Home | CUVINT INAINTE | SCUZE | NOU PE SITE | GENESSIS | GENESSIS II | FRATII MARAMURESENI | COMITATUL SZOLNOK DOBOKA | CONTINUARE I | CONTINUARE II | TARA LAPUSULUI 1876 HARTA | MUSATINII SI MARAMURESUL | 1914 | Blank page | TIRGU LAPUS | TIRGU LAPUS II | TIRGU LAPUS III | FILE DIN ISTORIA LAPUSULUI | ISTORIE A SCOLII LAPUSENE | TARA LAPUSULUI | TARA LAPUSULUI II | TARA LAPUSULUI III | TARA LAPUSULUI IV | MUNTII LAPUSULUI | Tara Chioarului | Blank page | TARA CHIOARULUI II | ISTORIA RELIGIILOR TARII LAPUSULUI | TURISM IN TARA LAPUSULUI ?! | TRASEE TURISTICE IN TARA LAPUSULUI | Blank page | BISERICILE DE LEMN | BISERICI DE LEMN II | PE VREMEA LUI PINTEA | PANORAMA LAPUSULUI | PANORAMA LAPUSULUI II | PANORAMA LAPUSULUI III | FOLCLOR LAPUSAN | TRADITII | BABA | BAIUT | BERINTA | POIANA BLENCHI | POIANA BOTIZII | BOIERENI | BORCUT | DOBRIC | DUMBRAVA | BREBENI | UNGURENI | CERNESTI | CIOCOTIS- | FINATE- | IZVOARELE -BLOAJA | MAGURENI | TRESTIE- | VALENI | POIANA PORCULUI-FINTINELE | DEALUL CORBULUI | INAU | DAMACUSENI | DEALUL MARE | VIMA MICA | DRAGHIA | FAURESTI | GOSTILA | GROSI | GROAPE | JUGATRENI | ASPRA | LASCHIA | LAPUSUL ROMANESC | LIBOTIN | LARGA | MAGOAJA | COPALNIC MANASTIUR | VIMA MARE | COPALNIC | COROIENI | CUFOAIA | COSTENI | CUPSENI | CARPINIS | CURTISIU MIC | ? CIMPIA SASULUI | STRIMBU BAIUT | PRELUCA NOUA | PRELUCA | PETERITEA | CONTINUARE PRELUCA | PLOPIS | RAZOARE | ROGOZ | ROHIA-PAMINTUL CREDINTEI | ROMANESTI | RUSOR | SUCIU DE JOS | SUCIU DE SUS | STOICENI | SALNITA | SURDESTI | SATRA | VAD | FAMILIA CULCER-MEMORII | BLESTEMUL PAMÎNTULUI | BISERICA UNITARA -MARTIRI | MARTIRII TARII LAPUSULUI | INTOARCEREA ACASA | BISERICA BAPTISTA LAPUSANA | PENTICOSTALISMUL IN TARA LAPUSULUI | PASTRATORII TRADITIEI | POVESTE | Melania Dan | CONTINUITATE | DIN BOGATIILE LAPUSULUI | SENZATIONAL | RADACINI | " Halal de mine sunt bunic " | Pentru Boguta | Emotii | Dupa 25 de ani | LAPUSENI UNITIVA !!! | REINTOARCERE IN TRECUT I | REINTOARCERE IN TRECUT II | REINTOARCERE IN TRECUT III | Ultima ceremonie | EROI | Rohia 2 | MUNTELE GAINA | PROFESORI | " PEDAGOGI DE SCOALA VECHE " | CAMPIONAT PE MAIDAN | VIOLENTA | Blank page | " LA PESCUIT , IARNA " | Istoria unui parculet | LIBOTIN | VECHIUL LICEU | MENTORI | La gradinita | FOTOGRAFII CLASELE I-IV | CLASA VIII | CLASA X | CLASA XII "A" | MENTORI II | SASCUT | SASCUT II | Blank page | povestiri | povestiri II | povestiri III | povestiri IV | povestiri V | povestiri VI | Dr. SOLOMON CORNELIU | CULTURA | CULTURA II | CULTURA III | LAPUSENI | Lapuseni II | TOAMNA SE NUMARA ....... | COPILARIA MEA ,SPITALUL | STRADA DOINEI | Lapusul si evreii | Lapusul si evreii II | LAPUSUL si evreii II continuare | Lapusul si evreii III | Lapusul si evreii IV | Lapusul si evreii V | LAPUSUL SI EVREII (ENGLEZA) | URME | PRIN CIMITIRUL EVREIESC DIN TIRGUL LAPUS | CASA RABINICA DE LAPUS | Traditii evreiesti | HOLOCAUSTUL LAPUSAN | YAD VASHEM | HOLOCAUSTUL LAPUSAN (ANTISEMITISM) | DOCTORI | FARA LEGATURA | ALEGERI | Blank page | Blank page 2 | Blank page 3 | Contact Me | About Me | Favorite Links

AMINTIRI DIN TIRGU LAPUS / SASCUT

Lapusul si evreii

RABINUL MOSE TAITELBAUM
comunitate1.jpg

   A FOST O DATA O COMUNITATE                            27.03.2007

85370025.jpg
La un loc Sfint

85370022.jpg
La Rabin

85370023.jpg
La Rebetzin

85370026.jpg
Ultima relicva evreasca-CIMITIRUL

85370027.jpg
Pentru familia Moscovitzi

85370028.jpg
Ultimul inmormintat-Kaufan Lajcsi

SINAGOGA DIN LAPUS
lapus2.jpg

SINAGOGA DIN LAPUS
comunitate3.jpg

SINAGOGA DIN LAPUS-INTERIOR
comunitate2.jpg

BAIA RITUALA-MICVE DIN LAPUS
comunitate4.jpg

PRIMA GENERATIE
comunitate6.jpg

A DOUA GENERATIE
comunitate7.jpg

COPII EVREI DIN LAPUS
copievrei1.jpg

EVREI LAPUSENI LA PREGATIRE PENTRU MUNCI AGRICOLE
soa5.jpg
PREGATIRE PENTRU EMIGRARE IN ISRAEL

SOLOMON DAVID DIN DAMACUSENI
soa3.jpg
LA BATOZA

RAMASITELE COMUNITATII EVREIESTI DIN LAPUS
comunitate5.jpg
IN ISRAEL IN ORASUL LUI DAVID

 
 
dej339.jpg
A view of Magyarlapos
 
 
 
 
 
   Așezarea evreilor în Țara Lăpușului e de cîteva sute de ani . N-am date exacte cînd au ajuns primii evreii în zona Lapușului în ce număr și unde s-au așezat . 
Cert este că n-a fost sat care să nu fi avut "evreii lor " .In general au fost  un minim de zece familii în fiecare sat , asta poate ca sa se facă un "miniam "  ( minimul de 10 barbati ), pentru a putea a se ruga , după legile religioase evreiesti .
      În Lăpuș , în anul 1880 au fost 389 de evrei , pentru ca în anul 1930 , din totalul de 2378 de cetățeni , 689 au fost evrei . 
Dacă luam in considerare pe toți evreii din înprejurimi , cred ca se ajungea la peste o mie de suflete .
     Evreii , au știut sa se întregreze cu ușurință în viața locurilor unde au trait , fiind meștesugari pricepuți , comercianți buni , iar o parte din cei ce locuiau la sate , au lucrat cu pricepere  pămîntul pe care-l aveau , fiind cu adevarat " truditori ai pămîntului ".
     Viața evreilor din Țara Lăpușului , se desfășura în jurul " comunității " evreiești , cu centru la Tirgu Lăpuș .
Comunitatea evreilor , a avut grijă de necesitățile religiose ale enoriasilor săi , sinagogă , rabini , baie rituală , macelarie pentru carne " caser " ,  aprovizionarea cu " azime " ( pască )  pentru paști , educație religiosa pentru tineri , învatatul limbii ebraice pentru copiii mici .
     A fost o viață intensivă , cu ridicări si coboriri , cu conflicte între diferitele curente religioase , curente politice , curente ale identității lor ca evrei și  cu privire la viitorul lor , în lumina noii doctrine " ționiste "  de recladire a "patriei evreiesti "- Israelul .
    Conducătorul comunitatii , a fost rabinul de Lapus , printre ei : David Fridlander , si apoi  Rabinul Mose Taitelbaum , o ramura a familiei Taitelbaum , care a dat Rabinii de " Satmar "- Rabin  de Satmar ,care a creat o casa rabinică , care după cel de-l doilea razboi mondial , si-a trecut casa rabinică în Brooklyn , New York, SUA  , stîrnind în cursul anilor multe polemici în jurul lui , datorită trecutului  său , sau a  vederilor religiose si politice ale lui.
     Personalitatea rabinului din Lăpuș , a avut o mare importanță în viața comunitații lăpusene . El a trebuit să conducă viața religiosă , sa fie judecător în litigiile dintre membrii comunității , să căsătorească , să înmorminteze , și să învețe tinerii în tainele rugaciunilor și în înțelegera rugăciunilor , să dea sfaturi , să asculte cu înțelegere problemele personale ale membrilor comunității .
Rabinul Mose Taitelbaum , a fost cel care a răspuns cel mai bine cerințelor vieții comunitare , reușind în perioada de păstorire a lui, să transforme viața comunității evreimii Lăpușene , în una de invidiat , chiar de catre comunitățile cu renume .
   În acea perioadă, în jurul lui , s-au adunat un numar de "iesiva buchar" ( elevi de școală religioasă ) , care învățau și se rugau zi de zi cu rabinul , pînă la orele tîrzi ale nopții .
In perioada de vîrf a "școlii" , au fost peste o sută de elevi , care au fost ținuți pe banii comunității , și au locuit la familiile de evrei , fără plată , și susținuți cu mîncare în perioada sederii lor .
  În afară de această "scoală"  , pentru copiii mici de la virsta de trei ani , exista un  "heidăr" (nume venit de la cuvintul ivrit "heder=camera" ) . Acest heidăr , a fost o un fel de "școală " de inițiere în citit și scris pe ebraică , scoala fiind condusă de un " "melamed" ( de la cuvintul ivrit -invatator ).
N-a fost copil de evreu care sa nu treacă prin " heider" , si să nu simtă pe pielea lui , nuiaua " melamedului ".
Cu toată invățătura de la virsta fragedă a cititului si scrisului ,  acesti evrei nu înțelegeau multe din ceea ce citeau din cărțile de rugăciune  sau din TORAH  și asta cea mai mare parte din enoriasi , care cunosteu numai literele punctuatia , regurile de rugaciune , fără a ști ințelesul cuvîntului , care era pe arameica si ebraica veche .
Numai rabini și elevii lor , puteu desluși înțelesul celor scrise .
Cum evreii erau meseriași și meseria se învăța din copilărie , după HEIDĂR copiii mergeu la învățarea meseriei , termind astfel cu învățătura în ivrit .
     Sinagoga , construită pe pămîntul comunității , avea ca anexe , baia rituala( a cărui fotografie o veți vedea mai jos , în preajma demolării ) ,casa rabinului , măcelaria și abatorul ritual .
Comunitatea avea un "soihet" , (taietor ritual a animalelor ) . Peste ani cînd comunitatea n-a avut "soihet" s-a adus evreii de cîteva ori pe săptămînă , iar mai tîrziu o data pe săptămînă și de sărbători la Baia Mare să cumpere care casher sau să taie după regurile ritoale . Măcelăria rituala , a continuat să functioneze pînă prin anii '60 .
     Baia rituală , avea în centru "micve"  ,  acea  " groapă cu apă ”  la care se cobora pe o scara micî în spirală , apă în care credicioșii își " purificau trupul " după datină , înainte de a merge la sinagoga vinerea seara s-au in preșma sărbătorilor s-au ceremoni religioase .
Baia avea și o mica centrală , cu motorină , pentru apa caldă . În cladirea "micvei" , citeva cămăruțe , unele cu vana , altele cu dus .
Baia rituala a evreilor din Lăpuș , a fost transformată de comuniști în baie comunală , fiind astfel  prima baie publica din zona Lapusului .
    Sinagoga , " Silul " , o constructie masiva ce putea cuprinde peste o mie de oameni , se gasea pe drumul spre Razoare ,  asezat de-a lungul drumului , cu un sir de ferestre inalte .( mai jos sunt două fotografii)
Clădirea avea o sala de rugaciuni mare , in care se faceau rugaciunile vara și de sărbători . Sala avea un balcon , în partea opusă dulapul sfint "aron ha codes"  locul unde se țineau sulurile de "Tora". Balconul era inchis cu un paravan din lemn , ca un goblen , dînd astfel posibilitate femeilor să vadă parțal , partea de jos , unde erau bărbații .
Nu departe de "Dulapul Sfint" in mijlocul incaperii , intre patru coloane masive , se gasea pe o platforma patrata , cu scari pe partile laterale , cu o masa masiva inspre "Dulapul Sfint" , si o banca inspre partea dinspre intrare .
Aici era locul unde se deshidea sulul "Torei " si se citea vineria si simbata si in zilele de sarbatori .
 Deasupra "Dulapului Sfint " , pe peretele de culoare albastra , era pictata o cortina deschisa , prinsa-n parti de " o impletitura  cu ciucuri " de culoare galbena . Plafonul pictat cu stele , avea prins de el candelabre , care atirnau pe un lant de metal . Candelabre mari cu forma geometrica iluminau cu lumina electrica , dupa 1940 .
De jur inprejurul peretilor ,scaune pentru enoriasi .Cei ce erau cetateni de "vaza" si pentru cei ce aveau bani sa cumper locul , au fost trei rinduri in fata "Dulapului Sfint" .Locurile cele mai scumpe si mai cerute , au fost pe rindul de la peretele "Dulapului Sfint" , locuri retinute pentru rabin , conducatorii obstii , sau pentru vizitatorii importanti ,in trecere prin Lapus .
    Partea care a mai ramas din Sinagoga , partea mai mica , era impartita in doua parti inegale . Cea mai mare , era folosita iarna  , ca sala de rugaciune zi de zi , in afara de vinerea si simbata si sarbatori . Incaperea , cu toate conditiile unei mici Sinagogi ,a raspuns cerintelor, in special in anii de mai tirziu cind numarul enoriasilor a scazut si nu se mai putea incalzi marea sala .
Din sala mica , se intra intr-o camera de forma patrata , care avea un geam ce dadea spre sala cea mare , si un mic "Dulap Sfint " pe acelasi perete .
Camera era echipata cu o masa lunga , cu banci pe cele doua laturi , si citeva scaune de rugaciune . Aceasta camera a fost pe vremea copilariei mele  "Heiderul" meu !!! . Din camera se putea iesi printro alta usa , intr-un hol mic , de unde incepeu scarile spre balcon , si se putea iesi in curtea Sinagogii , prin intrarea femeilor.
     In fata si spatele Sinagogii au fost doua cladiri ale comunitatii , pentru cerintele conducatorilor religiosi ai comunitatii , in curte fiind si baia rituala .
     Pe dealul scolii se gaseste cimitirul evreiesc , cu 470 de morminte  , cel mai vechi mormint ,din sevolul XVII .
Aici au fost adusi la  " locul de odihna de veci "  Rabinul Mose Taitelbaum  si Rabinita Haia sotia lui .
Mormintele lor , au fost si sint un loc de pelerinaj pentru evreii originari din Lapus si inprejurimi , care considerau acest loc ca un loc sfint , aducind rugaciuni in amintirea Rabinului , si rugindu-se lui pentru sanatate si prosperitate.
    Rabinul a fost socotit ca "Sfint" inca pe cind era in viata ,la el venind cu probleme ,evrei si nevrei cind erau la necaz .
Se povestea ca avea puteri mari ,in legatura lui cu Divinitatea , ceea ce a facut  sa-i mearga renumele " in toata regiunea , venind la el din cele mai indepartate colturi sa-i ceara ajutorul sau sfatul .
O povestire , ca o legenda pe care am auzit-o aici in Israel ,de la niste originari din Lapus , spune ca intr-o vara secetoasa si calduroasa , a fost un foc mare pe o parte a Lapusului , foc ce preliclita  podul de lemn a orasului ,si ameninta sa treaca si de partea cealalta a asezarii . Rabinul Mose Taitelbaum , a venit , s-a rugat , afacut niste semne Cabalistise in aer si pe pamint , a tras cu piciorul o linie , si iar s-a rugat. Cind focul a ajuns in dreptul liniei s-a oprit , n-a mai inaintat si incetul cu incetul s-a stins .
Poveste , legenda , adevar , asta n-are importanta ! Ceea ce vreau sa arat prin aceasta poveste , este marea putere acreditata  Rabinului ,de evreii Lapuseni , chiar de cei nu l-au prins in viata .
     Toata aceasta viata , a fost sugrumata o data cu primele rabufniri antisemite legate de cel de-al doilea razboi mondial , cu o agravare in urma dictatului de la Viena din 1940 cind Maramuresul a intrat sub stapinirea Ungariei , si a culminat cu deportarile in masa a evreilor maramureseni .
      In anul 1944 lunile mai - iunie , satele din jurul  Lapusului si Lapusul s-au golit de evrei !! -fiind dusi cu trenurile mortii pina la Auswitz , unde majoritatea au fost omoriti  de fiara hitlerista , si arsi in crematoriile naziste .
Putini au scapat cu viata .Familii intregi au disparut de pe fata pamintului .
Cei ce s-au intors , au fost niste epave , care au inceput incetul cu incetul sa-si  refaca viata , care pentru ei s-a oprit in clipa deportarii .
Cu toate acestea, au ramas marcati pe viata , de trauma pe care au trecut-o , si care le revena mereu in memorie .
La intoarcere n-au gasit nimic din ceea ce lasasera , desi trecuse numai un an de la plecarea lor .
Situatia grea, de dupa razboi, a Romaniei , instalarea comunismului , hartuielile securitatii , pierdera increderii intr-un viitor bun , lipsa de incredere in bunatatea aproapelui sau , dupa suferinta din timpul razboiului , crearea statului Israel , a facut ca prin anii '50-'60 majoritatea evreilor din tara Lapusului , care au supravietuit Holocaustul, sa emigreze in Israel ,cu o valiza de haine si lucruri mici de gospodarie nu mai mult de 50 kg .
 Si-au lasat totul , si au plecat cu speranta linistii de miine , cu speranta ca nu vor mai trece clipe de rastriste cum au trecut , cu speranta unui viitor mai bun pentru copiii lor , si de ce sa nu spun ,sa scape de comunism, si poate , ca   sa nu mai auda vesnicul : "ia mai cara-te jidane in Palestina "
   Perioada pe care eu am trait-o , a fost cind putinii care s-au intors , s-au facut mai putini prin plecarea in Israel a majoritatii .
 Putini care au ramas ,dupa o mica perioada s-au facut si mai putini , ajungind ca prin '70 , in Lapus sa fie numai 8 familii , si la plecarea parintilor mei in 1982 Lapusul sa ramina fara evrei .
   Cu toate acestea , am avut norocul sa prind o clipa din viata comunitara a evreimii Lapusene , nu atit de impresionanta cum a fost pe vremuri , dar relevanta pentru acele timpuri .
   Am mai prins baia rituala functionind , am mai vazut soihetul facind taierile rituale ale pasarilor , am intrat in macelaria cu carne caser , am invatat la "heidar " , am participat de sarbatori la ceremoniile religiose .
Din anul 1960 , Sinagoga n-a mai functionat . Pe parcursul anilor cladirile adiacente Sinagogii au fost darimate si s-au construit blocuri .Baia rituala nu s-a mai redeschis , cazind in paragina .
Cladirea Sinagogii , a inceput sa se cojeasca , geamurile sa se sparga , si se deschidea cind un Israelian in vizita prin Lapus vroia sa se roage . Atunci toti barbatii din Lapus , si cu ajutorul a doi evrei binevoitori din inprejurimi , reuseam sa ajungem la 10 barbati , sa se poata face o slujba religiosa .
   Necazul a fost la doua inmormintari , unde au trebuit sa se aduca si din Baia Mare evrei sa se faca inmormintarea dupa datina .
Se mai deschidea Sinagoga si de Pasti . Nu pentru a ne ruga , ci pentru a ne lua azima - pasca  si vinul caser pe care le cumparam de la comunitatea din Bucuresti si pe care le primeam in lazi mari prin posta , si le depozitam in interiorul Sinagogii.
   Prin '72-'73 comunitatea din Bucuresti a inchiriat cladirea la cooperativa de consum , transformind-o in magazie de mobila , avind insa ca magazioner , pe domnul Mitelman care lucra la magazinul de mobila , si prin el s-au facut legaturile dintre cooperativa si comunitatea din Bucuresti .
   Nu peste multi ani , Romani  carora le-a pasat , au venit la noi acasa , sa ne spuna cu indignare , ca s-a vindut sinagoga , ca in curind se va demola , aducind astfel un ultragiu , istoriei evreilor si in special unui lacas de cult.
Acesti Romani de bun suflet ne-au cerut sa intervenim si sa impiedicam aceeasta profanare.
    Dar zarurile au fost aruncate .Nu s-a putut face nimic . Dupa cite am inteles , la Oradea au fost responsabili cu propietatile evreiesti din Transilvania , si care au vindut Sinagoga  " la bucata!!!!!!!" . Au vindut tot ! Pina si cuiele acoperisului de tabla ruginite de vreme .
    Se pare ca candelabrele si o parte din scaunele de rugaciune au fost date Bisericii Penticostare ,dar de asta nu sunt sigur.
    Sulurile Sfinte au fost duse la Baia Mare , Placa memoriala , inchinata victimilor Fascismului a fost scoasa de pe fatada , si aruncata in curtea comunitatii din Baia Mare , fara nici un sentiment din partea conducatorilor comunitatii evreiesti din aceea vreme .
    Ziua cind a inceput demolarea , a fost ca o zi de doliu pentru mine , desi n-am fost si nu sunt religios . Multi din taranii ce treceau , pe acolo , si poate si din Lapuseni, se uitau mirati,isi faceau cruce , si nu intelegeu cum e posibil ca un lacas sfint sa aiba asemenea destin .
   Din ceea ce a fost Comunitatea evreilor din Lapus , a mai ramas cimitirul , care si el , napadit de vegetatie nu-ti da posibilitatea de-a gasi ceea ce cauti .
   Numai mormintele Rabinului si Rabinitei , te mai intimpina la intrare, spunind parca :
                      " Suntem încă aici ! " .
 

Erdélyi mértékkel viszonylag korán zsidók is beköltöztek a településre. Ők Galíciából érkeztek, a haszid irányzathoz tartoztak és 1820-ban alapították hitközségüket. Túlnyomó részük kézművességgel foglalkozott, de a legtöbbjük emellett földet is művelt. A dualizmus korában közülük került ki a járás hivatalnoki elitje. 25 éven át polgármesterként az ortodox zsidó vallású Reich József irányította a helységet. A jiddis nyelvet a magyar kultúrába való integrációjuk mellett is megtartották.

 
 
                              08.05.2011  
 
CÍMSZÓ: Magyarlápos

SZÓCIKK: "Magyarlápos (Trg. Lápusului, R.) nagyk. Szolnok-Doboka vm. 2671 lak. A zsidó hitközség 1820. alakult 10 taggal. Az alapítók: Berger Jicchok, Salamon Zalmen, Stosszel Ábrahám, Simon Leopold, Nathan Leib; az első elöljárók: Hirsch Jicchok, Fuchs Eizik, Mátyás Móse. Jó sokáig ideiglenes imaházban végezték istentiszteleteiket, később Hirsch Ignátz földbirtokos kezdeményezésére kis templomot építettek, amelyet 1885. mikor a hitközség 80 családra szaporodott fel, lebontottak és helyébe a ma is fennálló nagy és impozáns zsinagógát építették. További gyarapodása során a hitközség Besz hamidrast is létesített. A múlt század végén négy tanerős Talmud Tórát alapított a hitközség és ebben ma is 100 tanulót nevelnek. A talmudikus tudományok terjesztése a jesivához fűződik, amelyet Teitelbaum M. Dávid főrabbi alapított. Az intézetnek régebben 90 növendéke volt, de a gazdasági helyzet általános rosszabbodása következtében a növendékek száma az utolsó esztendőkben erősen lecsökkent. Fejlődésének legvirágzóbb periódusát e század elején élte át a hitközség és 1905. modern berendezésű gőz- és kádfürdőt épített rituális célokra Fuchs Jakab elnök és Loger József gondnok kezdeményezésére. 1888-ban létesült szegény sorsúak segélyezésére a Gemilusz Chaszodim és 1923. az Árva-gondozó egyesület. A hitközség 170 családban 900 lelket és 150 adófizetőt számlál. 2 nagykereskedő, 20 kereskedő, 20 iparos, 20 gazdálkodó, 2 ügyvéd, 1 orvos, 7 köztisztviselő, 4 tanító, 20 katona, 10 munkás, 10 közadakozásból él. A világháborúban 120 tagja vett részt, 8 elesett. Grünstein Lajosban, akit 1918. a forradalom alatt meggyilkoltak, egy vértanút is gyászol a hitközség. Évi költségvetés 300,000 lei. ebből hitéleti, fillantropikus és szociális célokra 200,000 leit költ. Orthodox alapon berendezett hitéletét Teitelbaum M. Dávid, a szigeti rabbidinasztiából származó ismert talmudtudós irányítja, Grosz Áron hitközségi rabbi segítségével. Az adminisztráció élén állnak: Loger József elnök, Pollák Miksa alelnök, Paneth Leopold pénztárnok, Mátyás Berti gondnok, Pollák Vilmos ellenőr és jegyző. A Talmud Tóra elnöke Deutsch Pál, alelnöke Dávid Mihály. A szentegyletnek Mátyás Mózes a gondnoka, Jack Adolf a másodgondnoka."
 
     Importanța comunității din Lăpuș se poate ințelege din rîndurile de mai jos , pe care le-am luat sin o monografie a comunității evreilor din Baia Mare .
 
 ” Organizarea comunitatii. Din primii ani ai asezarii în Baia Mare, evreii au pus bazele comunitatii din oras, desi în mod oficial putem vorbi de o comunitate, doar din anul 1860. În 1861 a fost înfiintata Hevra Kadisha. Dar înainte de asta, exista în oras o micve (baie rituala), s-a deschis cimitirul evreiesc si exista un minian care functiona într-o casa închiriata. Cand numarul evreilor a crescut, stim ca existau cateva minian-uri, în mai multe case particulare, închiriate pentru rugaciuni. Sinagoga mare a fost construita în anul 1886. Împreuna cu sinagoga, a fost construita o baia rituala noua, mai mare, o scoala evreiasca si o gradinita evreiasca, o locuinta pentru rabin si o sala pentru întruniri. Pana la Holocaust, este cunoscut faptul ca la comunitate s-a tinut evidenta copiilor nascuti, a casatoriilor din comunitate, si a deceselor. Evidenta a început din anul 1850, dar din pacate evidenta stricta si exacta apare doar din 1856. Înainte de 1850, evreii din oras erau luati în evidenta în cataloagele comunitatii din Targu Lapus. ” 

      
 
                                                                      02.03.2010
     Pentru cei ce cerceteaza istoria documentele scrise și vestigiile arheologice sunt una din sursele de bază .
O altă sursă povestirile nescrise , care cu timpul se transformă în legende , povesti mitologice . 
Tăranul român a avut un marele talent de a povesti și  a păstra istoria anumitor evenimente , care cu timpul s-au transformat în LEGENDĂ și MITOS .
Așa a fost cu MIORIȚA , așa a fost cu MEȘTERUL MANOLE .
      O poveste tragică s-a păstrat în satul Vima .
Povestea unei tinere fete evreice . Povestea este ”culeasă ” de LUCIAN PETRU GOJA , într-o escapadă turistică in zona Lăpușană .
 
 
” Apropiindu-ne de culmea unde am lasat mașina dăm peste agreabila familie a Mariei si lui Ion Sulcan din Vima Mare (el avîndu-și sorgintea paterna moldava, născut fiind însă și trăind mereu în Vima Mare) care ne relatează legenda legată de Malu Vimei.
Conform acesteia, fiica unui evreu din Vima Mare comisese in jurul anului 1940 un impardonabil păcat rămînîd însărcinată fără a fi fost căsătorită. Parinții sai revoltați și rușinați în fața satului începură s-o admonesteze iar localnicii s-o ocarască, ceea ce o determină pe biata fată să-și pună capăt nevrednicelor sale zile , aruncandu-se din varful Malului Vimei în rîpa dedesubt , murind pe loc, strivită de stanci. Pe locul unde trupul său rămase fără de viață avea sa crească o tufa de barbanoc (o planta tîrîtoare cu flori mici si albastre legată tradițional de ritualul morților). In fiecare vară sătenii din Vima Mare care ies la cosit și făcutul fînului sub Malu Vimei, văzînd tufa de barbanoc înflorită pe stînci își amintesc de tragica întîmplare petrecută acolo cu mai bine de șase decenii în urmă.
 
De la Malu Vimei, la Jugastreni si Francenii Boiului - Malu Vimei, vest
Malul Vimei
 
                                  #
 
In cadrul căutărilor mele , am gasit pe internet , o informatie a unei case de vinzări de IUDAICA , acest text de mai jos ce se referă la Rabinul de Lăpuș Moses David Teitelbaum !!!!
 
Bidding Information
Lot #    21643
Auction End Date    10/7/2008 11:10:30 AM (mm/dd/yyyy)
          
Title Information
Title (English)    Letter by R. Moses David Teitelbaum of Lapus
Title (Hebrew)    כתב מה'ר משה דוד טייטלבוים מלאפאש
Author    [Ms. - Hasidim]
City    Lapus
Publication Date    1912
          
Collection Information
Independent Item    This listing is an independent item not part of any collection
          
Description Information
Physical
Description
   [3] pp., 220:140 mm., light age staining, creased and split on folds, neat Ashkenazic script, signed and dated.
          
Detailed
Description
   Letter by R. Moses David Teitelbaum of Lapus (1856-21 Adar II 1935), son of R. Israel Jacob Yukel, he was born in Dro­hobycz and was raised and educated by his grandfather, the Yeitev Lev. He also studied with R. Hayyim Halberstam the Divrei Hayyim. He married Hayyah, the daughter of R. Leibish Halberstam of Dukla. R. Teitelbaum was appointed rabbi of Targu Lapusului (Lapus) in 1882 or 1884 and served for over 50 years. An erudite scholar, pious Jew, orator, he founded and led a very successful Yeshiva in Targu Lapusului. He was the editor of the Yismah Moshe (homilies and Psalms) and added notes to both works.

He was survived by his sons R. Abra­ham Hayyim, rabbi of Krenice; R. Yitzhak Shmuel; and R. Yekutiel Yehudah, who sur­vived the Holocaust and was rabbi of the Bikkur Bourn Anshei Sefard in the Bronx. He edited Tefillah LeMosheh (Lvov, 1885) and Yeitev Lev (Sighet, 1875).

          
Reference
Description
   Enc. Has.
 
 
Mica comunitate din Lăpuş cu oaspeţi din Israel , în cimitirul comunitătii evreieşti din Lăpuş .
Aceşti israeleni , şi ei originari din Lăpuş , la desvelirea pietrelor tombale ale celor dragi ai lor , ce au fost inmormintaţi aici .
 
Neve Település Kezdőév Befejezőév
Teitelbaum Salamon Leib nyomda Magyarlápos
1909- 1914
 
 
 
                                       
 
        #          
                                                                          
CÍMSZÓ: Magyarlápos

SZÓCIKK: "Magyarlápos (Trg. Lápusului, R.) nagyk. Szolnok-Doboka vm. 2671 lak. A zsidó hitközség 1820. alakult 10 taggal. Az alapítók: Berger Jicchok, Salamon Zalmen, Stosszel Ábrahám, Simon Leopold, Nathan Leib; az első elöljárók: Hirsch Jicchok, Fuchs Eizik, Mátyás Móse. Jó sokáig ideiglenes imaházban végezték istentiszteleteiket, később Hirsch Ignátz földbirtokos kezdeményezésére kis templomot építettek, amelyet 1885. mikor a hitközség 80 családra szaporodott fel, lebontottak és helyébe a ma is fennálló nagy és impozáns zsinagógát építették. További gyarapodása során a hitközség Besz hamidrast is létesített. A múlt század végén négy tanerős Talmud Tórát alapított a hitközség és ebben ma is 100 tanulót nevelnek. A talmudikus tudományok terjesztése a jesivához fűződik, amelyet Teitelbaum M. Dávid főrabbi alapított. Az intézetnek régebben 90 növendéke volt, de a gazdasági helyzet általános rosszabbodása következtében a növendékek száma az utolsó esztendőkben erősen lecsökkent. Fejlődésének legvirágzóbb periódusát e század elején élte át a hitközség és 1905. modern berendezésű gőz- és kádfürdőt épített rituális célokra Fuchs Jakab elnök és Loger József gondnok kezdeményezésére. 1888-ban létesült szegény sorsúak segélyezésére a Gemilusz Chaszodim és 1923. az Árva-gondozó egyesület. A hitközség 170 családban 900 lelket és 150 adófizetőt számlál. 2 nagykereskedő, 20 kereskedő, 20 iparos, 20 gazdálkodó, 2 ügyvéd, 1 orvos, 7 köztisztviselő, 4 tanító, 20 katona, 10 munkás, 10 közadakozásból él. A világháborúban 120 tagja vett részt, 8 elesett. Grünstein Lajosban, akit 1918. a forradalom alatt meggyilkoltak, egy vértanút is gyászol a hitközség. Évi költségvetés 300,000 lei. ebből hitéleti, fillantropikus és szociális célokra 200,000 leit költ. Orthodox alapon berendezett hitéletét Teitelbaum M. Dávid, a szigeti rabbidinasztiából származó ismert talmudtudós irányítja, Grosz Áron hitközségi rabbi segítségével. Az adminisztráció élén állnak: Loger József elnök, Pollák Miksa alelnök, Paneth Leopold pénztárnok, Mátyás Berti gondnok, Pollák Vilmos ellenőr és jegyző. A Talmud Tóra elnöke Deutsch Pál, alelnöke Dávid Mihály. A szentegyletnek Mátyás Mózes a gondnoka, Jack Adolf a másodgondnoka."

 
 
Mellekelet a-magyar konyvszemle--1911 evfolyamahaz

A HAZAI NYOMDÁK 1910-BEN.

Magyarlápos :

Páneth Leopold és Schönfeld Zsigmond. *Teitelbaum ny.

 
 

A HAZAI NYOMDÁK 1909-BEN.

 

Magyarlápos :

Páneth Leopold és Schönfeld Zsigmond. *Teitelbaum ny.

 

 

 

 

 

 
 
 
 
 
 
 

 

Înregisrările în registrele comunității au început în secolul 18 . În continuare o referință la această problemă găsită pe internet.

 

The very earliest records we have found so far are a few late 18th Century birth records for the city of Tîrgu Lăpuş, starting in 1772. Surnames in that book do not appear until 1829, and then only sporadically until the mid-1830's when they become the norm.

Most of the very old birth records, including the register books from 1851-1853, tend to omit the mother's maiden name. A very small number of those very old books even omit the father's surname in some of the birth records, indicating that ocassionally they had not yet been fixed by that time.

It is worth noting that in some of the smaller towns now located in northern Romania, there is suprisngly little variety of surnames listed in the records; you tend to see some of the same surnames appearing over and over again, and several marriages between people with the same surname. Chalk this phenomenon up to the "founder effect"...

Also worth noting is that the city of Baia Mare itself has a unique and unusual birth register book. It appears to be specially printed to hold a combination of Hungarian and Hebrew for most of the fields, including giving both standard and Hebrew dates of birth, and it provides the child's, father's, and mother's Hebrew names (all written in Hebrew letters!), as well as their Hungarian names.

 

Oaltă istorie , ISTORIA COMUNITĂTII DIN BAIA MARE ,  ne arată importanța și vechimea  COMUNITĂȚII LĂPUȘENE :

Pana la Holocaust, este cunoscut faptul ca la comunitate din Baia Mare s-a tinut evidenta copiilor nascuti, a casatoriilor din comunitate, si a deceselor. Evidenta a început din anul 1850, dar din pacate evidenta stricta si exacta apare doar din 1856. Înainte de 1850, evreii din oras erau luati în evidenta în cataloagele comunitatii din Targu Lapus.

 

 

הרב ר׳ מ ש ה ת ר בהיה״ג ר׳ ישראל יעקב טי יטע ל ב ו י ם
אביו הרה״ג הגיל שליט״א היא אבריק וואלאווא. שהוא חתן הגאון בעל ״יימב לבי

זציל, הרב ר׳ משה דור הגיל למד בישיבת א״ז הגאין הנ י ל , יםידד את כתביו וכתבי א״ז

הגאון בעל ״ישמח משהי, והרבה הערות והגהות הוסיף בהבתבים האלה ,*־אחיו הוא הרהיג

ר׳ נפתלי אבד״ק גיר־באטור.

Moses D. Teitelbaum Magyarlapos (Ungarn).

 

Informaţia Zilei

miercuri — 9 noiembrie 2011 

Maramureş
 

Peste 600 de morminte exista in Cimitirul evreiesc din Tg. Lapus

 

Inainte de perioada interbelica, in localitatea Targu Lapus a existat o puternica si numeroasa colectivitate evreiasca. A existat si o sinagoga impunatoare pe strada L. Rebreanu, daramata prin anii ’80. Trecerea si viata evreilor pe aceste meleaguri o dovedesc insa mormintele ramase. Cimitirul evreiesc se intinde pe un varf de deal, pe o suprafata de circa 60 de ari.

Platit de catre comunitatea evreiasca, ingrijitor este tânarul Folman Istvan. Din relatarile acestuia am aflat ca exista peste 600 de morminte. Din totalul acestora, 210 monumente funerare sunt cazute ori pietre ale caror inscrisuri nu mai pot fi descifrate. In total, insa, bine conservate, sunt 418 pietre funerare. Cel mai vechi mormânt, datând inainte de anul 1800, este un fel de sarcofag cu capacul sculptat dintr-o singura piatra. Cel mai recent mormânt dateaza din anul 1972, unde a fost inmormantat batranul Kaufmand, alaturi de sotia lui. Ultimii evrei care au emigrat din Tg. Lapus au fost< Kaufmand Robi in 1976, familia medicului pediatru Solomon cu fiii lui, Mario si Romi, ambii medici, in anul 1980 si batranul Mitelman, ultimul evreu plecat din oras, la cativa ani dupa familia de medici.

La intrebarea daca cei plecati se mai intereseaza de mortii ramasi, tanarul Folman ne-a relatat< “An de an vin evreii la Iluminatie. Din Bucuresti ori din alte parti, cei ramasi, dar vin. Vin si cei din Izrael. Ei se ingrijesc de morminte. O fac mai bine, poate, chiar decat noi. O fac si din departari!”. Nimic de comentat!

Paul Beldi Ladislau

 

 

#

  Stoiceni- pe vremuri îndepărtate a fost una din ” STAȚIUNILE BALNEARE ” a evreilor din Transilvania , și de ce nu din Eoropa .
Aici a fost un restauran cașer care putea satisface pe cei mai religioși dintre religioși , și la Lăpus aveau posibilitate unui servici religios in Sinagoga condusș de un rabin cunoscut în zonă si în strainătate .
DOVADĂ :
 
 
 
 

evrei.jpg

evrei5.jpg

evrei2.jpg

evrei7.jpg

cimitir1.jpg

cimitir4.jpg

LA MORMINTUL RABINULUI CLADIREA DIN LEMN
cimitir.jpg

cimitir3.jpg

cimitir2.jpg

Enter supporting content here

AMINTIRI