Home | Blank page2 | Blank page | ARHEOLOGIA TARII LAPUSULUI SI IMPREJURIMI | Viorel Ciubot, Turuckó Alexandru Prima monografie a Tarii Chioarului | CORESPONDENTE : Duma Lucian | LUCRARI ARHEOLOGICE IN ZONZA VIMA MICA | ALEGERI | pagina in constructie | Pentru Boguta | Emotii | Dupa 25 de ani | LAPUSENI UNITIVA !!! | REINTOARCERE IN TRECUT III | REINTOARCERE IN TRECUT II | REINTOARCERE IN TRECUT I | Ultima ceremonie | EROI | Rohia | MUNTELE GAINA | Pagina neterminata | " PEDAGOGI DE SCOALA VECHE " | CAMPIONAT PE MAIDAN | VIOLENTA | " LA PESCUIT , IARNA " | Istoria unui parculet | LIBOTIN | MENTORI | MENTORI II | SASCUT | SASCUT II | povestiri | povestiri II | povestiri III | povestiri IV | povestiri V | povestiri VI | Dr. SOLOMON CORNELIU | CULTURA | CULTURA II | CULTURA III | LAPUSENI | Lapuseni II | TOAMNA SE NUMARA ....... | COPILARIA MEA ,SPITALUL | Lapusul si evreii | Traditii evreiesti | HOLOCAUSTUL LAPUSAN | DOCTORI | FARA LEGATURA | REÎNTOAECERE | CORESPONDENTE | CORESPONDENTE II | -IUDAICA | Contact Me | About Me | Favorite Links | Blank page W | Blank page | SOME

AMINTIRI DIN TIRGU LAPUS / SASCUT

REINTOARCERE IN TRECUT II

lapuseni                                                         06.06.07

        Berkovitz , este numele citorva familii , care se inrudeau , si care locuiau in Lapus .
Unul din ei Bercovici Lazar , casatorit cu tanti Saindi , avind pe Tvica ca fecior , au plecat in Israel , intorcindu-se cum au plecat , repede de tot ,  si dupa scurt timp de la reintoarcere , divortind .
El , plecind la Cluj , s-a casatorit cu tanti Clara , care avea un baiat pe Tibi ( pe care l-a adoptat ) , si inpreuna au avut o fata , pe Bobi - (PAULA ).
      Tvica a ramas cu tanti Saindi , care la rindul ei s-a casatorit cu Simon Mendel . N-au avut copii inpreuna , nenea Moisi , considerindul pe Tvica ca pe copilul lui .
      Bercovitz Lazar , a lucrat la macelaria caser din Cluj , pastrind legaturile cu Lapusul prin evreii ramasi , inclusiv cu familia mea .
      O data pe an sosea la Lapus , sa mearga la cimitir . Cind venea , in geanta pe care o aducea cu el , avea intodeauna un ziar (ziar ce-l folosea ca fata de masa , nu doamne fereste pentru citit) , mincare ,tacimuri si farfurie , neindraznind sa manince la noi , din cauza casrutului . Pina si ziarul trebuia sa fie al lui  !!!?
      Am calcat de multe ori pragul casei lui din Cluj , casa care era deschisa , pentru toti evreii din intreaga lume .
     Printre cei ce au calcat pragul casei lor , a fost si Dudi , nepot de frate . Acest frate Mendy ,  dupa emigrarea in Israel , a plecat in SUA , lucrind din greu , pina a avut o mica fabricuta de camasi .
    Pentru al scoate pe Dudi din atmosfera " americana " neprielnica unei mentalitati evreiesti , l-au trimis , in Romania sa-nvete medicina . Bani fiind , Dudi avind timp , si rabdare , avind o viata ca-n povesti , a terminat dupa mai multi ani facultatea de medicina , dar nepracticind pina azi meseria pe care a invatat-o .
      Cind s-a reintors in America si a fost sofer de limuzina , dupa cite am auzit de la prieteni comuni .
      La Lapus , tanti Saindi , dupa casatoria cu nenea Moisi  , a lucrat la depozitul cooperativei , ce se gasea la poalele cimitirului evreiesc , linga casa familiei Belu .
Joia , tanti Saindi , vindea la o taraba din piata : stofe , haine  si altele produse textile .
La taraba ei , isi lasa mama cumparaturile ce le facea la tirg , asta ca sa aiba miinile libere , si sa mai faca o tura , poate mai gaseste ceva de cumparat .
Au fost zile , cind o lasam pe mama sa-si continuie plimbarea prin tirg , eu raminind cu tanti Saindi , ajutind-o la vinzari , activitate ce-mi placea .
Tanti Saindi , de felul ei din Suci daca nu ma insel  , era o " precupeata " buna . Stia sa-si vinda marfa . Vorbea omului " pe  limba lui " , vorbind de la egal la egal .
      Si infatisarea ei fizica , o ajuta . Cu forme ovale , cu obrajii rosii , " plesnind " de sanatate , cu zimbetul pe buze , cu un cuvint bun , pentru fiecare , arata ca o adevarata taranca din tara Lapusului.
      Tvica  ( CUTCHELA , cum il poreclise  ea ), era viata ei . Il adora , il idolatriza , Tvica era totul .
      Tvica , a terminat liceul la Lapus , continund invatamintul universitar la Cluj , unde a terminat medicina sectia de pediatrie .
S-a casatorit cu Jiji fata doctorului Lacs din Tirgu Mures , radiolog , conferientiar universitar la facultatea de medicina din Tirgul Mures .
      Dupa sosirea in Israel , Tvica  a inceput activitatea de medic in Ierusalim , reusind sa se impuna pe piata medicilor buni , ajungind sa fie medicul copiilor fostului prim ministru al Israelului Beniamin Nataniahu  , iar nevasta lui ,Jiji sa fie profesoara de pian al copiilor , relatiile dintre cele doua familii , fiind relatii de prietenie .
In una din calatoriile primului ministru in Romania , Tzvica l-a insotit , fiind prezentat , ca unul din principalii reprezentanti ale originarilor din Romania.  
      Si daca am scris despre tanti Saindi , nu pot sa ma opresc din dorinta de a scrie o poveste legata de ea si fratele meu .
      Tanti Saindi era recunoscuta prin credibilitatea ei . Daca-i spuneai ca s-a furat luna de pe cer , mergea afara seara sa se uite daca-i adevarat.
      Fratele meu de vreo 12 ani , era recunoscut pentru felul lui de aface pe grozavul .
Intr-o frumoasa zi de toamna , pe la orele prinzului , tanti Saindi statea in poarta , asteptind sa treaca una din  vecine , sa-i ceara sa-i taie o gaina .
In acea perioada taierea rituala nu se mai facea in zona Lapusului si ne avind incotro trebuia sa accepti situatia .
Fratele meu a salutat-o , si a intrebat-o din politete :
     - "Ce mai faceti tanti Saindi ? " 
     - "Astept sa treaca vreo vecina , sa-i cer sa-mi taie o gaina ."
    - "V-o tai eu tanti Saindi ." se oferi fratele meu .
    - " Da tu sti sa tai gaini ?. "  Intreba mirata si plina de admiratie tanti Saindi .
    - " Da !!! Acasa numai eu tai gainile ." Continua cu ingimfare fratele meu .
      Zis si facut . Romy - intra in curte , ia cutitul , prinde gaina , pune aripile sub piciorul drept ,cu mina stinga prinde capul gaini , si cu cutitul in mina dreapta , zitttttttt cresteaza gitul gainii .
Cind singele a tisnit , frica si groaza , au intrat ca un traznet din cap pina-n picioarele lui Romy . Tremurind ca varga , dind un strigat " ca din gura de sarpe " . aruncind cutitul si lasind " in plata Domnului " gaina , a fugit cit ii stateau puterile pina acasa .
      Gaina cu capul taiat partial , a inceput sa joace un dans al mortii , invirtindu-se prin curte si inproscind cu singe peste tot.
      Tanti Saindi paralizata de spaima , cu o fata de culoarea unei lamiie coapte bine , a inceput sa tremure toata .
Si-a dat seama insa  repede ca n-are incotro , si a luat cutitul , si a fugit dupa gaina si a prins-o. Uitindu-se in cealalta parte , a continuat " opera " inceputa de Romy .
Asa a invatat tanti Saindi de la Romy cum se taie o gaina . 
                                  #
     In perioada copilariei mele , tanti Saidi era " foarte bolnava " . Suferea de dureri de cap .
Cu toata " suferinta " , nu renunta la jocul de rummy , care se desfasura de trei ori pe saptamina , fiecare data la alta prietena .
      Fiecare intilnire la partida de rummy , se transformau intr-o petrecere .
La aceste petreceri , mici  sau mari  , erau invitati si sotii acestor doamne , cite odata deschizindu-se inca o masa de joc .
Se faceau si pauze , asta nu din cauza oboselei , ci pentru umplutul burtii cu bunatati ,
      Fiecare amfitriona se straduia sa pregateasca lucruri bune , pe care numai ea le stia face .
De multe ori tanti Saindi , cerea de la prietene un paracetamol pentru durerile de cap de care suferea. Cerea bineinteles si un pahar de apa .
 Pina sa ia medicamentul a baut apa , si dupa citeva minute intreba pe cea ce ia dat medicamentul :
   - " Spune-mi draga ce-mi-ai dat , ca m-a ajutat ."
      La terminarea jocului , pe masa unde tanti Saindi pusese medicamentul , pacracetamolul astepta sa fie inghitit !!!!
Asta a fost Saindi -tanti !
 

Enter supporting content here

AMINTIRI