Home | CUVINT INAINTE | SCUZE | NOU PE SITE | GENESSIS | GENESSIS II | FRATII MARAMURESENI | COMITATUL SZOLNOK DOBOKA | CONTINUARE I | CONTINUARE II | TARA LAPUSULUI 1876 HARTA | MUSATINII SI MARAMURESUL | 1914 | Blank page | TIRGU LAPUS | TIRGU LAPUS II | TIRGU LAPUS III | FILE DIN ISTORIA LAPUSULUI | ISTORIE A SCOLII LAPUSENE | TARA LAPUSULUI | TARA LAPUSULUI II | TARA LAPUSULUI III | TARA LAPUSULUI IV | MUNTII LAPUSULUI | Tara Chioarului | Blank page | TARA CHIOARULUI II | ISTORIA RELIGIILOR TARII LAPUSULUI | TURISM IN TARA LAPUSULUI ?! | TRASEE TURISTICE IN TARA LAPUSULUI | Blank page | BISERICILE DE LEMN | BISERICI DE LEMN II | PE VREMEA LUI PINTEA | PANORAMA LAPUSULUI | PANORAMA LAPUSULUI II | PANORAMA LAPUSULUI III | FOLCLOR LAPUSAN | TRADITII | BABA | BAIUT | BERINTA | POIANA BLENCHI | POIANA BOTIZII | BOIERENI | BORCUT | DOBRIC | DUMBRAVA | BREBENI | UNGURENI | CERNESTI | CIOCOTIS- | FINATE- | IZVOARELE -BLOAJA | MAGURENI | TRESTIE- | VALENI | POIANA PORCULUI-FINTINELE | DEALUL CORBULUI | INAU | DAMACUSENI | DEALUL MARE | VIMA MICA | DRAGHIA | FAURESTI | GOSTILA | GROSI | GROAPE | JUGATRENI | ASPRA | LASCHIA | LAPUSUL ROMANESC | LIBOTIN | LARGA | MAGOAJA | COPALNIC MANASTIUR | VIMA MARE | COPALNIC | COROIENI | CUFOAIA | COSTENI | CUPSENI | CARPINIS | CURTISIU MIC | ? CIMPIA SASULUI | STRIMBU BAIUT | PRELUCA NOUA | PRELUCA | PETERITEA | CONTINUARE PRELUCA | PLOPIS | RAZOARE | ROGOZ | ROHIA-PAMINTUL CREDINTEI | ROMANESTI | RUSOR | SUCIU DE JOS | SUCIU DE SUS | STOICENI | SALNITA | SURDESTI | SATRA | VAD | FAMILIA CULCER-MEMORII | BLESTEMUL PAMĪNTULUI | BISERICA UNITARA -MARTIRI | MARTIRII TARII LAPUSULUI | INTOARCEREA ACASA | BISERICA BAPTISTA LAPUSANA | PENTICOSTALISMUL IN TARA LAPUSULUI | PASTRATORII TRADITIEI | POVESTE | Melania Dan | CONTINUITATE | DIN BOGATIILE LAPUSULUI | SENZATIONAL | RADACINI | " Halal de mine sunt bunic " | Pentru Boguta | Emotii | Dupa 25 de ani | LAPUSENI UNITIVA !!! | REINTOARCERE IN TRECUT I | REINTOARCERE IN TRECUT II | REINTOARCERE IN TRECUT III | Ultima ceremonie | EROI | Rohia 2 | MUNTELE GAINA | PROFESORI | " PEDAGOGI DE SCOALA VECHE " | CAMPIONAT PE MAIDAN | VIOLENTA | Blank page | " LA PESCUIT , IARNA " | Istoria unui parculet | LIBOTIN | VECHIUL LICEU | MENTORI | La gradinita | FOTOGRAFII CLASELE I-IV | CLASA VIII | CLASA X | CLASA XII "A" | MENTORI II | SASCUT | SASCUT II | Blank page | povestiri | povestiri II | povestiri III | povestiri IV | povestiri V | povestiri VI | Dr. SOLOMON CORNELIU | CULTURA | CULTURA II | CULTURA III | LAPUSENI | Lapuseni II | TOAMNA SE NUMARA ....... | COPILARIA MEA ,SPITALUL | STRADA DOINEI | Lapusul si evreii | Lapusul si evreii II | LAPUSUL si evreii II continuare | Lapusul si evreii III | Lapusul si evreii IV | Lapusul si evreii V | LAPUSUL SI EVREII (ENGLEZA) | URME | PRIN CIMITIRUL EVREIESC DIN TIRGUL LAPUS | CASA RABINICA DE LAPUS | Traditii evreiesti | HOLOCAUSTUL LAPUSAN | YAD VASHEM | HOLOCAUSTUL LAPUSAN (ANTISEMITISM) | DOCTORI | FARA LEGATURA | ALEGERI | Blank page | Blank page 2 | Blank page 3 | Contact Me | About Me | Favorite Links

AMINTIRI DIN TIRGU LAPUS / SASCUT

MUNTII LAPUSULUI

Enter subhead content here

 
 
 
 
 
 
 
 
 

Muntii Lapusului

 
 
 
 
Desi exista fizic, Muntii Lapus nu prea sunt bagati in seama, in majoritatea cartilor geografice ei fiind arondati Muntilor Tibles. Ca nu e asa o dovedeste prezenta raului Lapus ale carui izvoare se afla chiar in inima tinutului muntos. Acesta formeaza ulterior pe o portiune considerabila un defileu ce strabate Tara Lapusului dupa ce coboara in Depresiunea Lapusului. Avem si denumiri de localitati: Targu Lapus, Lapus, Dobricu Lapusului ce au radacini asemanatoare. Existand atatea locatii ce utilizeaza acest nume e normal ca muntii ce se inalta in perimetrul geografic descris nu se pot numi decat Muntii Lapus.
 
 Munții Lăpușului sunt o grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținānd de lanțul muntos al Carpaților Orientali.

Acestia se incadreaza pe axa NV-SE , ca punte de legatura intre Muntii Gutai si Muntii Tibles. Linia vestica e fixata de Pasul Rotunda- Cavnic- Pasul Neteda (o linie imaginara intre cele doua pasuri delimiteaza posesia teritoriala a Gutailor, partiile de schi de la Roata-Icoana apartinand de acestia)- Budesti . La est zona de delimitare cu Muntii Tiblesului e data de Pasul Botiza si Valea Minghetului- Grosii Tiblesului. Limita nordica se invecineaza cu Depresiunea Maramuresului iar cea sudica cu Depresiunea Lapusului. Zonele inalte se gasesc in partea centarla si nordica a lantului muntos de sorginte vulcanica in proportie de peste 75 %. In sud doar Varful Satra atinge inaltimi ce depasesc 1000 m.
 
 Localitati ce se constituie in puncte de plecare pe traseele muntilor Lapus:
- Tg. Lapus impreuna cu localitatile arondate :Boiereni, Borcut, Cufoaia, Damacuseni, Dumbrava, Dobricu-Lapusului, Fantanele, Groape, Inau, Razoare, Rogoz, Rohia, Stoiceni.

- Ciocotis - Trestia, aflate la poalele muntilor Satra si Runc despartite de raul Bleaja.

- Cupseni, Libotin, Costeni, Ungureni.

- Baiut cu satele Strambu Baiut, Poiana Botizii.

- Budesti, Sarbi.

- Suciu de Sus, Suciu de Jos.

- Botiza, Poienile Izei, Glod.

- Cavnic.

- Surdesti, Plopis.

OBIECTIVE TURISTICE IN MUNTII LAPUSULUI
Ca si in cazul celorlalte grupari muntoase, vom descrie obiectivele turistice ce aprtin muntilor Lapusului si imprejurimile lor. Mai ales ca in cadrul drumetiilor montane de creasta se poate calatori intre Muntii Gutaiului si Muntii Tiblesului pe crestele muntilor Lapus. Principalele repere le constituie manastirile, bisericile de lemn, rezervatiile naturale precum si traseele de creasta. Va prezentam cateva obiective turistice de interes in Muntii Lapus.

Schituri de calugari:

- Schimbarea la Fata de la Botiza

- Sf. Imparati Constantin si Elena de la Budesti de unde se ajunge usor si la Manastirea de maici Barsana si la Manastirea Valeni.

- Lapusul Romanesc.

Manastiri:

- Satra - (acces interzis femeilor).

- Breaza de la Suciu de Sus.

- Sf. Ana de la Rohia.

- Manastirea Rosia.

Biserici de lemn situate in localitatile:

- Razoare.

- Dobric.

- Stoiceni.

- Cupseni.

- Liboteni.

- Ungureni.

- Rogoz, una ortodoxa monument UNESCO ridicata la 1661 si cealalta catolica cladita la 1717.

- Lapus - monument istoric construita in 1437.

Etnografie:

- Complexul Etnografic de la Rogoz.

- Muzeul de Etnografie de la Lapus.

- Muzeul Florian cu sculpturi in aer liber de la Cernesti.

- Centrul mestesugaresc pentru olarit de la Damacuseni.

- Arhitectura traditioanala a caselor de pe Valea Lapusului.

- Portile maramuresene de la Botiza.

Agrement:

- Cabana Hoza.

- Baza de agrement de la Lacul Lighet.

- Pescuit in apele Lapusului la clean mreana si scobar.

- Lacul de acumulare Baiut.

- Cabana forestiera Tocila.

- Cabanele de vanatoare Selha -Rosia ( aici se face aprovizionare cu apa) si Satra.

- Lacurile de la Zambrita (langa Lapus).


Rezervatii si atractii montane:

- Rezervatia speologica Pestera cu Oase.

- Rezervatia naturala Taul Negru ( circa 1 ha turbarie pe strat andezitic).

- Taul Groapa lui Cotoz.

- Taul cu Zermi.

- Taul Varatecului.

- Caldeirele ( depresiune formata in urma erodarii puternice a unui con vulcanic) Corha si Chicera.

- Klippele penine de pe Valea Varastinei ( stanci de mari dimensiuni ce contin minerale cristaline formate pe fundamentul unor roci magmatice ).

- Cascada Lapusului (la confluenta vailor Izvorul Alb, Izvorul Negru cu valea Izvorul Varatecului).

- Defileul Lapusului.

- Cheile Lapusului.

- Cheile Babei.

- Baile si izvorul Tocila.


Pesteri:

- Pestera Haiducilor- o grota de 12 m lungime.

- Pestera de la Piatra Tancului ( de la Botiza pe Valea Sasului spre Vf Sermeties-1306 m).

- Pestera Leordita.

- Izvoarele minerale de la Poiana Botizei , Stoiceni si Baiut

- Borcutul la Feredeaua.


TRASEE TURISTICE IN MUNTII LAPUSULUI
1) Baiut - Secatura - Poiana Botizii - Valea Poienii - Pestera cu Oase, marcat cu punct rosu, cca 10 km .

2) Trecatoarea Neteda - Vf. Prislop - Vf. Varatec semnalizat cu banda rosie , aprox. 20 km.

3) Budesti - Piatra Totos - Vf. Plesca -Valea Leorda - Baiut inscriptionat cu triunghi rosu.

4 Baiut - Valea Tocilei - Saua Varatecului - Vf. Secu marcaj cu triunghi albastru , aproximativ 12 km.

TRASEE NEMARCATE IN INTERIORUL MUNTILOR LAPUS
- Budesti- Gruiul Lupului-Caldeirele Corha si Chicera- Valea Rosie- Valea Cosaului-Budesti.

- Budesti- Gura Raielor-Jereapan- Magura Hentii-Vf Neteda (1322m )- Vf Prisaca- Piatra Totosului- Budesti.
- Cavnic- Vf Rotii- Vf Neteda- Vf Cetii- Baiut.

-Cavnic- Trecatoarea La Cruce- Vf Fagadau Pintii(1258m )- Taul Negru.

- Vf Neteda- VF Prislop (1332 m)-Saua Selha- Piatra Corbului- Pestera- Piatra Varatecului- Vf Varatec (1357 m)- Saua Varatecului - Taul Tocilei-Vf Secu (1311 m)- Pasul Cizmei- Vf Cizma ( 1184 m ) Culmea Pietroasa - Borcutul Pietroasei- Valea Poienii- Poiana Botizii.

Acesta e un traseu de anduranta si are mai multe variante putandu-se calatori de la Vf. Varatec la Baiut sau trecand Saua Varatecului pe Valea Vinului la Botiza.

- Tg. Lapus- Lacul Lighet- Valea Lighetului- Rohia.

- Tg. Lapus-Razoare - Defileul Lapusului- Pestera Haiducilor.

RUTE AUTO IN VECINATATEA MUNTILOR LAPUS

- DJ 109F: Cavnic -Strambu Baiut- Lapus- Tg. Lapus.

- DN 18B: Tg Lapus- Rohia.

- DJ 109U: Strambu Baiut- Baiut.

- DJ 171: Rogoz- Suciu de Sus.

- DJ 171A:Suciu de Sus - Grosii Tiblesului- Botiza.

- DJ 171E: Tg. Lapus- Dumbrava cu ramificatii la Stoiceni si Dobricu Lapusului.

Plus o retea de drumuri comunale interconectata la drumurile judetene.
 
 
 
 
 
 
 
 
    photo
     
      photo

      Cheile Babei

       
      Măgura Ciorilor
       
      Trei Apostoli
       
       
       
      Tăul Negru
       
      Muntii Lapusului
       
        photo

        Vf. Plesca 1322m - Muntii Lapusului

         

        photo

        Prisaca Mare - Muntii Lapusului

         
        photo

        Prisaca Mare - Muntii Lapusului

          photo

          Borcutul din Poiana Botizii - Muntii Lapusului

          Situat la confluenta V. Poienii si V. Cizma, aprox. 3 km nord de centrul localitatii, a fost descoperit in anul 1969 prin executarea unui foraj de cercetare. Izvorul face parte din aureola mofetica Oas-Gutai-Tibles iar pulsurile sunt datorate acumularii gazelor (CO2 si H2S) in incaperi subterane naturale, pana ce presiunea gazelor o depaseste pe cea a coloanei de apa, iar prin iesirea brusca a gazelor la suprafata este antrenata si coloana de apa minerala.

           
           
          Burning Coal in Muntii Lapusului
           
           
           
           
           
           
          photo

          Vf. Varatec 1357m - Muntii Lapusului

          Groapa lui Cotoz-

          Taul de turbarie

           

          Muntele Șatra
           
          Valeni - Taul cu Zermi
           
          Văleni Taul cu Zermi
           
          Tăul Varatecului
           
           
           
           
           
                 Nu-l cunosc personal pe Lucian Petru Goja , nu l-am īntīlnit nici odată , n-am nici un interes personal să-i aduc laude , de aceea pot să spun ca dinsul este cel mai mare patriot al TĂRII LAPUSULUI .
             Prin articolele ce le publica cu regularitate  scrie istoria , geografia , cultura , și tot ce este legat de societatea omenească a TĂRII LĂPUȘULUI .
          Păcat că aria de difuzare ale aceste articole este limitată la nivel Județului Maramureș .
               ROMĀNIA  a descoperit frumusețile
          ȚĂRII LĂPUSULUI  numai dupa ce un bucurestean le-a pus pe pelicula de celuloid . Lucian Petru Goja le-a descris și fotografiat cu mult īnainte .
          De aceea trebuie sa-i fie recunoscute ”drepturile de autor” de descoperitor ale acestor frumuseți !
                            MULȚUMESC DOMNULE Lucian Petru Goja
           
           
           
          Muntii Lapusului: la pas pe varfurile Varatec,Prislop si Pleasca-Neteda
                                Lucian Petru Goja

          Plecam cu autobuzul Baia Mare-Baiut dupa o prealabila documentare si consultarea hartii de detaliu "Gutinul turistic-Zona turistica Cavnic-Baiut". Stim ca o buna parte din traseu se desfasoara in zona forestiera, apoi in gol cu pajiste alpina lipsita de repere, culmile secundare sunt derutante, la toate acestea adaugandu-se frecventele ceturi.

          Cu putin inainte de ora 8 suntem ajunsi in Targu Lapus.
          Norii ascund Tiblesul, Hudinul, mai apoi varfurile Secu si Varatec. Continuam spre Baiut si de acolo cu o Dacia catre mina Varatec, scutind vreo 3 ceasuri de talpuit pe drumul ce leaga Baiutul de Botiza.

          Trista, halucinanta zona fostelor exploatatii miniere si aceea a dependintelor. O brutarie, un gater aflat in plin elan (o confirma depozitul de material lemnos vizavi de intrarea spre Poiana Botizei ca si versantii despuiati de foioase si conifere) si un atelier de confectii nu pot sustine comunitatea dezvoltata constant de pe la 1700, atunci cind valorificarea resurselor subsolului de catre austrieci a inceput sa ia avint (fier, mai apoi aur, argint etc.).

          Desi cu mai putine ape acum, cascada Lapusului, aflat aici la obarsii (sub confluenta vailor Izvorul Alb, Izvorul Negru cu valea Izvorul Varatecului), ne incinta.

          Versantii, un veritabil foietaj impresionant de flisch-uri (roci polistratificate - n.r), sunt sfredeliti de stravechile galerii miniere. In unele, apele subterane ale vasarasurilor (rigole - n.r.)au fost captate si trimise spre preepurare, din altele se mai scurge un suvoi ruginiu poluant.
          Acolo unde defrisarea nu a denudat drastic coastele muntelui, molizii, brazii alaturi de fagi si paltini drapeaza totul intr-un verde tonic, reconfortant.
          Apare funicularul ce transporta minereul de la mina Varatec la E.M.Baiut, veritabila piesa de rezistenta tehnologica odinioara.

          E ora 9. Luindu-ne rucsacii incarcati cu cort, izolir, saci de dormit si cele de trebuinta pentru o tura estimata la 2 zile, pornim prin spatele minei Varatec spre poteca folosita de cei care deservesc releul radio-TV-GSM Varatec.

          De pe platforma minei privind spre nord putem admira Piatra Varatecului si releurile itite din molidis.

          Nu urcam la releu pe sub linia electrica, pe o poteca abrupta, pe alocuri cu namolituri, ci optam , dupa ce atingem drumul forestier, pentru poteca ce suie Piciorul Ursului spre Poiana Ursului.

          Dupa mina depasim niste constructii trainice dar dezafectate. La stanga avem un paraias. Iesim in drum in dreptul unei galerii inchise si a unei foste halde, cotim apoi la stanga intrand in padure.
          Poteca suie spre stanga, depaseste o obarsie de izvor, angajandu-se in serpentine pe un picior ce ne scoate in Poiana Ursului.

          De aici putem panorama doar spre vest , spre Piatra Galbena si la dreapta ei, spre pajistea alpina in nuante de ocru a varfului Prislop, unde vom ajunge mai tarziu.
          La sud-est se demarca varful Secu (1311m).

          O pajiste moale, acoperita cu tirsa (papura mica - n.r.), astupa ragaliile poienii prin care ne angajam spre nord-est, dand de un fost drum de TAF.

          Dupa 1ora si un sfert de la plecare atingem culmea vestica a Varatecului si marcajul banda rosie.

          Releurile statiei sunt la dreapta noastra, la circa 150 m.
          O luam pe marcaj spre vest si in citeva minute ajungem intr-o mica poienita. La stanga ei e Piatra Varatecului, cu o mica grota la baza.
          In 5 minute suntem deasupra ei (1 ora si jumatate de la plecare) panoramand inapoi spre varful Varatec, imortalizind ciucurii rubinii ai scorusilor salbatici pe fundalul cetinii verzi sau identificand la vest traseul de creasta ce ne asteapta.

          Mult mai departe, se vad Trei Apostoli & varful Gutai.
          Varful Secu pare de aici a fi in palma.

          Revenim in poienita coborand un drum de carute (circa 30 minute) spre Saua Selha-Rosia.

          De mentionat faptul ca aici marcajul turistic va lasa spre dreapta (nord) Piatra Corbului, nu la stanga cum apare eronat pe harta "Gutinul turistic...", dar si pe cea monografica - "Muntii Lapusului", editata de revista "Muntii Carpati".
          Acest obiectiv e accesibil spre dreapta, pe o poteca nemarcata ce taie peste culme si un deset de molidis, sau urcand dinspre Trei Hotara spre est si lasand la dreapta varful Selha (Rosia –1212 m).
          Prin urmare, pentru a ajunge la Piatra Corbului-Bisericuta si Taul Varatec se impune plasarea unei sageti la dreapta sau/si corectia hartilor viitoare, daca nu realizarea suplimentara a unei duble variante de marcaj banda rosie spre cele doua obiective frumoase, stancaria-perete si nestemata lacustra cu deschiderea perspectivei spre varful Sermetes (1306 m).

          Fiindca fusesem la Taul Varatec de doua ori, acum am coborit la cabana de vanatoare Selha - Rosia, unde am facut provizii de apa.
          Apoi, in circa 5 minute, atingeam poienita Trei Hotara, cu banca, masa si o cruce de fier.
          Aici exista o raspantie de trei variante: la sud spre izvorul Apa Rece–Baiut, inainte (vest) spre Dosul Prislopului, la dreapta (nord-vest) spre Manastirea Rosia-Budesti, din Maramuresul Istoric.

          Noi continuam spre vest.
          La dreapta potecii ramane o fundatie de sonda IPEG, imediat dam de un drum vechi de TAF, in usoara urcare spre o o alta poienita.
          Marcajul turistic e rar. Scurta vreme dupa Trei Hotara culmea e la dreapta potecii apoi la stanga ei.
          Atingem o alta poienita, ioc marcaj.
          Un picior suie spre vest, la liziera.Spre sud-vest, prin defrisare, continua drumul de TAF care se ramifica imediat, in coborire. O ramura duce spre sud-vest. O urmam circa 100-150 m apoi o luam spre inainte unde subit drumul pare infundat cu vegetatie, in timp ce o volta ascendenta face 90 grade dreapta.
          Aici am gresi continuand pe segmentul de drum de TAF din dreapta fiindca el se termina dupa circa 100 m intr-un hatis cu mure.

          Corect, trebuie sa continuam spre inainte iesind repede in golul alpin al Prislopului.

          In lipsa de alte repere, profitam de busola si punerea hartii in situ, cu varfurile Secu-Varatec-Sermetes-Selha (Rosia) urmam culmea vestica, tangent la liziera superioara a defrisarii, apoi prin codrul secular de fag, brad, paltin si molid. Culmea prezinta un abrupt nordic accidentat, ca o faleza inalta de 15-20 m, de pe care reperez spre nord varful Paltinisului (1241 m), Piatra Tulburi, varfurile Varatecului (1172 m ) si al Pietrei (1106 m) , mai jos Corha (rest de crater vulcanic) si apoi Budestiul.

          Urmam culmea usor sinuoasa, dam peste H-ul silvic si mai apoi de o borna.

          Dupa 3 ore si jumatate de la plecare poposim pe varful Prislop (1332 m - consemnati pe o lespede de piatra).

          O superba panorama se deschide spre varful Hudin neguros-estompat, Secu, Varatec, depresiunea Baiutului, dar mai ales spre Poiana Prislop si varful Plesca (Neteda). Spectaculos se vede si abruptul nord-estic al Gutaiului, de la Trei Apostoli la varful Gutai si Creasta Cocosului.

          Un vechi drum de carute suie dinspre est continuand spre vest peste culmea Prislop, legand intre ele stanele din zona. O varianta o ia la dreapta culmii, ajungand la o stana dintr-o rariste de fagi si molizi.
          Initial o luam intr-acolo apoi cotim la stanga.
          Spre sud ne atrage atentia o turbarie circulara alimentata de un firav paraias.
          In fata observam o cruce metalica argintie, reper esential.

          Pe un fag apare, in fine, marcajul banda rosie (in zona de gol alpin a varfului si Poienii Prislop practic nu exista marcaj, nici suporti naturali, plantarea unor stalpi-sageti fiind stringent necesara, mai ales pentru zilele neguroase).

          Continuam pe drum, cotim usor dreapta si ajungem la o stana. Ciobanul ne scoate din impas, informandu-ne sibilinic: marcajul turistic vine, dar nu si duce spre varful Plesca. Baiuteanul insista ca exista un marcaj turistic rar spre culme si ca ar fi si un drum intr-acolo. Ne conduce pana la un fag cu marcaj si o sageata alba spre stanga, purtand mentiunea stinca. Gresim luand-o intr-acolo deoarece ajungem deasupra Pietrei Prislopului (1315 m). Admiram aici frumoasa stanca verticala si sub ea depresiunea defrisata cu rotonda vanatoreasca alaturi de izvorul abundent dintre grohote.

          Apoi, cautand continuarea marcajului, revenim la sageata dupa care observam urmatorul reper spre vest.

          Imediat se iveste o bifurcatie. Intuitiv cotim dreapta si dam de marcaj. De aici inainte se pare ca relieful si prezenta drumului de carute care ocoleste prin sud varful Plesca ne sunt de ajutor.

          Dupa circa 5 ore si jumatate de la plecare poposim sub varful Plesca (1322 m), la poalele unor fagi uriasi.

          De aici un drum de carute coboara spre Baiut.
          Pranzim, apoi suim pe varful Plesca (Neteda) care aduce a camila asiatica cu doua cocoase.
          Doua cruci din tabla marcheaza acest reper montan. De aici panorama se deschide spre Baiut, varfurile Secu, Varatec, Magura Ciorilor. In fundal se vad varful Mogosa, la dreapta Fagadau Pintii, Magura Mare dar si Gutaiul, Magura Budestiului, satele Breb, Budesti si Calinesti.
          Frumos abruptul nordic al Plescai, drapat de pajistea alpina insangerata de tufele de coacaz, dar si frunzisul afinisului sangeriu.

          O alta stana e la nord de varf, spre Magura Hentii.
          Coboram piciorul vestic si continuam spre Prisaca, pierzand din nou marcajul banda rosie, nevazandu-l nici pe cel triunghi rosu ce vine de la Baiut pe valea Leorda pentru a continua peste culmea principala spre nord, la Piatra Totosului si in final, in avalul vaii Sava, la Budesti.

          Regasim banda rosie turistica depasind prin sud, pe curba de nivel, varful Prisaca, apropiindu-ne de Zgleamanu, o sa impadurita marcata de un pseudo mormant cu o cruce de lemn (zgleaman/zleaman e locul unde a murit accidental cineva, iar in memoria aceluia se pune un insemn funerar, in acest loc fiind simulat un mormant cu cruce de lemn, cei ce trec prin zona punand o piatra, o mana de lut , un ram…ca gest de piosenie).

          Drumul de carute continua spre vest, prin rariste de fag si molid, la stanga Magurii Mari (1263 m), spre fosta fundatie a Fagadaului Pintii (1258 m).

          De aici, coborand spre sud 15 minute, am ajunge la turbaria si Taul Negru.

          A trecut de ora 16 (7 ore de la debutul traseului), motiv pentru care decidem sa continuam prin pajistea alpina, pe drumul ce duce la vest, cu Gutaiul in fata, ocolind prin nord varful Fagadau Pintii, partial impadurit cu faget la sud si molidis impenetrabil spre nord-vest.

          Coboram in poiana rectangulara cu un gard de piatra pe trei laturi, suim pana in urmatoarea sa, unde decidem sa innoptam.
          Au trecut 8 ore si jumatate de cand am plecat de la Mina Varatec (fara Dacia care ne-a dus la mina si cu rucsaci mari in carca trebuindu-ne probabil 11 ore).

          Ploua si se insereaza, motiv pentru care consideram ca nu merita sa mai mergem circa 50 de minute pana La Cruce ( DJ 184 Cavnic-Pasul Neteda-Budesti-Sighetu Marmatiei) din moment ce tot am transportat cortul si sacii de dormit.

          Instalam tabara pentru noapte cu gindul ca a doua zi sa continuam pe marcaj bada rosie spre Trei Apostoli-Gutai-Secatura-Drumul Mariutii-Baia Sprie.

          Cinam in linistea marcata uneori de adierea vantului prin coroanele imputinatilor fagi si molizi si alergatul indepartatelor automobile (din)spre Cavnic.
          Cand noaptea coboara, ne bagam in sacii de puf, dar mai taifasuim multa vreme.
          Dupa 5 dimineata un uliu tipa, chemandu-si poate soata.
          Peste noapte, cateva ploite nevinovate plescaisera lacrimi cristaline pe prelata cortului.

          Ne-am sculat pe la 6,30 dar fiindca era inca bezna am iesit abia la 7, cand o geana trandafirie de lumina trada rasaritul.
          La 7,50 adunaseram cortul, dejunaseram frugal si-apoi pregatiseram rucsacii de drum, pornind spre La Cruce.

          Era o dimineata noroasa, suspect de calda fata de precedentele ultime dimineti.

          La ora 9 atingeam asfaltul soselei. Ziua nu parea deloc propice pentru a continua spre Trei Apostoli, pe marcajul banda rosie (mult mai ingrijit si prezent in zona aferenta Cavnicului ).
          De-acum eram la cheremul soferilor.
          Nesperata sansa, in nici 5 minute ne-a luat o Dacia papuc, care ne-a lasat in centrul Cavnicului, scutindu-ne de vreo 2-3 ore de mars asfaltic.

          In chip neasteptat, soarele razbise norii si nascu o nevisata zi, in care varful Mogosa si Piatra Soimilor ne dadeau turistice imbolduri…tardive.

          O dubita de ocazie ne-a purtat spre Baia Mare, unde ne-am intors cu un vis implinit, dar si cu gandurile atintite spre alte zari...

          Sfaturi pentru parcurgerea traseului turistic:

          Traseu turistic deosebit de frumos si motivant sub raport peisagistic, fara zone expuse/periculoase, integral realizabil intr-o zi de vara sau debut de toamna in 9-10 ore de la Mina Varatec si vreo 12-14 ore din centrul Baiutului.

          Camparea in cort se justifica pentru a devia in scopul vizitarii Taului Varatec si a Taului Negru, dar si pentru delectarea cu afine, coacaze rosii, mure sau adunand ciuperci.

          Chiar daca aveti harta, atentie mare la continuarea marcajului turistic banda rosie. Nu recomandam parcurgerea traseului pe timp neguros, riscul de ratacire in zona Prislop-Prisaca fiind mare si pentru cei care nu fac prima data traseul datorita vastelor pajisti fara repere.

          Alternativ, traseul crestei Muntilor Lapus poate debuta in Poiana Botizei, de unde se suie varful Secu, continuand spre varful Varatec. De La Cruce-Pasul Neteda traseul poate fi continuat pe marcaj turistic de creasta principala-banda rosie-spre varful Gutai-Creasta Cocosului-Pasul Gutai si mai departe spre varful Ignis, cu finalizarea in Statiunea Turistica Izvoare sau in Groape-Chiuzbaia (durata parcursului fiind in acest caz de 2-3 zile, in functie de conditia fizica, capacitatea de orientare si greutatea rucsacului).

           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           

          Enter supporting content here

          AMINTIRI