Home | CUVINT INAINTE | SCUZE | NOU PE SITE | GENESSIS | GENESSIS II | FRATII MARAMURESENI | COMITATUL SZOLNOK DOBOKA | CONTINUARE I | CONTINUARE II | TARA LAPUSULUI 1876 HARTA | MUSATINII SI MARAMURESUL | 1914 | Blank page | TIRGU LAPUS | TIRGU LAPUS II | TIRGU LAPUS III | FILE DIN ISTORIA LAPUSULUI | ISTORIE A SCOLII LAPUSENE | TARA LAPUSULUI | TARA LAPUSULUI II | TARA LAPUSULUI III | TARA LAPUSULUI IV | MUNTII LAPUSULUI | Tara Chioarului | Blank page | TARA CHIOARULUI II | ISTORIA RELIGIILOR TARII LAPUSULUI | TURISM IN TARA LAPUSULUI ?! | TRASEE TURISTICE IN TARA LAPUSULUI | Blank page | BISERICILE DE LEMN | BISERICI DE LEMN II | PE VREMEA LUI PINTEA | PANORAMA LAPUSULUI | PANORAMA LAPUSULUI II | PANORAMA LAPUSULUI III | FOLCLOR LAPUSAN | TRADITII | BABA | BAIUT | BERINTA | POIANA BLENCHI | POIANA BOTIZII | BOIERENI | BORCUT | DOBRIC | DUMBRAVA | BREBENI | UNGURENI | CERNESTI | CIOCOTIS- | FINATE- | IZVOARELE -BLOAJA | MAGURENI | TRESTIE- | VALENI | POIANA PORCULUI-FINTINELE | DEALUL CORBULUI | INAU | DAMACUSENI | DEALUL MARE | VIMA MICA | DRAGHIA | FAURESTI | GOSTILA | GROSI | GROAPE | JUGATRENI | ASPRA | LASCHIA | LAPUSUL ROMANESC | LIBOTIN | LARGA | MAGOAJA | COPALNIC MANASTIUR | VIMA MARE | COPALNIC | COROIENI | CUFOAIA | COSTENI | CUPSENI | CARPINIS | CURTISIU MIC | ? CIMPIA SASULUI | STRIMBU BAIUT | PRELUCA NOUA | PRELUCA | PETERITEA | CONTINUARE PRELUCA | PLOPIS | RAZOARE | ROGOZ | ROHIA-PAMINTUL CREDINTEI | ROMANESTI | RUSOR | SUCIU DE JOS | SUCIU DE SUS | STOICENI | SALNITA | SURDESTI | SATRA | VAD | FAMILIA CULCER-MEMORII | BLESTEMUL PAMĪNTULUI | BISERICA UNITARA -MARTIRI | MARTIRII TARII LAPUSULUI | INTOARCEREA ACASA | BISERICA BAPTISTA LAPUSANA | PENTICOSTALISMUL IN TARA LAPUSULUI | PASTRATORII TRADITIEI | POVESTE | Melania Dan | CONTINUITATE | DIN BOGATIILE LAPUSULUI | SENZATIONAL | RADACINI | " Halal de mine sunt bunic " | Pentru Boguta | Emotii | Dupa 25 de ani | LAPUSENI UNITIVA !!! | REINTOARCERE IN TRECUT I | REINTOARCERE IN TRECUT II | REINTOARCERE IN TRECUT III | Ultima ceremonie | EROI | Rohia 2 | MUNTELE GAINA | PROFESORI | " PEDAGOGI DE SCOALA VECHE " | CAMPIONAT PE MAIDAN | VIOLENTA | Blank page | " LA PESCUIT , IARNA " | Istoria unui parculet | LIBOTIN | VECHIUL LICEU | MENTORI | La gradinita | FOTOGRAFII CLASELE I-IV | CLASA VIII | CLASA X | CLASA XII "A" | MENTORI II | SASCUT | SASCUT II | Blank page | povestiri | povestiri II | povestiri III | povestiri IV | povestiri V | povestiri VI | Dr. SOLOMON CORNELIU | CULTURA | CULTURA II | CULTURA III | LAPUSENI | Lapuseni II | TOAMNA SE NUMARA ....... | COPILARIA MEA ,SPITALUL | STRADA DOINEI | Lapusul si evreii | Lapusul si evreii II | LAPUSUL si evreii II continuare | Lapusul si evreii III | Lapusul si evreii IV | Lapusul si evreii V | LAPUSUL SI EVREII (ENGLEZA) | URME | PRIN CIMITIRUL EVREIESC DIN TIRGUL LAPUS | CASA RABINICA DE LAPUS | Traditii evreiesti | HOLOCAUSTUL LAPUSAN | YAD VASHEM | HOLOCAUSTUL LAPUSAN (ANTISEMITISM) | DOCTORI | FARA LEGATURA | ALEGERI | Blank page | Blank page 2 | Blank page 3 | Contact Me | About Me | Favorite Links

AMINTIRI DIN TIRGU LAPUS / SASCUT

povestiri IV

   A FI BUNIC                            
                                                       07.03.2007

Cind stau si ma gindesc bine, la cei ce au "colorat" peisajul Lapusului copilariei mele, nu pot sa nu  imi amintesc, de acel batrinel , scapat parca dintr-o poveste , care "nu mergea -ci alerga" ,indoit de virsta si uitindu-se in jos, ne vrind parca sa scape de sub privire pamintul pe care calca, de care atit de mult era legat si n-ar fi vrut sa-l piarda.
Cite odata se m-ai oprea, sa-si tragea suflarea, isi stearga sudoara care-i acoperia chelia , si atunci se uita spre cer sa simta ca inca traieste ,si sa multumeasca Celui de Sus , ca-i mai daduse o zi sa vada cerul si pamintul,( ca era un om tare evlavios).
A stiut sa citeasca si sa scrie , chiar cu litere chirilice ; cele din Cartile Sfinte Ortodoxe.
A lucrat din greu pina cind ingerul mortii a venit sa-l duca pe drumul de neintoarcere.
Cu banii ce-i cistiga si-a tinut muierea si si-a crescut  copiii.La batrinete a avut grija dupa puterile lui ,cu ajutorul batrinei sale , de copiii fetei lui, ce divortase,si care  plecase in lume sa-si incerce norocul, lasind copiii in grija lui, stiind ca are pe cine sa se bazeze.
Si-a  dat  sufletul sa-i ajute , si sa-i indrepte pe calea cea drepta ,sa-i invete ceea ce e bine ,si ceea ce e rau, si din cind in cind  sa-i mai indulceasca cu o turta  dulce  cumparata la tirg.
Joia era ziua lui. Impodobea cerdacul casei si gardul cu citeva cojoace de vinzare , si-si astepta clientii care-si mai doreau inca sa poarte traditia portului popular Romanesc.
Linga casa ,aproape de grajd si celelalte anexe ale unei gospodarii taranesti de la "oras" isi tabacea singur pieiile care asteptau apoi sa fie croite de batrin in cojoace , dupa traditia locului, traditie dusa din generatie in generatie de cojocarii Tarii Lapusului.
Avea o casa cu cerdac , alcatuita din doua camere, la care s-a mai adaugat dupa acea inca o camera pentru nepoti. 
Parca-l vad in camera dinspre strada car-i servea de atelier , unde la o "lumina oarba" a unui bec de 40 sau a lampii agatate pe perete, aplecat peste cojocul care-l lucra ,pe care  tinindu-l strins intre piciore , il inflora cu cusaturi  florale din partea locului,lucrind sa-i dea forma finala.
Adevarul e  ca nu avea nevoie de lumina,miinile lui erau obisnuite cu lucrul ,lucrau singure  si cu singuranta, fara sa fie nevoie ca ochii sa-i fie pe lucrare.Chiar la virsta mult inaintata , isi punea ata-n ac fara sa aiba nevoie de ochelari.
Ani de zile chiar si cind nu mai lucra, in aer plutea un miros de piele care se imbibase in peretii camerei.
Si-a iubit mult copiii si nepotii, dar dintre toti, cel pe care la adorat a fost Niculae.Asta poate pentru ca l-a crescut! Asta poate ca a fost singurul care se mai interesa de el ,la batrinete,dind batrinului respect , stima si consideratie, statind  cu batrinul la "taifas", ascultind  cu atentie si evlavie , povestile batrinului, care traise citeva razboaie , si  trecind multe in viata lui.    Din cind in cind mai puneau impreuna" tara la cale" facind politica .Cite o data il mai invata mosul din experienta lui, cum se se comporte si sa inceape cu fetele.
Dupa ce nepotul in anii liceului a trecut la internat pentru imbunatatirea conditiilor de viata, mosul nu i-a purtat pica ,  pot sa spun ca a fost fericit ca este cine sa-i poarte de grija mai bine decit poate el.
Cind  nepotul venea sa-l viziteze , pregatea "MOSU" o mamaliguta taraneasca cu brinza de oi iute, o ceapa zdrobita cu pumnul ca la tara, ca sa- scoata iuteala.
 Aceste bunatati  numai "MOSU" stia sa  le faca si asta pentru placerea nepotului.Cind nepotul a crescut il "imbia" si cu o palinca de Preluca,  trasa de doua ori ,ca sa o simti bine cind cade-n burta. 
Din putinul care-l cistiga, in perioada cind clientii   l-au parasit si tinerii cautau  scurte si paltoane de blana moderne facute la "specialisti", munca  lui se rezuma la mici reparatii, pentru babele care-si mai aminteau ca  mosu mai exista pe pamint , babe care nu ar fi renuntat nici in ruptul capuli la bunda cu care au "fript inimile tinerilor de acum 70 de ani .
 Cum spuneam ,din putinul pe care-l avea ii dadea si nepotului citiva lei ,sa poata  baiatul iesi si el cu fata la cofetarie sau la un film  ca oricare fecior de pe plaiul Lapusan ,si sa nu se faca de rusine.
     Mi-a placut sa-l vad , mi-a placut sa-l intilnesc , si asta ca-am simtit nevoia de un bunic mai aproape de mine, ca bunicu meu Iancu si bunicul meu Noah erau departe de mine , si-i intilnem numai  vara pe pamiturile Moldovene cind calatorem cu familiala  sa-i vizitez.
Cei ce au trait in Lapus in acele timpuri cred ca-si aduc aminte de batrinul Cirtita cojocaru, ca de el am scris!!!!   
   
 
EXAMEN DE MATURITATE
                                                                                  08.03.2007
                                                                              
 
     De cind omenirea a trecut de la matriarhat la patriarhat, cea mai importanta zi din viata unui barbat este trecerea de la copilarie la stadiul de adult. Cu alte cuvinte : MAJORATUL.
      In istoria si cultura omenirii , majoratul  s-a sarbatorit diferit si la virste diferite.
Nu vreu sa fac  istoria datinilor si a traditiilor care s-au perindat de-a lungul timpurilor in intrega lume. Vreau sa povestesc o amintire din anii liceului care mi se pare relevanta si care a fost " majoratul " meu .
        Cum am mai povestit , ca elevi in acea perioda a comunismului , ne erau interzise multe lucruri , lucruri pe care noi elevii le consideram ca  insemnul MATURITATII.
De exemplu : sa fumezi , sa bei un paharel , sa ai o prietena ...si multe alte dorinte de acest fel.
  In  conceptiia parintilor, profesorilor si mentorilor nostri , MATURITATEA  era legata de un singur cuvint ,  cuvint pe care noi elevii nu prea il iubeam.  "EXAMEN".!!!!!!!   
         Examen de maturitate ; examen de capacitate ,bacalauriat , oricum ai spune,  e " tot un drac" , e numai o verificare finala a unei pregatiri intelectuale, verificare pe care o facusem pe parcursul anilor de scoala, zi de zi.
   Noi "copiii" vrem sa aratam mari, sa ne aratam lumii "barbatia"  noastra. ( Sa nu credeti cumva ca ma refer la  tendinte exchibitioniste, Doamne fereste!!!).
    A fi barbat e sa fumezi liber , fara sa fi admonestat ;
                           sa bei pina cazi din picioare ,fara sa fii oprit ;
                           sa poti sa povestesti cu voce tare, "experienta " ta grozava cu genul femenin.
 Ar mai fi de scris si alte "dorinte" dar...........
      In zilele de primavara din  prejma bacaloreatului  din '73 " consiliul superior "al clasei a-XII-A  s-a intrunit intr-o "plenara " speciala, in una din pauze , pentru  a pregati sarbatorile (ca sarbatoare , este un cuvint cam restrins pentru poftele noastre) de "MATURITATE"
De frica "turnatorilor" am hotarit sa ne-ntilnim in secret ,intrun loc unde nici dracul sa nu ne gaseasca.
Am hotarit in unanimitate ca nu putem sa incheiem hotaririle secrete ; fara sa ridicam un paharel , in cinstea reusitei hotaririlor noastre.
Asa ca ne-am hotarit sa ne intilnim spre seara si sa mergem la un loc secret , pe care Boga Nechita il cunostea si-l vizita din cind in cind. 
Acest loc conspirativ se chema "CIUPERCUTA" , si era unul din birturile din oras ,  birt care avea cu adevarat forma de ciuperca.
Pe Boga natura la inzestrat cu un corp de atlet si parea mai mare decit ii era virsta. Noi cei pe care natura ne-a creat cu lipsuri ne-am temut ca doamna  Marton "patroana " localului nu ne va primi , ca legea prevedea strict ca nu aveam acces  la bautura ,  si nici la statul in local.
Dumnezeu a fost cu noi . Am intrat prin spate ,unde era o camara -magazie pe care "voia si nevoia" a transformat-o in " casa conspirativa" a noastra.
La un paharel , (in democratia pe care o promovam , nu s-a impus ce sa se bea, si fiecare si-a comandat ceea ce dorea) , am hotarit ca in ziua de vineri ,sa ne intilnim , la un examen unde sa ne aratam barbatia!!   Sa aratam  astfel  lumi  intregi ca nu mai suntem copii.
      Am hotarit sa facem o colecta si sa cumparam cele necesare . Cine avea dorinte personale , treaba lui ; sa si le indeplineasca prin propriile  lui puteri si pe cheltuiala lui.
Am hotarit si locul intilnirii :....departe de ochii lumii !
       De la propunerea sa facem intilnirea linga riu, sau alt loc pitoresc in natura , am ajuns la propunerea  lui Nicu, sa hotarim sa ne-intilnim in locuinta buniculul lui.
Comando special a facut cumparaturile . Le-a adapost sa nu fie gasite si decimate inainte de termen.
      In ziua hotarita ,pe la orele serii ne-am intilnit  baietii din clasa ,in casa bunicului . Am fost 11 candidati . Am facut putin "smotru", am pregatit putina mincare , sa nu bem "pe burta goala" ,si am asteptat  sa se adune "plenul".
Cu totii am venit cu uniformele, pentru ca adua zi dimineta sa ne ducem direct la scoala.
Cind am fost in formatie completa , am facut inventarul .
A iesit ca avem :
           1 . 30 sticle de bere
           2.  o damigeana de 5 litri de vin
           3.  4 litri de tuica
           4.  o sticla de lichior (triplusec asta pentru mine)
           5.  doua sticle de coniac
           6.  patru pachete de "Marasesti" fara filtru si un pachet "Snagov"(asta pentru mine).
           7.  4-5 piini negre.
           8 .  una bucata mare de slanina.
           9 .  salam (asta era limitat)
          10.  biscuiti- eugenii- mere-nuci.
Gelu ca de obicei n-a avut rabdare si a luat damigeana linga el , a luat singurul pahar disponibil , si a inceput "sa-si faca felul".
N-a trecut prea mult timp ca si noi ceilalti , sa ne apucam pe treaba, sa ne umplem burtile cu toate cele bune  aduse si cu "bautura preferata".
Ghedut , cu formele lui rontunjite ca o minge, a sarit  de la o bautura la alta , de la alta la alta,incercind parca sa se antreneze pentru meseria pe care o va imbratisa. Dupa putin timp , "generalul "nostru , a ajuns sa vada dublu, sa vorbasca neintrerupt ,vorbe doar de el intelese, sa rida fara oprire si sa mearga pe doua carari.Pina la urma  i-am pus un paznic care se schimba la intervale scurte , ca nimeni nu-i putea tine piept.
 Iov  cu delicatetia lui , a tras-o bine bine la masea , dar a stiut cind sa se retraga pe un colt de pat ca sa se odihneasca inaintea celei de a doua runde.
Belu  Aurel ,cu "vorba-npleticita" filozofa cu cine se gasea gata sa-l asculte.
Marinel si Valer ,storceau ultimile picaturi ale unei sticle de coniac, cind : iarasi Ghedut a disparut . L-am gasit afara , incercind sa deschida o sticla de bere , pe care i-am luat-o dupa o lupta grea.
Nicu cu varul  sau Gavrila ,nu s-au dat mai prejos , si au luat linga ei pe Trofin si pe Cornel Tarta si au avut grija ca tuica sa nu se-invecheasca .
Am avut noroc cu Boguta (Boga Nechita) ' "taurul" clasei care a putut sa-l tina-n friu pe Ghedut, desi si el  nu a stat departe de sticla .
S-a cintat , sa-u spus bancuri , povestiri ,s-a  si birfit  putin , dar in special  : l-am slujit pe Bahus.
Incetu cu incetul am "cazut" unul dupa altul in mrejele somnului, culcindu-ne cu totii "claie peste gramada" savurind citeva ore de somn , inainte de a ne intoarce la scoala.
Numai Ghedut nu vroia sa doarma .Ridea de unul singur , vorbea fara oprire, ca o"moara stricata, si avea dor de duca......
Am ramas eu cu Boguta de straja sa nu se-ntimple nimic cu feciorii care au reusit sa intre in lumea " barbatilor" cu cinste , si mai putina  demnitate.
Iarasi a scapat din supraveghere  Ghedut , care de data asta a disparut definitiv.L-am cautat peste tot , pina si-n gaura de soarce , dar nu l-am gasit.
Am fost putin speriati dimineata si ne-am facut probleme  din cauza disparitiei lui.Prin cap ne-au trecut tot felul de scenarii infricosatoare.
Numai pe la orele 7 cind la poarta scolii, Lincuta si Ioana ne asteptau cu infrigurare sa ne spuna despre "tragedia" lui Gedut  Aurel , poveste pe care mama lui o povestea la profesorii de la scoala , cu vaite, plinsete si tinguiri.
Povestea cu patima cum a fost "otravit" copilul " , cum i s-a distrus viitorul si cariera .
Noi care ne simteam cu musca pe caciula am tacut chitic , am intrat la internat sa ne spalam pe fata si sa ne punem  "litri" de apa de colonie sa ascunda mirosul dubios ale hainelor noastre.
Am scapat pina la urma basma curata! 
Din ce cauza?
Nici acum nu stiu .
Pate....din cauza   " EXAMENULUI DE MATURITATE" ?!
     
 
 

Enter supporting content here

AMINTIRI