Home | Blank page2 | Blank page | ARHEOLOGIA TARII LAPUSULUI SI IMPREJURIMI | Viorel Ciubot, Turuckó Alexandru Prima monografie a Tarii Chioarului | CORESPONDENTE : Duma Lucian | LUCRARI ARHEOLOGICE IN ZONZA VIMA MICA | ALEGERI | pagina in constructie | Pentru Boguta | Emotii | Dupa 25 de ani | LAPUSENI UNITIVA !!! | REINTOARCERE IN TRECUT III | REINTOARCERE IN TRECUT II | REINTOARCERE IN TRECUT I | Ultima ceremonie | EROI | Rohia | MUNTELE GAINA | Pagina neterminata | " PEDAGOGI DE SCOALA VECHE " | CAMPIONAT PE MAIDAN | VIOLENTA | " LA PESCUIT , IARNA " | Istoria unui parculet | LIBOTIN | MENTORI | MENTORI II | SASCUT | SASCUT II | povestiri | povestiri II | povestiri III | povestiri IV | povestiri V | povestiri VI | Dr. SOLOMON CORNELIU | CULTURA | CULTURA II | CULTURA III | LAPUSENI | Lapuseni II | TOAMNA SE NUMARA ....... | COPILARIA MEA ,SPITALUL | Lapusul si evreii | Traditii evreiesti | HOLOCAUSTUL LAPUSAN | DOCTORI | FARA LEGATURA | REÎNTOAECERE | CORESPONDENTE | CORESPONDENTE II | -IUDAICA | Contact Me | About Me | Favorite Links | Blank page W | Blank page | SOME

AMINTIRI DIN TIRGU LAPUS / SASCUT

Lapuseni II

        De sarbatori , una din atractii, erau tarafele . Acestea mergeu  pe la casele pe care ei le stiau de ani de zile  ca buni platnici ,care-i  vor primi, si in scimbul unui pahar si ceva de mincat , la care se adaugau citva banuti , dadeau un "concert" de pomina , cu cintece de sarbatoare .
      Unul din tarafe , a fost taraful lui Ioni-tiganul , compus din Ioni , tatal lui , si feciorul lui-Goili .
      Ioni ,locuia pe strada noastra , spre capatul ei spre riu. Avea o casuta mica ca o bojdeuca desprinsa parca din povestile lui Creanga . Linga casuta mica, un mic grajd cu o "gloaba" mica si pricajita , de i se vedeau oasele.
Avea o caruta mica , si o sanie , tot asa de mica .
Ioni avea muieria lui , cu care traia de ani de zile . Dumnezeu la blagostovit cu copii, pe care i-a crescut cum a stiut mai bine .
      Dar cea care a fost pentru el si nevasta lui , " regina " lor , a fost Anisoara, o nepoata , fata uneia din fete .
Anisoara , a fost batuta de Dumnezeu , cu boli grave , facind-o sa fie legata la pat , neputind sa se tina pe picioare , si ne putind comunica cu cei din jur .
 Aceasta familie de oameni simpli , au aratat lumii , ce este iubirea aproapelui tau , chiar daca difera de tine .
Au crescut-o pe Anisoara , pina cind Dumnezeu a luat-o la El.
Ce n-au facut pentru ea . Cind era mica  au facut o caruta mica de tot , in care o puneau si o scoteau la plimbare. Cind a crescut si devenise grea de tot , o plimbau cu caruta , sau cu sania iarna .
Nu era zi lasata de Dumnezeu sa nu-o scoata afara pe prispa , sau s-o aseze in caruta , intre perne , sa-i fie mai comod .
Tot ce era mai bun era pentru aceasta fata .Si-ar fi dat sufletul pentru ea.Nu multa lume ar fi facut ceea ce ei au facut pentru nepoata lor .
      Cei din jur , si mai ales copiii strazii , cind treceau pe linga casuta lor ,  nu conteneau cu tot felul de poezii , sau  cintece de batjocura , la adresa fetei , care  dupa un timp de ascultare ale "creatiilor populare " , inervindu-se , scotea sunete de neliniste si nemultumire , spre risul acestor rele fapturi ale umanitatii .
       La moartea ei, au dus-o tot cu caruta la cimitir .Cred ca a fost singurul drum linistit al ei , fara strigate si observatii de la cei din jur .
       Am fost inpresionat , si am ramas impresionat , de  umanitatea acestei familii , care a stiut sa treaca peste barierele spaimei de a creste un astfel de copil , si nu s-au rusinat sa se invirta in lume cu  el . Asemenea cazuri intilnesti foarte rar, si numai in povestiri .  
 
                                                          #
 
       Un personaj aparte a Lapusului copilariei mele , a fost , Esti-neni . O batrina , desprinsa parca din povestile lui Grim . Cu parul alb , inbracata jumatate taraneste , jumatate cu haine orasenesti , cu un cos de nuiele in spate , si insotita permanent de ciinele ei, un ciine mic cu blana deasa , mergea prin oras  vinzind , toamna si iarna  , "cocosei" ( floricele de porumb ) calde , proaspat scoase de la prajit . In zile speciale vindea si castane prajite , totul la preturi mici , la indemina tuturor celor pofticiosi .
       Nu prea stiam nimic despre ea , despre trecutul sau familia ei . Pentru mine, ca copil era un mister .
 
                                                    #
 
        Un alt personaj , de poveste , din acea perioada , a fost Futos-frizeru . O figura de boem , de care se spunea ca pe vremuri fusese marinar. Era un om zdravan , cu un piept puternic , inbracat cu un tricou de marinar , cu pantaloni din stofa groasa , cu bereta  pusa pe cap ,si bastonul in mina , mergea schiopatind , avind linga piciorul bolnav , ciinele lui , ce nu-l parasea nici o clipa . Era un ciine de tip ciobanesc cu mult par pe el ca nu i se vedeau ochii. 
      Sticla si paharul erau parte din viata lui , vroind sa dovedeasca lumii ca este un adevarat marinar , care a coborit pe tarm , insetat  dupa o lunga croaziera. Avea un vocabular "colorat " cu expresii si injuraturi bune pentru mahalalele deochiate , din porturile pe care le vizitase la viata lui , injuraturi pe care le arunca din cind in cind si ciinelui lui .
Bautura l-a terminat .L-a sfirsitul vietii , a locuit linga pod , intr-o veche casa ce se ridica pe locul unde azi se ridica blocul de linga pod .
       Statea intr-o camera cu partenerul lui - ciinele. Ca sa ajungi aici , urcai pe o mica rampa , ce dadea intr-un pridvor lung ce te lasa sa intri in citeva camere , printre care si a lui .
       Intr-o seara , dupa ce vizitase circiuma , si se cinstise cu citeva paharele mai mult  decit de obicei , s-a dus se se culce pe canapea cu tigara aprinsa-n gura .
Asta i-a fost sfirsitul . A ars de viu si inecat de fum . N-a avut cine sa-l trezeasca , ca si-a spinzurat ciinele cu citeva saptamini inainte , intrun acces de furie ! 
 
                                                    #
 
      Desprins parca din filmele Indiene cu Ras  Kapur , Gunar bacsi , ce locuia pe strada noastra , era ca o pasare de noapte .
Ziua nu-l vedeai , noaptea numai il auzeai .
      Dupa moartea sotiei lui , a inceput sa-si verse amarul , in bautura . Cu o infatisare de "Sarlot " a lui Chaplin , isi petrecea serile , pina noaptea tirziu , la crisma , stind la masa si vorbind de unul singur , cintind , rizind , plingind , comentind tot felul de probleme ale politici din acele timpuri .
Cind venea vremia , pornea spre casa , continuind sa vorbeasca de unul singur , cu voce tare , si cintind din rasputeri .
      Pe drumul de intoarcere spre casa , se oprea din cind in cind ,cautindu-si echilibru , si ridicind aratatorul miini drepte cu o miscare de rotate spre cer , cu o figura de "pischer" , striga :
" Traiasca Ceausescu bacsi si Gheorge Gheorghiu Dej "
imagine ce semana cu cea a  "cetateanului turmentat" dintr-o scrisoare pierduta .
Cu asemenea " lozinci " ar fi putut sa fie arestat de militie , pentru tulburarea linistei publice ??! 
      Cind intra pe " sicator " , il auzeam de departe , si asteptam sa ajunga pe la geamul nostru , sa-si inceapa monologul de fiecare seara.
      La lozinca clasica  a lui cu Ceausescu si Gheorge Gheorghiu Dej, avea un mic adaos , pentru cinstirea locului :
" Sa traiasca si Solomon doctor " , continuind cu un mic discurs pe care nu mi-l amintesc .
In incheierea programului , incepea sa cinte ca un " trubadur " , si incepea sa se indrepte incet ,incet , clatinindu-se putin , spre casa.
In noptile cind nu trecea si nu-l auzeam , parca lipsea ceva , noaptea nu era noapte .  
   

Enter content here

Enter supporting content here

AMINTIRI