de aur".
       Cind am primit aprobarea , lucrurile au intrat in viteza maxima . Asta sa putem pleca cit mai repede ,  ca nu cumva sa se razgindeasca , " tovarasul " .
      Cind la Lapus se faceau ultimile cumparaturi , se inchideau ultimele lazi ,  eu bateam drumul la Bucuresti , la intervale scurte , pentru legalizari de acte , vizita la ambasada Israelului pentru a primi biletele , si a aranja plecarea , vizita la vama cu " pomelnic " , pentru aprobarea vamii , si .......... of ! multe au fost de rezolvat .
     Problema cea mare care m-a framintat , era daca sa renunt sau nu la cetatenie . In vederea mea de viata de atunci , in cunostintele de "cetatenie " capatate la scoala , pentru mine , cetatean al unei tari nu poate avea mai multe cetatenii , numai  politicienii , sau oamenii importanti pot avea pe linga cetatenia lor , si titlul de "cetatean de onoare " al altui stat sau a unei localitati din strainatate.
Dualitatea, dupa parerea mea de atunci , era o perfidie , o tradare .
Alt lucru de care mi-a fost cu adevarat frica , a fost posibilitatea ca la o vizita in Romania , avind cetatenia Romana , securitatea sa ma aresteze. Asta asa, fara motiv , cum avea cite odata obiceiul sa faca , si sub o acuzatie falsa  , a unei fapte din perioada cind aveam domiciliul in Romania , sa sustina , ca fiind cetatean Roman au toate drepturile sa ma retina . 
Neavind cunostinte de drept international , necunoscind legile Israelului , an hotarit sa renunt la cetatenia Romana ,crezind ca asta imi va da imunitate fata de securitate , cind voi vizita Romania .
Doar mai tirziu , aici in Israel am vazut ca poti sa ai dubla cetatenie .
Este interesant , ca la militie , mi s-a explicat ca pot sa nu renunt , dar n-am avut incredere in ei .
Am renuntat , platind o suma mare pentru acele timpuri .
    Peste ani , dupa revolutie , birocratia de la ambasada Romana din Israel , m-a facut sa renunt la gindul de-a relua cetatenia Romana . In acei ani de dupa revolutie , atmosfera de la ambasada , ramasese asa cum era pe vremea comunista , cu asteptari indelungate la cozi , inghesuiala , birocratie , lipsa de serviabilitate , etc .
     In sfirsit, la sfirsitul lui octombrie , veneam cu camionul incarcat cu lazi imense la vama din Bumbesti , inarmati si aici cu " pesches " pregatit de dat la un semnul potrivit .
Cu vama am terminat partea cea mai grea .
      Zilele ce au urmat , au fost doua zile de luat ramas bun de la familie , de la Bucuresti , de la Romania .
Pe unu noiembrie noaptea, eram pe aeroport , obositi , dar cu sperante intr-o lume mai buna , fara sa mai primesc  " indicatiile pretioase " , ale " geniului Carpatilor " .
Dupa miezul noptii am aterizat pe aeroportul Ben Gurion .
     Acum la sfirsit am o intrebare.
                   Sunt eu un erou ? Sau sint un las , care si-a lasat familia si a plecat ?
                   Sunt eu un egoist care s-a gindit numai la el , si n-a facut un sacrificiu sa ramina cu restul populatiei , sa sufere cu ea , tirania grandomanului , "cel mai iubit dintre paminteni" ?
Va avertizez ! Nu-mi luati titlu de EROU .
Daca-l luati , il ve-ti lua de la toti " patriotii " ce au fugit din tara , spre a " apara drepturile civile " in Romania , si a " lupta " ,  de departe , pentru rasturnarea comunismului ," patrioti " care numai dupa revolutie , intorcindu-se in Romania " trimbiteaza " peste tot ce grea lupta au dus, unii avind si pretentia la despagubiri  ( ! ) , asa cum am vazut intr-o emisiune de pe canalul de televiziune TVR International.
     Cit despre mine :   
 Iata cum am devenit peste noapte EROU fara sa vreau , si asta datorita unui discurs al "raposatului"  
 

Enter supporting content here

AMINTIRI