Home | CUVINT INAINTE | SCUZE | NOU PE SITE | GENESSIS | GENESSIS II | FRATII MARAMURESENI | COMITATUL SZOLNOK DOBOKA | CONTINUARE I | CONTINUARE II | TARA LAPUSULUI 1876 HARTA | MUSATINII SI MARAMURESUL | 1914 | Blank page | TIRGU LAPUS | TIRGU LAPUS II | TIRGU LAPUS III | FILE DIN ISTORIA LAPUSULUI | ISTORIE A SCOLII LAPUSENE | TARA LAPUSULUI | TARA LAPUSULUI II | TARA LAPUSULUI III | TARA LAPUSULUI IV | MUNTII LAPUSULUI | Tara Chioarului | Blank page | TARA CHIOARULUI II | ISTORIA RELIGIILOR TARII LAPUSULUI | TURISM IN TARA LAPUSULUI ?! | TRASEE TURISTICE IN TARA LAPUSULUI | Blank page | BISERICILE DE LEMN | BISERICI DE LEMN II | PE VREMEA LUI PINTEA | PANORAMA LAPUSULUI | PANORAMA LAPUSULUI II | PANORAMA LAPUSULUI III | FOLCLOR LAPUSAN | TRADITII | BABA | BAIUT | BERINTA | POIANA BLENCHI | POIANA BOTIZII | BOIERENI | BORCUT | DOBRIC | DUMBRAVA | BREBENI | UNGURENI | CERNESTI | CIOCOTIS- | FINATE- | IZVOARELE -BLOAJA | MAGURENI | TRESTIE- | VALENI | POIANA PORCULUI-FINTINELE | DEALUL CORBULUI | INAU | DAMACUSENI | DEALUL MARE | VIMA MICA | DRAGHIA | FAURESTI | GOSTILA | GROSI | GROAPE | JUGATRENI | ASPRA | LASCHIA | LAPUSUL ROMANESC | LIBOTIN | LARGA | MAGOAJA | COPALNIC MANASTIUR | VIMA MARE | COPALNIC | COROIENI | CUFOAIA | COSTENI | CUPSENI | CARPINIS | CURTISIU MIC | ? CIMPIA SASULUI | STRIMBU BAIUT | PRELUCA NOUA | PRELUCA | PETERITEA | CONTINUARE PRELUCA | PLOPIS | RAZOARE | ROGOZ | ROHIA-PAMINTUL CREDINTEI | ROMANESTI | RUSOR | SUCIU DE JOS | SUCIU DE SUS | STOICENI | SALNITA | SURDESTI | SATRA | VAD | FAMILIA CULCER-MEMORII | BLESTEMUL PAMĪNTULUI | BISERICA UNITARA -MARTIRI | MARTIRII TARII LAPUSULUI | INTOARCEREA ACASA | BISERICA BAPTISTA LAPUSANA | PENTICOSTALISMUL IN TARA LAPUSULUI | PASTRATORII TRADITIEI | POVESTE | Melania Dan | CONTINUITATE | DIN BOGATIILE LAPUSULUI | SENZATIONAL | RADACINI | " Halal de mine sunt bunic " | Pentru Boguta | Emotii | Dupa 25 de ani | LAPUSENI UNITIVA !!! | REINTOARCERE IN TRECUT I | REINTOARCERE IN TRECUT II | REINTOARCERE IN TRECUT III | Ultima ceremonie | EROI | Rohia 2 | MUNTELE GAINA | PROFESORI | " PEDAGOGI DE SCOALA VECHE " | CAMPIONAT PE MAIDAN | VIOLENTA | Blank page | " LA PESCUIT , IARNA " | Istoria unui parculet | LIBOTIN | VECHIUL LICEU | MENTORI | La gradinita | FOTOGRAFII CLASELE I-IV | CLASA VIII | CLASA X | CLASA XII "A" | MENTORI II | SASCUT | SASCUT II | Blank page | povestiri | povestiri II | povestiri III | povestiri IV | povestiri V | povestiri VI | Dr. SOLOMON CORNELIU | CULTURA | CULTURA II | CULTURA III | LAPUSENI | Lapuseni II | TOAMNA SE NUMARA ....... | COPILARIA MEA ,SPITALUL | STRADA DOINEI | Lapusul si evreii | Lapusul si evreii II | LAPUSUL si evreii II continuare | Lapusul si evreii III | Lapusul si evreii IV | Lapusul si evreii V | LAPUSUL SI EVREII (ENGLEZA) | URME | PRIN CIMITIRUL EVREIESC DIN TIRGUL LAPUS | CASA RABINICA DE LAPUS | Traditii evreiesti | HOLOCAUSTUL LAPUSAN | YAD VASHEM | HOLOCAUSTUL LAPUSAN (ANTISEMITISM) | DOCTORI | FARA LEGATURA | ALEGERI | Blank page | Blank page 2 | Blank page 3 | Contact Me | About Me | Favorite Links

AMINTIRI DIN TIRGU LAPUS / SASCUT

CULTURA II

       "  SURUB  INGROPAT "                               13.03.2007

mario8.jpg

      De la virsta frageda , am fost invatati la scoala cu munca.
Am fost pregatiti de mici sa lucram , sa invatam o meserie. Daca in clasele mici se numea : " ore de lucru manual " , mai tirziu la scoala generala aveam : " ore de agricultura " , iar mai tirziu in perioada tirzie a liceului , la "indicatiile pretioase ale lucefarului erei comuniste " :  am avut : "  practica in productie " .
     La toate acestea se adauga si munca pe cimp , de ajutorare a agriculturii  socealiste din acele timpuri ," LA CULES de.....".
     In clasele primare , orele de" lucru manual" aveau  importanta de a  imbunatati  dexteritatea , si stimula creativitatea ,ore erau primite cu placere de elevi , aceste ore avind si un element educational .
In aceste ore se creau si micile cadouri pentu parinti ,  cadouri pe care le dade-am din inima si care se primeau cu inima deschisa .
Semne de carte , stergatoare de piciore , cosulete , si altele , au fost mindria lucrului miinilor noastre , obiecte mici pe care parintii le pastrau cu sfintenie si le aratau cu mindrie , tuturor care voia sa le vada.
     Mai tirziu , in perioada scolii generale , am primit ore de agricultura , zoologie , care au vrut sa ne pregateasca pentru viitor , ca muncitori in agricultura si zootehnie. Linga scoala aveam si o sera , in care , intr-o anumita perioada se facea si practica  celor invatate.
    Toamna , la citeva saptamini dupa inceputul anului scolar , intrerupeam invatatura , si iesiam cu totii , de la mic la mare , sa ajutam taranii la strinsul recoltei.
Sa nu uitam ca o mare parte dintre elevi erau copii de tarani , care aveau pamint , mult sau putin , si ar fi trebuit sa fie la lucru cu parintii , in acele zile , atit de importante vietii unui agricultor.
      Plecarea la cimp era plina de elan , si voie buna , asta si pentru ca nu invatam si eram cu prietenii impreuna.
Pe cimp lucram in special , la cules de "porumb" , pe terenurile C.A.P date in arenda, taranilor .
Ca orasan ce eram , cu mintea de copil , inca neobisnuita cu " legile nescrise ale economiei comuniste " , culegeam totul . Asta pina cind , profesorii ne-au atras atentia ca putem sa mai lasam si citva "coceni" de pomana taranului care a lucrat acest pamint.
Asta ne-a usurat mult munca . Culegeam : unu da si zece nu ; un rind da si trei nu ; ca asa se face economia socialista : " Tu nu-mi dai , eu ma descurc " .
    Prin '70 , la initiativa " tovarasului si tovarasei " , s-a creat in cadrul programului de invatamint , cea ce se numea : "ore in productie " , ore care urmau sa pregateasca elevii pentru anumite meserii.
Asa ca la Lapus am primit ore de : timplarie , croitorie , mecanica , menaj .
In democratie toti sintem egali in drepturi .Asta si la alegerea meseriei .
Am avut de ales intre aceste meserii , si eu am optat pentru mecanica , si asta pentru ca  s-a promis  ca vom primi la sfirsit acolii si carnetul de conducere.
" Profesorii" sau mai bine zis " MAISTRII " erau muncitori , fiecare in meseria lui , fara o pregatire pedagogica anterioara .Asa se fece ca la prima ora de mecanica , maistru Buda , ne-a predat citind dintr-un caiet , despre surube , "unul inecat , altul dezghetat , altul lung altul scurt......" , si avind pretentia sa le stim bine de tot , ca la ora viitoare ne va da extemporal " .
 NU ! ..NU !..si NU !....... Asta nu-i pentru mine , si cind te gindesti ca te murdaresti din cap pina in picioare , si mai si mergi pe jos pina la S.M.A. in capatul orasului !!!
       M-am interesat la secretariat daca pot sa trec de la mecanica.
La raspunsul afirmativ al secretarei mi-am incercat norocul la : MENAJ !!!!!!
       Daca-i democratie , democratie sa fie. Unde scrie ca numai fetele poate sa fie la menaj.
La menaj era chef ! Nu surube , nu murdarie , numai fete in jurul tau , nu lucru , eram alintat , primind cea ce este mai bun . Ce sa spun ? Raiul pe pamint.
         La un inerval scurt de timp , prietenul meu cel mai apropiat , Nicu , a trecut si el.
 Cu anii " a uitat " si si-a luat aspra lui , trecerea noastra la menaj. Pentru pastrarea unei prietenii, de multe ori renunti la anumite lucruri ne importante .Daca vrea el acest merit , din partea mea sa-l ia .
      Trecerea la menaj a avut si un alt motiv. Cea care conducea cursul , doamna Talceanu , ma cunostea din copilarie , fiind des in casa lor , sotul ei dr. Talceanu , lucra in spital si ma-ntilneam cu el des.
 Doamna Talceanu , ar fi putut fi calugarita , fiind de o modestie in gusturile de imbracare , comportament si in relatiile cu cei din jur .De aceea cred ca si-a primit educatia intr-o scoala de calugarite .
Avea o fata  slaba cu unghiuri ascutite , partea de jos a fetei se prelungea in sus, cu o gura care ar fi spus:" pilu ". Asta se poate pentru ca baiatul ei era Pilu .
 In familie era si o fata .Mult mai mare decit mine .Fata asta , ce sa spun ? Nu cred ca vorbind vreo data despre  frumusete , nu  as fi putut  sa nu o amintesc si pe ea .
De tinara , Jana , aceasta frumusete , cu un corp de gazela si picioare lungi , perfecte , a parasit familia , casatorindu-se cu un artist de circ , dresor de animale.
         Sub bagheta doamnei Talceanu am invatat sa facem : gogosi ; clatite; muraturi.
Gogosi si clatite pentru vinzare . In recreatii le vindeam elevilor si profesorilor scolii ,( eu ma specializasem in vinzari) .
Muraturi , pregateam pentru cantina internatului sa fie pe iarna , ( eu  specializindu-ma in a ma uita , si a primi ceva bun din bucatele  pregatite de  bucataresele internatului , care   aveau o slabiciune pentru  mine ,ca ucenic in ale bucatariei ).   
         La facultate am continuat muncile agricole , dar ca sa fiu corect , nu in toti anii de studiu. 
Cel mai mult imi placea la statiunile agricole experimentale , de unde iesiam cu traista plina de bunatati , spre fericirea culinara a lui Onus-neni , gazda unde statem in chirie ca student .
Daca va itrebati cum este posibil sa scoti pe poarta produsele agricole culese  , sub ochii vigilenti ai paznicilor , cititi rindurile urmatoare si vet afla  si alte "nazbitii " ale mele.
          Intr-un an , am fost dusi la cules de mere linga Cluj la o ferma experimentala. In acel an am fost responsabil pentru practica agricola din acel an
In responsabilitatea mea , era prezenta la venire si la plecare , precum si " pontarea " muncii desfasurate de grupe la cules ; prin numararea si inregistrarea lazilor culese de fiecare . Pentru fiecare lada culeasa se platea   25 bani !!!!!
Toata ziua ma invirteam printre sirurile de meri si notam fiecare lada strinsa de catre grupele ce tineu de mine .
Deja ajunsem cu totii experti in ale culesului  . Ceream " muncitorilor agricoli " ai mei sa se straduiasca sa culeaga mai cu sirg , si in conditiile cele mai optime , asta pentru a nu care cumva sa fie vre-o lovitura , care ar preliclita posibilitatea exportului acestor mere .
Munca se facea in general se facea bine si repede . Zeci de lazi erau umplute de studentii de la medicina veniti aici in practica , cu toti visind la banii ce ne erau promisi .
         Intr-o zi am fost remarcat de doi cetateni cu o Dacie 1300 veniti in vizita . vazindu-ma cu "mapa" mi s-au adresat :
- " Tovarase inginer , putem sa luam si noi niste mere ?
Simtindu-ma flatat de gradele si importanta functiei am raspuns politicos :
- " Sigur ca da , poftiti si luati .
Nu s-au lasat "imbiati "a doua oara , si s-au apucat de lucru . Lazi cu mere si-au facut drumul in portbagajul masinii , citeva lazi inghesuite pe portiera din spate .
Dupa un timp s-au facut nevazuti , urmind poate a veni si a doua zi la "cules de mere " cu avizul unui " inginer" ca mine .
  
 

Enter supporting content here

AMINTIRI