Make your own free website on Tripod.com
Home | CUVINT INAINTE | SCUZE | NOU PE SITE | GENESSIS | GENESSIS II | FRATII MARAMURESENI | COMITATUL SZOLNOK DOBOKA | CONTINUARE I | CONTINUARE II | TARA LAPUSULUI 1876 HARTA | MUSATINII SI MARAMURESUL | 1914 | Blank page | TIRGU LAPUS | TIRGU LAPUS II | TIRGU LAPUS III | FILE DIN ISTORIA LAPUSULUI | ISTORIE A SCOLII LAPUSENE | TARA LAPUSULUI | TARA LAPUSULUI II | TARA LAPUSULUI III | TARA LAPUSULUI IV | MUNTII LAPUSULUI | Tara Chioarului | Blank page | TARA CHIOARULUI II | ISTORIA RELIGIILOR TARII LAPUSULUI | TURISM IN TARA LAPUSULUI ?! | TRASEE TURISTICE IN TARA LAPUSULUI | Blank page | BISERICILE DE LEMN | BISERICI DE LEMN II | PE VREMEA LUI PINTEA | PANORAMA LAPUSULUI | PANORAMA LAPUSULUI II | PANORAMA LAPUSULUI III | FOLCLOR LAPUSAN | TRADITII | BABA | BAIUT | BERINTA | POIANA BLENCHI | POIANA BOTIZII | BOIERENI | BORCUT | DOBRIC | DUMBRAVA | BREBENI | UNGURENI | CERNESTI | CIOCOTIS- | FINATE- | IZVOARELE -BLOAJA | MAGURENI | TRESTIE- | VALENI | POIANA PORCULUI-FINTINELE | DEALUL CORBULUI | INAU | DAMACUSENI | DEALUL MARE | VIMA MICA | DRAGHIA | FAURESTI | GOSTILA | GROSI | GROAPE | JUGATRENI | ASPRA | LASCHIA | LAPUSUL ROMANESC | LIBOTIN | LARGA | MAGOAJA | COPALNIC MANASTIUR | VIMA MARE | COPALNIC | COROIENI | CUFOAIA | COSTENI | CUPSENI | CARPINIS | CURTISIU MIC | ? CIMPIA SASULUI | STRIMBU BAIUT | PRELUCA NOUA | PRELUCA | PETERITEA | CONTINUARE PRELUCA | PLOPIS | RAZOARE | ROGOZ | ROHIA-PAMINTUL CREDINTEI | ROMANESTI | RUSOR | SUCIU DE JOS | SUCIU DE SUS | STOICENI | SALNITA | SURDESTI | SATRA | VAD | FAMILIA CULCER-MEMORII | BLESTEMUL PAMĪNTULUI | BISERICA UNITARA -MARTIRI | MARTIRII TARII LAPUSULUI | INTOARCEREA ACASA | BISERICA BAPTISTA LAPUSANA | PENTICOSTALISMUL IN TARA LAPUSULUI | PASTRATORII TRADITIEI | POVESTE | Melania Dan | CONTINUITATE | DIN BOGATIILE LAPUSULUI | SENZATIONAL | RADACINI | " Halal de mine sunt bunic " | Pentru Boguta | Emotii | Dupa 25 de ani | LAPUSENI UNITIVA !!! | REINTOARCERE IN TRECUT I | REINTOARCERE IN TRECUT II | REINTOARCERE IN TRECUT III | Ultima ceremonie | EROI | Rohia 2 | MUNTELE GAINA | PROFESORI | " PEDAGOGI DE SCOALA VECHE " | CAMPIONAT PE MAIDAN | VIOLENTA | Blank page | " LA PESCUIT , IARNA " | Istoria unui parculet | LIBOTIN | VECHIUL LICEU | MENTORI | La gradinita | FOTOGRAFII CLASELE I-IV | CLASA VIII | CLASA X | CLASA XII "A" | MENTORI II | SASCUT | SASCUT II | Blank page | povestiri | povestiri II | povestiri III | povestiri IV | povestiri V | povestiri VI | Dr. SOLOMON CORNELIU | CULTURA | CULTURA II | CULTURA III | LAPUSENI | Lapuseni II | TOAMNA SE NUMARA ....... | COPILARIA MEA ,SPITALUL | STRADA DOINEI | Lapusul si evreii | Lapusul si evreii II | LAPUSUL si evreii II continuare | Lapusul si evreii III | Lapusul si evreii IV | Lapusul si evreii V | LAPUSUL SI EVREII (ENGLEZA) | URME | PRIN CIMITIRUL EVREIESC DIN TIRGUL LAPUS | CASA RABINICA DE LAPUS | Traditii evreiesti | HOLOCAUSTUL LAPUSAN | YAD VASHEM | HOLOCAUSTUL LAPUSAN (ANTISEMITISM) | DOCTORI | FARA LEGATURA | ALEGERI | Blank page | Blank page 2 | Blank page 3 | Contact Me | About Me | Favorite Links

AMINTIRI DIN TIRGU LAPUS / SASCUT

PASTRATORII TRADITIEI

Enter subhead content here

 
Mare noroc avem noi lăpusenii ”obosiți” de viața zilnică și fără o mīndrie a obīrșiei lor, de prezența vie a lui LUCIAN PETRU GOJA  pe meleagurile noastre .
El a transformat pagina de ziar īn ”enciclopedie” și ziarul īntrun manual de istorie -geografie și artă .
Datorită muncii acestui talentat ziarist , care-și cunoaște menirea , aflăm multe despre noi lăpușenii .
El dă posibilitate lumii să cunoasca istoria -geografia și oamenii acestor plaiuri de legendă .
                      Bravo lui .
Continuă Luciane pe această cale !
 
 
ARTIZANI IN TARA LAPUSULUI – Acasa, la mesterul Nicolaie Serban din Rogoz
 
Nici nu-mi mai amintesc in ce imprejurare am auzit de artizanul lemnului din Rogoz, dar de o vreme gandul de al cunoaste acasa la el, intre lucrarile care i-au dus faima creandu-i reputatia, imi dadea tot mai frecvent ghes. Pare-se, insa, ca orice lucru de pe lumea asta isi are vremea, scadenta lui. Prin urmare abia intr-o superba zi de primavara cu norisori pufosi si albi plutind pe cerul azuriu, cu tufele sangerii de gutui japonez intrecandu-se-n frumusete si miresme cu cele pal sau intens violete de liliac si lalelele din gradinile gospodariilor rurale, a sosit momentul mult asteptat de mine cu o fireasca emotie.

Drumul pana la Targu Lapus a fost o veritabila incantare la vederea campurilor inverzite si invadate de papadii, holdelor reavane, codrilor aferenti debutului Defileului raului Cavnic si in continuare celor ai Culmii Preluca si Dealul Pietris. Cufoaia ? O vesnica, minunata, surpriza acum conferita de prunii si ciresii albiti de floare scotand si mai mult in evidenta vatra satului pictural grupata-n preajma bisericii cu sarpanta si turla argintie. Mai razletit Borcutul in stanga. Satra Pintii, Minghetul, Hudinul si Tiblesul ca mai mereu blurate de pacla.

Panorame...
O turma de mioare pascand in lunca Dobricelului si imediat Targu Lapus, forfotind ca-ntr-o zi de joi. In Damacuseni, harnicii horticultori faceau rigole si apoi biloane cu calul, plantand cartofi.

La dreapta, catre palcul de arini si salcii ce inconjoara Taul lui Tuli, atrageau atentia purificatoare siruri de focuri cu albe fumuri. In stanga, a inceput sa se desfasoare vasta panorama catre inima etnofolclorica traditionala a Tarii Lapusului , de la Rogoz catre Libotin, Cupseni, Costeni, Ungureni si in fundal, de la V la E, lantul impadurit dar cu sirag de poieni in crestet al Muntilor Lapusului. 

Am aflat (eronat) ca mesterul Nicolaie Serban locuieste in capatul dinspre Lapus al Rogozului, pe o ulita la stanga. Ajuns pe-acolo, o gospodina amabila mi-a spus, insa, ca locuinta acestuia e pe strada ce taie de la S spre N Rogozul pentru a duce spre Libotin, la ultima casa pe stanga. Am intors luand-o-ntr-acolo, depasind in curand cele doua apropiate biserici zidite si cu turle argintii, lasand la stanga, aproape, cele doua biserici de lemn, monument istoric, una inclusa patrimoniului UNESCO, vestita si datorita ornamentatiilor in forma de cap de manz ale capetelor capriorilor.

Masti si figuri grotesti pe stalpii care sustin gospodaria mesterului
Nu aveam intetia de a le vizita de aceasta data, fiindca o facusem de nenumarate ori in anii din urma si-atunci am trecut podul peste raul Lapus, am serpuit nitel prin vatra satului, luand aminte la tot mai rarele case traditionale spoite-n albastru ultramarin si
am ajuns la gospodaria mesterului. Inconfundabila . 

O casa trainica si cu o prispa ingusta, sustinuta pe stalpi de lemn masivi, ornamentati preponderent cu figuri grotesti si masti. Un stalp gros in curte, inalt de vreo 3,5 m, totemic intr-un fel, cu silueta unei taranci si a unui lucrator la padure pe langa alte bogate ornamentatii. Jardiniere cu lalele galbene si rubinii.

La mini muzeu
O ciuperca in curte, acoperita traditional cu dranita, adapostind o masa-butuc gros inconjurata de jilturi trainice-masti. Un plug de lemn traditional, cu brazdar de otel, era adapostit precum un pretios tezaur in aceasta ciuperca in care mesterul si familia sa, alteori oaspetii, pot sta linistiti in zilele si serile calde pentru a depana amintiri, povesti... 
Mesterul a aparut imediat ce i-am pasit in curte, raspandind in juru-i un inconfundabil iz de balegar copt, pe care tocmai il incarca-n caruta transportandu-l in camp. L-am furat asadar de la munca, am inteles pe loc.

Ne-am inteles si am inceput sa dialogam firesc, imediat dupa ce i-am spus cine sunt. Imi stia articolele de turism si fotografiile publicate in eMaramures dar mi s-a plans ca acceseaza destul de greoi Internetul si site-ul respectiv. 

Lucrarile sculptate de mester sunt numeroase, incepand de pe prispa ( portrete de tarani, taranci, tapinar, femeie torcand, masti grotesti, unele hatre si cu trimitere la Necuratul, troite, elemente de arta monumentala bisericeasca destinate a fi imediat livrate in Banat, roti de caruta, o grapa traditionala de lemn si cu colti de fier plus un arhaic ganj destinat legarii de atelejul tras de cai, boi sau, specific Rogozului, de bivoli ) incat
asaltul informal-vizual mi s-a parut de-a dreptul coplesitor.

Povestind despre alti mesteri maramureseni vestiti pentru arta lemnului, cu totii bune cunostinte sau prieteni de-ai sai, precum Godja Patru, zis Pupaza, din Valea Stejarului, Borodi din Vadu Izei, Barsan din Barsana ( starostele portilor morosenesti monumentale) , Vasile Bledea din Sighetu Marmatiei, Pop Dumitru-Tincu din Sapanta ( celebrul urmas daltuitor de cruci albastre si inflorate al lui Ion Stan Patras, parintele Cimitirului Vesel), artizanul mastilor populare Vasile Susca din Sacel si altii, am fost condus mai intai intr-un mic muzeu de suflet al mesterului, o camera situata in dreapta atelierului.

Nu poti sa nu fii uimit si lovit de o admirativa perplexitate intrand acolo, nestiind la ce sa te uiti mai intai, la frumoase farfurii multicolore atarnate sub tavanul alb ori la stergurile, pernele si cergile frumos si bogat decorate, asezate pe patul mic de lemn, lazile seculare de zestre, tablourile pline de vioiciune pictate-n maniera naiva si primite ca amintire de mester de la colegii sai intalniti la expozitii si targuri nationale apoi berbinte vechi de lemn, piepteni pentru lana, spete de la razboiul de tesut si nu in cele din urma la o bogata colectie de sculpturi, monumentale, desi ca dimensiune se pot incadra decorativului ambiental si uneori chiar miniaturalului (pecetarele de exemplu sau lingurile de lemn, lanturile de lemn).

Salonul-expozitie cu vanzare
Am iesit dupa o vreme, fiind condus de mesterul carunt, cu o mustata haiduceasca pe oala si care de-abia implinise 50 de primaveri, la un fel de salon-expozitie cu vanzare, de fapt un spatiu similar celui dintr-o sura traditionala in care de obicei se tine carul.

Acolo, pe niste trainice etajere simple de lemn sau direct pe sol, erau expuse sute de lucrari, de la busturi la basoreliefuri, linguri, masti, toate sculptate ori cioplite-n lemn, de la stejar la soc, de la cires la prun, de la par la paltin, frecvent in nuc, rar in castan, nu o data in lemn de arin (fiindca se lucreaza usor in verde imi spuse mesterul Nicolaie). 
Majoritatea lucrarilor sunt tratate cu scopul patinarii lor sau pentru a contura frumusetea fibrei, altele sunt natur, albe, bej, vag galbui. La cateva lucrari am constatat ingenioasa utilizare a pietrei (pictata uneori) combinata cu lemnul. Elementele bogat ornamentate ale unei filegorii (ciuperci) asteptau asamblarea, patinarea si livrarea, ca si niste troite de altfel.

Autorul portii de lemn de la „Metro” Baia Mare
Curios, l-am intrebat pe mester care sunt beneficiarii trudei si talentului sau ( ajutat fiind frecvent de fiul sau, elev in anul III de liceu in Targu Lapus si sotia sa care se ocupa de partea de tapiserie-impletituri de sfoara cu care unele masti grotesti sunt mai bine si mai plastic puse-n relief) si am aflat ca era autorul monumentalei porti de lemn de la Metro Baia Mare, ca a lucrat troite pentru numeroase localitati si lacase de cult, ca a avut o buna colaborare cu sfintii parinti de la Manastirea Sfanta Ana Rohia, acum avea de terminat ceva pentru Oravita. 

A mai lucrat elementele sculptate ale mobilierelor masive comandate de catre unii beneficiari dar, desi e tamplar de meserie, acum nu mai are rabdarea si timpul necesar acestei activitati. Turistii care-i calca pragul peste an nu sunt numerosi, iar cei straini si cu ceva dare de mana au probleme legate de marimea si transportul lucrarilor agreate. De aceea s-a si apucat sa faca lucrari miniaturale in serii, pe de alta parte aceasta munca nu doar ca-l solicita creativ dar il si linisteste si binedispune.

Lucrari aflate in proiect
Am fost dus apoi indaratul camerei muzeu, pentru ca mesterul sa-mi arate un nou proiect de-al sau, un fel de filigorie asimetrica, cu sarpanta frumoasa de dranita sustinuta de stalpi masivi bogat ornamentati, unul din ei, scorburos, urmand a capata, dupa dotarea cu ascunse balamale, destinatia de ciudat bar cu polite interioare, fundatia e din bolovani rotunzi de rau, lespezi de gresii foliate vor fi asternute drept trotuar, un cuptor pentru haiducesti friptane fiind deja zidit si tencuit,
un gardulet cochet impletit din lemn urmand sa inchida ansamblul.

Revenind in curte, am fost invitat de mester in casa debordand de basoreliefuri reprezentand scene legate de construirea unei biserici, culesul strugurilor si storsul lor, o duminica a satenilor la biserica, sculpturi monumentale si miniaturi fiind expuse peste tot, incepand cu lambriul din hol, alaturi de cateva frumoase picturi naive. 

Nu doar usa de la intrare, o veritabila broderie in lemn, apartine mesterului talentat, ci si un sifonier-biblioteca, comode si etajere masive, o mare biblioteca, ornamentatiile acestora plecand de la motive religioase la unele zoomorfe, florale sau antropomorfe antice ( inspirate de arta elena sau romana).

Trebuie sa recunosc ca nu ma asteptasem defel sa vad atatea (feluri de) lucrari in lemn adunate-n colectia mesterului Nicolaie Serban.

Feeria de lumina, la ceasul „masurisului”
La final, fiindca-i sosise beneficiarul din Galgau al unei troite, ne-am luat ramas bun vazandu-si fiecare de-ale sale. Si fiindca soarele genera feerii de lumina si deoarece stiam foarte bine, si iubeam enorm, aceasta cu totul aparte zona a Tarii Lapusului, am luat-o-nspre Libotin, oprindu-ma adesea fascinat de ritmurile dealurilor terasate si acaparate de fanate sau inguste holde aflate in curs de plantare cu cartofi sau semanare cu ovaz sau porumb. 

Nu o data mici stane tranzitorii pana la 10 mai, ziua afluirii turmelor si a masurisului, mi-au atras atentia pe dealurile din jur. Erau de admirat si cei care arau si grapau cu mijloace arhaice ingustele lor holde, campurile aurite de miile de papadii, gospodariile rustice mijind la orizont pe dealurile valurite, carutele carand rudimentare, dar destul de eficiente inca, masini de semanat, grape, pluguri.

Va recomand, asadar open your eyes sau/si mai bine open your minds aflandu-va in acest colt de Rai al Tarii Lapusului, fiindca de aici nu poti pleca decat cu o ciudata si profunda liniste spirituala si o nespusa incantare de tot ceea ce-ti e dat sa vezi.

Atentie ! Nu am vizitat cele doua biserici de lemn, monument istoric, din Rogoz, nici nu am ajuns in Libotin, care are si ea un astfel de sfant edificiu apoi, la poalele satrei lui Pintea, la vreo inca 8 -10 km, e Costeniul, cu doua biserici de lemn monument istoric si inca cu destule gospodarii si case traditionale, putin mai la est e Cupseniul, si el cu doua biserici monument istoric de lemn, apoi Ungureniul... 

Incercati, deci, sa faceti o vizita acestor vetre stramosesti, in care lesne veti gasi o daraba de pita, mamaliga, cas si urda dar de vreti, si-o gura de strasnica horinca. Din Costeni pana la Manastirea Satra sau pana la Schitul Satra va asteapta un minunat traseu turistic si de va tin puterile, puteti da un ocol si prin Izvoarele ( Bloaja). Pe pariu ca daca va incumetati la asa ceva veti ramane cu ceva de neuitat vreodata-n minte ! 
 
02.05.2010 Autor: Lucian Petru Goja
 
Mester Rogoz
 
Mester Rogoz
 
Mester Rogoz
 
Mester Rogoz
 
Mester Rogoz
 
Mester Rogoz
 
Mester Rogoz
 
Mester Rogoz
 
Mester Rogoz
 
Mester Rogoz
 
Mester Rogoz
 
Mester Rogoz
 
Mester Rogoz
 
Mester Rogoz
 
Mester Rogoz
 
Mester Rogoz
 
Mester Rogoz 
 
 

Enter supporting content here

AMINTIRI