Home | CUVINT INAINTE | SCUZE | NOU PE SITE | GENESSIS | GENESSIS II | FRATII MARAMURESENI | COMITATUL SZOLNOK DOBOKA | CONTINUARE I | CONTINUARE II | TARA LAPUSULUI 1876 HARTA | MUSATINII SI MARAMURESUL | 1914 | Blank page | TIRGU LAPUS | TIRGU LAPUS II | TIRGU LAPUS III | FILE DIN ISTORIA LAPUSULUI | ISTORIE A SCOLII LAPUSENE | TARA LAPUSULUI | TARA LAPUSULUI II | TARA LAPUSULUI III | TARA LAPUSULUI IV | MUNTII LAPUSULUI | Tara Chioarului | Blank page | TARA CHIOARULUI II | ISTORIA RELIGIILOR TARII LAPUSULUI | TURISM IN TARA LAPUSULUI ?! | TRASEE TURISTICE IN TARA LAPUSULUI | Blank page | BISERICILE DE LEMN | BISERICI DE LEMN II | PE VREMEA LUI PINTEA | PANORAMA LAPUSULUI | PANORAMA LAPUSULUI II | PANORAMA LAPUSULUI III | FOLCLOR LAPUSAN | TRADITII | BABA | BAIUT | BERINTA | POIANA BLENCHI | POIANA BOTIZII | BOIERENI | BORCUT | DOBRIC | DUMBRAVA | BREBENI | UNGURENI | CERNESTI | CIOCOTIS- | FINATE- | IZVOARELE -BLOAJA | MAGURENI | TRESTIE- | VALENI | POIANA PORCULUI-FINTINELE | DEALUL CORBULUI | INAU | DAMACUSENI | DEALUL MARE | VIMA MICA | DRAGHIA | FAURESTI | GOSTILA | GROSI | GROAPE | JUGATRENI | ASPRA | LASCHIA | LAPUSUL ROMANESC | LIBOTIN | LARGA | MAGOAJA | COPALNIC MANASTIUR | VIMA MARE | COPALNIC | COROIENI | CUFOAIA | COSTENI | CUPSENI | CARPINIS | CURTISIU MIC | ? CIMPIA SASULUI | STRIMBU BAIUT | PRELUCA NOUA | PRELUCA | PETERITEA | CONTINUARE PRELUCA | PLOPIS | RAZOARE | ROGOZ | ROHIA-PAMINTUL CREDINTEI | ROMANESTI | RUSOR | SUCIU DE JOS | SUCIU DE SUS | STOICENI | SALNITA | SURDESTI | SATRA | VAD | FAMILIA CULCER-MEMORII | BLESTEMUL PAMĪNTULUI | BISERICA UNITARA -MARTIRI | MARTIRII TARII LAPUSULUI | INTOARCEREA ACASA | BISERICA BAPTISTA LAPUSANA | PENTICOSTALISMUL IN TARA LAPUSULUI | PASTRATORII TRADITIEI | POVESTE | Melania Dan | CONTINUITATE | DIN BOGATIILE LAPUSULUI | SENZATIONAL | RADACINI | " Halal de mine sunt bunic " | Pentru Boguta | Emotii | Dupa 25 de ani | LAPUSENI UNITIVA !!! | REINTOARCERE IN TRECUT I | REINTOARCERE IN TRECUT II | REINTOARCERE IN TRECUT III | Ultima ceremonie | EROI | Rohia 2 | MUNTELE GAINA | PROFESORI | " PEDAGOGI DE SCOALA VECHE " | CAMPIONAT PE MAIDAN | VIOLENTA | Blank page | " LA PESCUIT , IARNA " | Istoria unui parculet | LIBOTIN | VECHIUL LICEU | MENTORI | La gradinita | FOTOGRAFII CLASELE I-IV | CLASA VIII | CLASA X | CLASA XII "A" | MENTORI II | SASCUT | SASCUT II | Blank page | povestiri | povestiri II | povestiri III | povestiri IV | povestiri V | povestiri VI | Dr. SOLOMON CORNELIU | CULTURA | CULTURA II | CULTURA III | LAPUSENI | Lapuseni II | TOAMNA SE NUMARA ....... | COPILARIA MEA ,SPITALUL | STRADA DOINEI | Lapusul si evreii | Lapusul si evreii II | LAPUSUL si evreii II continuare | Lapusul si evreii III | Lapusul si evreii IV | Lapusul si evreii V | LAPUSUL SI EVREII (ENGLEZA) | URME | PRIN CIMITIRUL EVREIESC DIN TIRGUL LAPUS | CASA RABINICA DE LAPUS | Traditii evreiesti | HOLOCAUSTUL LAPUSAN | YAD VASHEM | HOLOCAUSTUL LAPUSAN (ANTISEMITISM) | DOCTORI | FARA LEGATURA | ALEGERI | Blank page | Blank page 2 | Blank page 3 | Contact Me | About Me | Favorite Links

AMINTIRI DIN TIRGU LAPUS / SASCUT

TOAMNA SE NUMARA .......

 Muzica preferata de fratele meu                            29.03.2007

       O vorba spune : toamna se numara bobocii . E o minciuna !!!!  Toamna se numara borcanele .
Orice familie care se respecta , in special in "era Luceafarului Romaniei " cind magazinele  "abundau in produse din toate felurile si din toate tarile" isi umplea gospodarii camara  cu toate cele bune , pentru iarna lunga ce se apropia .
      Tirgul Lapus , asezare la rascruce de drumuri , a fost din toate timpurile , un  "tirg" , asa cum arata si numele lui . 
Joi , dis de dimineata , asezarea este invadata de zeci de oameni din toate colturile Tarii Lapusului , si din afara lui , cu toti grabindu-se in spre tirg .
Pe parcursul anilor , tirgul , si-a schimbat locul si infatisarea , dupa cerintele timpului si dupa dorinta conducatorilor locali .
Venirea la " tirg" era un  prilej de sarbatoare pe vremuri . Taranii cu haine de sarbatoare , fiecare cu specificul satului sau , barbatii incinsi cu briu de piele , facut la Cupsa curelaru , femeile cu naframa cumparata pentru asemenea eveniment , veneau vara cu carutele , iarna cu saniile , trase de cai sau boi , pregatiti cu o zi inainte sa arate curati si frumos , asta ca sa atraga privirile trecatorilor , spre cinstea propipietarilor. 
Se grabeau sa ocupe un loc bun in tirg ,asta ca sa-si poate vinde marfa cit mai bine .
Nu uitau sa-si cumpere  cu banii cistigati cele necesare pentru casa , lucruri pe care numai la tirg le gaseai . 
 Intra si pe la crisma sa traga pe git o secarica , sau alta bautura sa-l incalzeasca la suflet sau sa beie  "aldamasul " , ca nu in fiecare zi vine omul la tirg .   
  La tirg gaseai tot ce aveai nevoie. De nu gaseai , cautai in magazinele din Lapus , care erau pregatite pentru asemenea vizite .
Cu timpul , tirgul s-a impartit , in tirgul de vite , care a fost scos din oras mai tirziu , si " piata " , piata care a dat nume si strazi pe care se afla ; "strada pietii " .
Piata a capatat astfel , o forma de piata organizata , de tip orasenesc , pierzind din farmecul ei .Cu timpul , taranii au renuntat la atelajele lor , veneau cu autobuzul ,si-au scimbat hainele de sarbatoare , vechiul port taranesc din batrini , cu straie de oras , in pas cu vremea .
   Ceea ce a mai ramas e doar forfota din tirg , tocmeala , batutul palmei si poate "aldamasu" .
    In aceasta atmosfera , noi "orasenii" ne prezentam , cu incredere de sine la "cumparaturi" si nu la tirg . Ne invirteam , controlam si cintaream cu ochii marfa , intrebam de pret , intrebam daca "poti lasa mai jos " si continuam sa ne invirtim pina gaseam locul nimerit .
   Trebuie sa te pricepi sa te tocmesti , ca una din placerile tirgului , (de aceea se numeste tirg ) este tocmeala !   Au fost si din aceea ce se tocmeau sub o forma iesita din comun. Iata un exemplu .
Doamna Topan Vilma , educatoare la gradinita maghiara , nu stia romaneste .
Se povesteste , ca o data venind la piata , si voind sa arate ca stie sa se tocmeasca , a intrebat intr-o romana cu accent maghiar :
   " Cit face ou ?"
   " Cinzeci de bani doamna ". Spune precupeata .
   " Daca nu da cu un leu eu nu ieu ! " Se grabeste sa hotarasca , sigura pe ea Doamna Vilma.
Nu stiu cit e de adevarata aceasta poveste , dar am auzit-o si mi se pare frumoasa .
      In aceasta atmosfera , pe la primele ore ale diminetii , " picam " si eu cu plase si cu ... maica-mea . Asta numai spre sfirsitul vacantei de vara , cind incepea "nebunia " aprovizionarii.
Pe acele timpuri , veneau banatenii si oltenii cu camioane de gogosari , vinete ,varza , castraveti ,rosii si alte legume , care pe la noi nu puteau fi cultivate . Dupa ce incarcam o parte din plase , le lasam la tanti Saindi , care lucra in piata la o taraba a cooperativei de consum , si continuam sa ne invirtim si sa umplem inca citeva plase , si iar le lasam , si iar ne invirteam si cumparam , pina ce mama era multumita cu cantitatea luata .
Chinul meu nu se termina cu invirtitul in piata , ci continua cu naveta casa -piata , piata -casa , pina cind toata cumparatura , umplea camara .
A doa zi incepea adevarata " munca " . Asta-mi placea . Pe la orea sase dimineata , focul duduia in soba , si pe plita deja erau ardeii , gogosarii si vinetele la prajit . Urma curatitul lor de coaja arsa , si in sfirsit venea clipa cea mare , la care eram eu responsabil : datul pe masina .
Pe o masina de carne , terebuia sa toc rosiile pentru bulion , vinetele , gogosarii si ceapa prajita pentru zacusca , apoi vinetele si ardeii verzi pentru salata cu otet , apoi gogosari pentru salata de gogosari cu otet....
Dar munca nu se termina aici . Dupa ce se fierbeau cele pregatite de mine in niste cratite imense imprumutate de la bucataria spitalului , la un foc potrivit , dupa un timp hotarit de mama , se punea in borcane  continutul cratitelor , si atunci venea iarasi timpul sa ma apuc de lucru. 
Sa pregatesc celofanul , sa pregatesc sfoara , sa tin borcanele in timp ce mama le acoperea  cu celofan si le lega ; amprenta finala a acestei munci sisife , era degetul meu care tinea sfoara cind mama facea nodul .
Pentru mine munca se termina , pentru mama continua pina noaptea tirziu cu fiertul la " bain marin " a borcanelor.
Simbata , in sfirsit , borcanele se odihneau pe rafturile din camara.
Daca credeti ca asta era sfirsitul , va inselati .Saptamina urmatoare , joi , unde credeti ca eram in orele de dimineata ?.... Da . Eram la piata , pentru inca o runda , ca la mama i se parea ca rafturile sunt prea goale .Asa ca o luam de la inceput , cu cumparatul , cu caratul , cu prajitul , cu tocatul cu fiertul , si in special cu degetul meu , care a inceput sa-si arate nemultumirea de prea multa folosire.
  Cind credeam c-am terminat , au venit imediat idei noi . Nu uitati ca-n Lapus fiecare gospodina , era mai " smechera" decit celelalte , si faceau inovatii . Asa ca , iar la lucru . Tocana de legume simpla , tocana de legume cu fasole , si cite si mai cite .
La sfirsit n-a mai ramas loc pe rafturi . Si inca nu a fost pusa varza la murat  nu au fost pregatiti castravetii la murat , nu s-au pregatit cartofii pentru iarna...... , si toate aceste pregatiri, dupa ce la sfirsitul primaverii , s-au pus deja in camara borcanele cu visine , cirese in compot , gutui in compot , asta pentru completarea vitaminelor .
      Nu stiu citi din cei ce citesc aceste rinduri , au avut posibilitatea sa puna pe iarna , sa intinda celofanul pe borcan , sa-l lege , si apoi sa-l fiarba la "bain marin".
Trebuie sa incercati !
Asta nu numai pentru placerea culinara , ci si pentru satisfacerea auzului muzical .
Cel mai interesant si mai eficace instrument de percutie intr-o casa , sunt aceste borcane . Incercati in linite sa loviti incet ..., cu degetul pe celofan.... , si veti auzi ce sunete frumoase scoate .
Fratele meu Romy , suflet de artist , simtind nevoia unei chemari muzicale , a intrat in una din iernile Lapusene , si a inceput sa-si arate talentul in arta de percutie , pe celofanul intins ale borcanelor , frumos aranjate in camara. Nemultumit de sunetul obtinut , in maiestria lui de artist , a luat un cuisor din lada de scule a tatei, ce era pusa in camara , si a reusit sa creeze un sunet nou prin inteparea celofanului .
La sfirsitul incercarii muzicale ale lui , celofanul a primit forma unei site , cu gauri fine .
N-a trecut multa vreme , ca umplutura din borcane si-a aratat nemultumirea , pentru folosirea borcanului ca instrument de percutie , fara consimtamintul ei.
Cea care a fost mai nemultumita , a fost mama , care a constatat ca munca ei de primavara si toamna , s-a dus "pe apa simbetei " si a trebuit sa improvizeze ceva pentru " salvarea " nevoilor iernii Lapusene . 
       
 
                                                       
 

Enter supporting content here

AMINTIRI