Home | CUVINT INAINTE | SCUZE | NOU PE SITE | GENESSIS | GENESSIS II | FRATII MARAMURESENI | COMITATUL SZOLNOK DOBOKA | CONTINUARE I | CONTINUARE II | TARA LAPUSULUI 1876 HARTA | MUSATINII SI MARAMURESUL | 1914 | Blank page | TIRGU LAPUS | TIRGU LAPUS II | TIRGU LAPUS III | FILE DIN ISTORIA LAPUSULUI | ISTORIE A SCOLII LAPUSENE | TARA LAPUSULUI | TARA LAPUSULUI II | TARA LAPUSULUI III | TARA LAPUSULUI IV | MUNTII LAPUSULUI | Tara Chioarului | Blank page | TARA CHIOARULUI II | ISTORIA RELIGIILOR TARII LAPUSULUI | TURISM IN TARA LAPUSULUI ?! | TRASEE TURISTICE IN TARA LAPUSULUI | Blank page | BISERICILE DE LEMN | BISERICI DE LEMN II | PE VREMEA LUI PINTEA | PANORAMA LAPUSULUI | PANORAMA LAPUSULUI II | PANORAMA LAPUSULUI III | FOLCLOR LAPUSAN | TRADITII | BABA | BAIUT | BERINTA | POIANA BLENCHI | POIANA BOTIZII | BOIERENI | BORCUT | DOBRIC | DUMBRAVA | BREBENI | UNGURENI | CERNESTI | CIOCOTIS- | FINATE- | IZVOARELE -BLOAJA | MAGURENI | TRESTIE- | VALENI | POIANA PORCULUI-FINTINELE | DEALUL CORBULUI | INAU | DAMACUSENI | DEALUL MARE | VIMA MICA | DRAGHIA | FAURESTI | GOSTILA | GROSI | GROAPE | JUGATRENI | ASPRA | LASCHIA | LAPUSUL ROMANESC | LIBOTIN | LARGA | MAGOAJA | COPALNIC MANASTIUR | VIMA MARE | COPALNIC | COROIENI | CUFOAIA | COSTENI | CUPSENI | CARPINIS | CURTISIU MIC | ? CIMPIA SASULUI | STRIMBU BAIUT | PRELUCA NOUA | PRELUCA | PETERITEA | CONTINUARE PRELUCA | PLOPIS | RAZOARE | ROGOZ | ROHIA-PAMINTUL CREDINTEI | ROMANESTI | RUSOR | SUCIU DE JOS | SUCIU DE SUS | STOICENI | SALNITA | SURDESTI | SATRA | VAD | FAMILIA CULCER-MEMORII | BLESTEMUL PAMĪNTULUI | BISERICA UNITARA -MARTIRI | MARTIRII TARII LAPUSULUI | INTOARCEREA ACASA | BISERICA BAPTISTA LAPUSANA | PENTICOSTALISMUL IN TARA LAPUSULUI | PASTRATORII TRADITIEI | POVESTE | Melania Dan | CONTINUITATE | DIN BOGATIILE LAPUSULUI | SENZATIONAL | RADACINI | " Halal de mine sunt bunic " | Pentru Boguta | Emotii | Dupa 25 de ani | LAPUSENI UNITIVA !!! | REINTOARCERE IN TRECUT I | REINTOARCERE IN TRECUT II | REINTOARCERE IN TRECUT III | Ultima ceremonie | EROI | Rohia 2 | MUNTELE GAINA | PROFESORI | " PEDAGOGI DE SCOALA VECHE " | CAMPIONAT PE MAIDAN | VIOLENTA | Blank page | " LA PESCUIT , IARNA " | Istoria unui parculet | LIBOTIN | VECHIUL LICEU | MENTORI | La gradinita | FOTOGRAFII CLASELE I-IV | CLASA VIII | CLASA X | CLASA XII "A" | MENTORI II | SASCUT | SASCUT II | Blank page | povestiri | povestiri II | povestiri III | povestiri IV | povestiri V | povestiri VI | Dr. SOLOMON CORNELIU | CULTURA | CULTURA II | CULTURA III | LAPUSENI | Lapuseni II | TOAMNA SE NUMARA ....... | COPILARIA MEA ,SPITALUL | STRADA DOINEI | Lapusul si evreii | Lapusul si evreii II | LAPUSUL si evreii II continuare | Lapusul si evreii III | Lapusul si evreii IV | Lapusul si evreii V | LAPUSUL SI EVREII (ENGLEZA) | URME | PRIN CIMITIRUL EVREIESC DIN TIRGUL LAPUS | CASA RABINICA DE LAPUS | Traditii evreiesti | HOLOCAUSTUL LAPUSAN | YAD VASHEM | HOLOCAUSTUL LAPUSAN (ANTISEMITISM) | DOCTORI | FARA LEGATURA | ALEGERI | Blank page | Blank page 2 | Blank page 3 | Contact Me | About Me | Favorite Links

AMINTIRI DIN TIRGU LAPUS / SASCUT

LAPUSENI

   Cind  si unde am inceput fumatul                        10.03.2007

mario14.jpg

marioa11.jpg

        Una din familiile lăpuşene de care am fost legat, e familia Chira.Locuiau pe strada Cerbului , la poalele dealului ce ducea la cimitir.Ca să ajungi la ei , intram pe străduta care urca vis-a-vis cu Biserica protestantă , si cīnd ajungeai la casa lui Balaş tapiţerul,o luai la stīnga .
După ciţiva metrii ajungeai la o grădiniţa cu tufe de coacăze negre, coacăze cu un gust , de-ti usca cerul gurii. Acolo locuia familia Chira .
       Nu era nevoie de sonerie.Tăndărică ,"zdreanţă" animată, dădea de ştire stăpīnilor ,că cineva trece prin dreptul porţii, şi dacă te apropiai , işi arăta "javra" colţii , colţi pe care gamba mea cea dreaptă i-a primit nu cu placere, īn una din vizitele făcute familiei Chira.
      Ca orice familie era un tată , care lucra ca inspector la banca ,şi mai tirziu director , Īl vedeam rar , lucra mult şi era mult pe drumuri . Cu toate că era membru de partid , aşa cum cerea funcţia , asculta ca tot romānul pe vremea aceea Vocea Americii si Eoropa Libera ,cu geamurile īnchise si perdele trase sa nu auda nimeni.
Mama , slabă ca un "ţir" căreia ăi placea să fumeze tigarī dupa tigară, şi din cīnd īn cīnd să-şi mai verse oful pe o sticlă , sa poată avea inspiraţii poetice, că a scris la viata ei poezii , pe care nu stiu dacă le-a publicat.
    Aveam o plăcere să stau in acea īncăpere ce se numea bucătărie, īncălzindu-ne , iarna, vara , la o sobă de gătit , cu lemne bineinţeles, şi s-o ascult pe ea povestind , aruncīnd din cīnd īn cīnd , cīte un "chiştoc" de ţigarī , alungīnd astfel găinile ce intrau să-şi caute mīncare , şi să lase ca muţumire ,"găinaţul" la vedere.
   Din "chiştoacele" ce le aduna Vania , baiatul familiei , "prinţul mostenitor" , crea din hīrtie de ziar  o ţigară bună , cu care ne delectam īn timp ce Vania făcea aşchii, s-au pregătea mīncare din dovleci , pentru porcul care patrona curtea. 
Cīte odată  "luam" pe ascuns doi lei de la mama , şi cumpăram de la doamna Koveşdi, cīteva ţigări Aroma s-au Carpaţi cu filtru să ne delectăm şi să savurăm viaţa.
Cīnd mă īntorceam acasă , aveam grija să mănīnc Mentosan să-mi dispară mirosul de tutun.
       Familia Chira a avut "năravuri" socialiste īn privinţa numelor copiilor lor:
 Vania,Larisa,Tania si Nataşa (am aflat mai tīrziu de la Larisa , ca mama e de origine din Basarabia avīnd tatal romān si bunica rusoaică
 Am crescut cu ei , casa lor fiindu-mi deschisă la orice ora din zi şi din noapte.
       Vania , un geniu care s-a pierdut, in anii de scoala  , "imprumuta " din laboratorul de chimie , substante pentru creerea "prafului negru" , pe care-l folosea ca combustibil pentru rachetele pe care le construia , şi le lansa , in perioada cīnd copiii simt dorul aventurii .
       La trecerea de la copilarie la adolescenţă , īn pragul maturităţii, drumurile ni s-au desparţit , relaţiile răcīndu-se.
 Vania a apucat pe un drum fară īntoarcere, părăsind , liceul şi apucīdu-se de tot felul de lucruri mărunte , el care putea să ajungă departe.
      Fetele au crescut făcīndu-se una mai frumoasa decit alta.
Nu stiu dacă cineva din familie mai locuieşte azi in Lăpuş.  
 
 
 
                           #
                                               21.11.2008
  Incepuse să se īncălzească . Primăvara īşi arată frumuseţile ei , deschizīnd porţile naturii pentru vechea-noua expozitie , care a fost īnchisă pe timpul ierni.
Verdele e culoarea la moda . Pe ici si colo "modista" primăverii a mai adaugat si culori pastelate , ca să dăie o atmosferă de libertate şi fericire .
Un parfum de veselie se ridică din grădini, chemīnd de zor gīzele trezite din somnul lung , impus de doamna iarnă.
     Razele surīzătoare de soare şi atmosfera de veselie , intra şi īn casele oamenilor , trezindu-i la o nouă luptă .
     Īn aceeastaă atmosferă de basm , īn ajun de paşti , īntr-o zi de joi , zi de tīrg , zeci de oameni au luat cu asalt Lăpuşul .Cărute pline cu ţăranii din satele din īmprejurimi , cai , boi ,bivoli , porci si bine-nţeles miei .
Turme de miei işi luau drumul spre farfuriile de paşti , trecīnd prin piată şi prin mīnile tiganilor ce asteptau cu răbdare īn piată să-i taie .
Atmosfera era īncinsă , circulaţia era intensă , numai maşini īn acel an  1959 nu prea erau . 
     Eu , băiat de-o şcioapă cu inimă de aventurier , am vrut să descopăr natura şi să īncerc īncă odată gustul aventurii.
Am hotăīt imediat să-mi i-au partener pe frerele meu īn această  expediţie .
Aveam aproape cinci ani si fratele meu vreo trei jumate . Pentru aventuri , vīrsta nu contează , important să ai indrăzneală şi curaj.
      Pe la primele ore ale dimineţii , cīnd tata era la servici si mama ocupată cu treburile ei , am profitat de o clipă de neatenţie a ei , si ne-am făcut nevăzuţi . 
Ca frate mai mare , am avut grijă de fratele meu , să-l i-au de mīnă şi să-l trag după mine cu tot felul de ispite ,īnfricoşīndu-l cu tot felul de lucruri ce se pot īntīmpla dacă v-a deschide gura şi va striga .
La puţin timp eram deja departe .
        N-a trecut mult timp şi mama ne-a descoperit lipsa . A īnceput să ne caute aici , acolo , īncodată aici , īncă o dată acolo.
Ne-a strigat , a īntrebat vecinii , dar fără rezultat .
Atunci a īnceput ISTERIA .
Mama a dat alarma . Copiii au disparut fără urme !!!!!.
L-a căutat pe tata , Tata a părăsit lucru , şi a pornit si el īn căutare .
Tata a cerut ajutor la cei din spital unde lucra , şi i-a rugat să lase lucru ăi să iasă īn căutare .
Dar caută acul in carul cu fin .
Nu ne-au găsit .
Cu trecerea timpului panica crestea .S-a dat "alarma" şi  la lăpuşeni . Copiii doctorului au disparut !
Se făceau tot tipul de speculaţii , se puneu tot tipul de īntrebări .
Am ajuns senzaţia si discuţia zilei .
Timpul trecea , disperarea mamei creştea .
Pe la orele prinzului cīnd o parte din căutători s-au īntors la ocupaţiile lor , a pornit un zvon că cineva ne-a văzut īmpreuna cu copiii lui Chira de la bancă .
Īncurajată de zvon , mama şi-a luat piciorele īn spinare şi val vīrtej s-a repezit spre locuinţa familiei Chira .
Acolo , īntr-o atmosferă de pace şi linişte , ne jucam , uitīnd de casă şi de toate .
Mama s-a repezit şi ne-a īmbrăţisat , tata īnsă işi pregătea īn gīnd pedeapsa , şi īşi controla cureaua de la pantaloni să vadă dacă e la locul ei .
 
                               #
 
 
    Soarta lui Vania (Dumnezeu sa-l ierte) , povestită de Larisa .
 
 
 


Dragă Mario 
 Īncep scrisoarea mea cu scuzele de rigoare, pentru că a trebuit să  īntīrzii un pic fată de cum aş fi vrut , dar atunci cīnd ţi-am citit mesajul , trebuia să plec la Tg. Lapus , deoarece după cum cred că-ţi aminteşti , īn data de 1 nov. este luminaţia , un fel de zi īn care cei vii vizitează mormintele persoanelor dragi care nu mai sunt in viată. M-am īntalnit cu multa lume in cimitir.
Noi cele 3 surori am convenit ca oriunde ne-am afla īn aceasta zi să ne īntīlnim toate la mormintele părinţilor si acum si a lui Vania[D-zeu sa-i ierte!] .
După aceea , am mers pe la cabana unde locuiesc să văd ce noutăţi mai sunt de cīnd am plecat.
Am stat 2 săptămīni .De cum s-a auzit că sunt acasă s-au şi īnfiinţat musafiri ,prieteni dragi pe care tu nu-i cunoşti, şi cu care am petrecut zilele următoare .
 Abia am avut timp să-mi citesc e-mailurile , dar nu am avut timp sa răspund.
Īn 14 a fost ziua lui Tania . Am fost invitaţi 3 zile la Călăraşi , unde Natasa şi soţul ei au casa părintească a soţului . 
Acolo după moartea parinţilor lui nu mai locuieste nimeni , şi o ţin pentrut wi-kend , şi pentru atunci cīnd vor să scape de gălăgia din Bucureşti , pentru a avea o oază de linişte.
Am pomenit de tine şi de faptul că am luat legătura cu tine şi corespondăm . S-au bucurat şi am depănat amintiri despre tine şi despre Lăpuş.
Deşi am grijă de nepoţel , am şi o viaţă socială , mergīnd la anumite evenimente , īntalniri cu Lese Grigore la Institutul Cultural , vernisaje cu expoziţii de sculptură si pictură , pentru că soţul lui Tania , Roman pe nume de familie , are un frate care e mare sculptor , a cīstigat şi marele premiu de la Osaka [nu-mi amintesc anul] , şi ne invită mereu la asemenea festivităţi .
Data trecută cīnd am fost la o astfel de expoziţie de sculptura şi pictură susţinută de artişti plastici de origine lăpuşană , ce s-a ţinut la Palatul Mogosoaia a fost invitat şi Grigore Lese să cīnte şi să spună cīteva cuvinte despre fiecare artist .
 A fost o īncīntare să vezi 5 lăpuşeni care s-au afirmat īn viaţa foarte frumos , şi care au dus faima Lăpuşului atīt de departe.
Cred că ţi-ar fi plăcut şi ţie ! Poate cīnd vei mai veni in Romānia ai să ai ocazia să asişti si tu la astfel de evenimente placute. Lăpuşul nu mi s-a parut schimbat dar foarte puţini din oamenii pe care ii cunosc mai sunt pe acolo.
Scrie-mi cīnd poţi şi despre Romy , de felul cum vă īnţelegeţi şi va căutaţi unul pe altul. Noi cele trei surori ne īnţelegem foarte bine īmpreună ,  familiile noastre  sunt foarte unite īn tot ceea ce facem.
Cu Vania a fost mai dificil. Am ţinut toate la el , şi l-am ajutat cīt am putut . dar el nu s-a adaptat societaţii īn care trăim.
A fost un visător care nu a reuşit să-şi ducă nici un "vis" la bun sfīrşit . Nu ne-a ascultat sfaturile şi a facut ce a vrut şi toate i-au ieşit pe dos.
 A avut o viaţă grea , pe care el a ales-o, īn sensul că beea mult şi nu era treaz aproape niciodata.
A trecut prin viaţă fără să simtă prea multe , era mereu amorţit de băutură şi nu te puteai īnţelege cu el.
S-a apucat de 3 facultăţi , a facut doar cīte un semestru. Era printre pimii studenţi la īnvăţătură , dar nu a terminat nimic pīna la capăt .
S-a angajat in multe locuri pe care le-a părăsit repede . Cred că era paranoic - deoarece mereu spunea că el nu e prost ca toţi oamenii ca să meargă la servici , să aiba o viata ordonata.
 A avut două femei. Una i-a fost soţie , şi de care a divorţat după 3 ani şi cu care avea un baiat , iar cu cealalta a trăit īn concubinaj şi a avut un baiat si o fată , dar pe care i-a părăsit repede si nu l-a īnteresat soarta lor.
Noi ne-am ocupat de familia lui cīt am putut.
Vania a făcut ce a făcut de a ajuns un om al stăzii  . Nu avea locuinţă si dormea pe unde putea . Fiecare din noi, i-am oferit acoperiş .
 A stat şi pe la noi , dar nu s-a adaptat condiţiilor ce i le ceream , şi anume să nu mai bea, aşa īncīt ajungea mereu pe stradă .
 Īmi amintesc de o iarnă foarte friguroasă īn 2004 cīnd l-am luat la mine īn luna februarie. S-a abţinut o luna de la băutură . Īntr-o zi cīnd ne-am īntors de la sevici el era īn mijlocul stăzii din sat, beat,uşile cabanei erau toate deschise şi era foarte frig in casă .
Porţile de la curte erau si ele larg descise şi el īmi explica că vine īn īntīmpinarea noasta.  Eu l-am īntrebat că dacă soseam mai tarziu avea de gand sa vina dupa noi pīna in Baia Mare?,care era la 30 km. 
 Soţul meu s-a enervat prea tare , aşa că l-am pus eu īn masină şi l-am dus de unde l-am luat ,adică la Baia Mare pe srăzi.
 Am vrut să-l ducem la dezalcolizare dar nu am reuşit să-l convingem ,aşa că datorită condiţiilor pe care a trebuit să le īndure a făcut mai multe pneumonii , şi un cancer la plămīni care a avansat repede deşi a făcut toate tratamentele necesare,chimioterapie,cobaltoterapie . Cīnd a ieşit din spital am vrut să-l iau la mine să-l īngrijesc , dar a refuzat, a găsit o camera cu chirie unde a stat singur .Acolo-l  vizitau prietenii de băutură ,mai ales că noi īi făcusem un card pe care-l alimentam cu bani să aiba la discreţie . Dar el īşi cumpăra băutură şi ţigări pentru el şi pieteni.
Īi duceam hainele la spălat si-i duceam mīncare dar nu voia să mănīnce.
Īl sunam mereu la telefon , pīnă īntr-o zi cīnd l-am sunat să-i spun ca-i trimit mīncarea lui preferată : cartofi pai cu peste ,dar mi-a răspuns gazda lui care m-a rugat să vin repede că Vania chiar murise.
le-am sunat pe Tania şi Natasa să vina din Bucureşti , după care am angajat o firmă , care s-a ocupat de el , şi l-am ţinut in capelă la Baia Mare , după care l-am dus la Tg Lapuş pentru ceremonia de īnmormantare .
L-am īngropat līngă părinţi , cīt s-a putut de aproape.
Asta a fost foarte pe scurt viata lui.
Putea să facă multe ,dar nu a făcut nimic . A reuşit numai să-şi chinuiască familia şi pe noi , noi care ne gīndeam mereu ca nu facem destul pentru el.
Dacă te mai interesează si alte amănunte din viaţa lui , orice ,  am să ţi le scriu cu placere.
Cīnd a fost Alina , fata mea cea mică  īn Israel , a stat īn chibuţ 6 luni unde a īnvăţat să scrie şi să citeasca in ebraica , apoi a făcut cīteva săptămaīni armata cum se face la voi.
A vrut să treacă la religia voastră să se poată căsători acolo , dar a īntīmpinat tot felul de greutăţi care au durat 4 ani , īncīt a renuntat să-şi mai intemeieze o familie acolo deoarece nu vroia ca din cauză ca nu poate trece la evreii , copii ei să sufere şi să fie priviţi ca nişte intruşi .
Aici s-a căsătorit cu fostul ei prieten.Eu mă bucur ca este aici deoarece pot sa o ajut mai mult decīt dacă era acolo.
Băieţelul ei este foarte cuminte si nu-mi creaza problemei  . Ea are 28 de ani iar soţul ei 45.
Īntotdeauna i-au plăcut bărbaţii maturi că cei tineri sunt prea naivi si nu are ce povesti cu ei.
Stau intr-o casă mare si frumoasă īn Bucureşti şi se descurcă bine , şi după cum īi văd eu sunt fericiti .
Īşi fac concediile īn străinătate şi īn ţară unde doresc.
Cealaltă fică a mea are un apartament īn Bucuresşti . Ei nu vor casă ,asta pentru ca să nu se ocupe atīta cu īntretinerea ei . Le este mai comod aşa .  Fiica lor implineste de crăciun 6 ani.Eu sunt mulţumită de realizările lor şi le doresc să le meargă tot asa.
Cred că m-am īntins cu scrisul şi ar trebui să las şi pe altă dată .
Vreau să-ţi urez sănătate multa şi La mulţi ani! de ziua ta ,fericire şi tot ce-ţi doreşti să se īmplinească.
Cu drag Larisa.
  
                  #
 
 
Citeva date despre familie primite de la Larisa
 
 
 
Dragă  Mario,   m-ai rugat să te luminez intr-o anumită privinta,referitor la tatal meu şi l-a ce a scris sau a publicat.Pentru ca să īnţelegi , ar trebui să fie un īnceput aşa că am să-ţi explic mai detailat cīte ceva din tinereţile parintilor mei.
Maică-mea a avut o viată tristă dar despre asta am să-ţi scriu altă dată . Am să īncep doar de cīnd a ajuns in Bucuresti.
La 17 ani s-a refugiat in Romānia ajutată de neamuri ca să nu fie deportată īmpeună cu bunicu, tatal ei , in Siberia ,care a sfīrşit  prin a fi īmpuşcat pīnă la urma.
Bunicul a fost prefectul judeţului Soroca la vremeea aceea . Fiindcă a fost romān şi bogat a fost deportat . Maică-mea fiind singurul lui copil , a fost protejată şi cu riscuri trimisă in Romania . Mai īntīi la Iaşi şi pe urma in Bucuresti.
Taică-meu atunci făcea facultatea de stiinţe economice şi destinul lor a fost să se īntīlnească şi  să se iubească şi pe urmă cīnd avea maică-mea majoratul , să se căsătorească .
 12 ani după căsătorie nu au putut avea copii,dar după tratamente şi operaţii au reusit , născīndu-ne pe noi, unul cīte unul.
Cīnd trăiau in Bucuresti , au locuit 7 ani acolo,taică-meu scria , la ziarele şi revistele din aceea vreme,articole,poezii,culegeri de folclor si diferite compoziţii . Aceste scrieri au continuat şi după ce s-au mutat in Tg.Lapuş , ca să fie mai aproape de parinţii tatalui meu care aveau nevoie de ajutor acum la bătrīneţe , şi care se trăgeau din Rogoz .
Aşa se justifică şi colecţia de ziare reviste şi cărţi ce o aveau  , pentru a  le rămīne ca amintire lor si noua pe viitor.
Atunci acolo la Bucureşti , s-au īmprietenit cu scriitori si poeţi din acea vreme şi se īntalneau mereu la uniunea scriitorilor din Bucuresti.
O data pe an se serba luna cartii la sate.Atunci eram vizitaţi de aceşti prieteni , ba chiar erau cazati la noi,si participau īmpreună la programele artistice făcute pe această temă.
Dintre ei īmi amintesc si eu de cīţiva : Benedict  Corlaciu, care a fugit ulterior in Franta, Nina Cassian, Rodica Toth, Veronica Porumbacu, Ion Sofia Manolescu, D-tru Radu Popescu, Nicolae Tautu, Mihai Beniuc,etc…Aşa se explică si faptul că ai mei aveau multe cărţi cu dedicaţie primite din partea lor.
Din ce-mi amintesc o parte din ce a scris taică-meu au apărut in cele două volume de Folclor din Transilvania,  volume ce le-a imprumutat la prof.Vasile Latis şi Filip Ioan, şi pe care nu ni le-a mai inapoiat.
Murind taică-meu atīt de tīnăr la 60 de ani nu a mai apucat să-şi facă ordine in biblioteca lui. Aveea de gīnd ca la pensie cīnd o sa aiba mai mult timp liber ,să se ocupe mai mult de aceste probleme , dar nu a mai apucat.
Avem cīteva cărticele mici , tiparite cu colinzi şi folclor , şi cīteva caiete cu compoziţii pe care unele le-a publicat şi le ţinem ca amintire.
Eu nu mă implic īn viata culturală cīt doar asist la ea pentru ca-mi place , dar nu am pregătirea necesară pentru a participa altfel.
Intr-adevar nu s-a facut nimic cu cei care au dus faima Lăpuşului mai departe poate asta se mai poate face doar cu ajutorul internetului,cīt despre Lese Grigore pot să-ţi spun ca a ajuns singur unde a ajuns, dar este foarte ingamfat, parvenit şi tot ce rezulta de aici.
Īn afară de ai recunoaste talentul nu am de loc o părere buna despre el şi la cum se comporta cu cei din jur şi cum face pe grozavul, adica nu e de loc modest si uita că se trage dintr-o familie atīt de necajita şi searbădă , sau nu vrea sa o arate.
Eu am fost privilegiată , şi cu mine se poartă frumos mai ales că eu si Romy am fost īn clasele 1-8 impreună cu sora lui care mie mi-a fost prietenă si e foarte de treaba.
Eu īi cunosc familia bine si cu mine nu s-a putut purta cu  "nasul pe sus" , dar ştiu că nu ne putem baza pe el ca să recunoască atīţia alţii care au dus faimă Lăpuşului mai departe.
Este egoist şi-l interesează doar persoana lui.
Pe vremea cīnd trăiau parinţii mei , D-zeu sa-i ierte,nu m-au prea interesat problemele lor,eu īncepusem să le am pe ale mele, dar cu vīrsta cīnd problemele au mai  dispărut am timp să mă gīndesc la multe , dar nu prea mai am pe cine să īntreb de anumite treburi neelucidate şi neterminate ,care  acum nu se mai pot duce la bun sfīrsit.
Poate asa a fost să fie.S-ar putea să ştie mai multe părinţii tăi , de care eu ştiu că īn tinerete se vizitau ba mai mult am impresia  ca ai mei impreuna cu fam.Prof.Danciu care a fost directorul scolii şi nasul nostru de botez , au contribuit la prietenia parintilor tăi si la faptul ca s-au cunoscut.
Eu īmi amintesc vag cum ai mei cu fam Danciu işi depănau amintiri cu diferite ocazii si i-am surprins discutīnd despre acest subiect.Ar fi bine să o īntrebi pe mama ta care trebuie sa ştie mai multe.
Īncep să nu mă mai mir că mă interesează asfel de subiecte care atunci cīnd am fost tīnără au trecut pe līngă mine fără să le dau prea multă atenţie, iar acum mi-aş dori să-mi amintesc cīt de mult  să pot parcă să mă ,,hranesc din trecut" .
Mă bucur ca pot povesti cu tine aceste lucruri pe care le pusesem undeva la păstrare şi nu credeam că am să le mai aduc vreodată īn discuţie aşa cum o fac acuma..
Puiu Roman mi-a spus ca mama ta se trata de astm impreuna cu tatal lui. Şi părinţii lui au murit de ani buni.Ei au păstrat casa din Lapus, Doru si-a făcut un atelier de sculptură īn curtre şi cīnd este īn tară , merge şi pe acolo , şi tot acolo ne īntīlnim cīnd mergem la luminaţie, sau la cabana noasta . care am facut-o la 32 km. de Baia mare īntr-un sat cu cīteva case care nici nu e trecut pe harta.
Ne-am retras pentru a avea aer curat şi o oaza de liniste.
Dar iar m-am īntins cu scrisul şi e timpul să mă opresc şi  să mai las povestiri şi pentru alta data .
 Īnchei dorindu-ţi ţie şi familiei tale multă sănătate.
    Cu drag Larisa
                   

Enter supporting content here

AMINTIRI