Īn a doua jumătate a mileniului I (mai precis după sec. al VI-lea) un nou val de migratori atinge Europa – slavii. O parte vor īnainta spre centrul continentului (cehii, slovacii şi polonezii – aşa numiţii “slavi de vest”), alţii vor migra la sud de Dunăre (bulgarii, sārbii, croaţii, macedonenii, slovenii şi muntenegrenii), iar alţii se vor instala īn estul Europei (ruşii, ucrainenii şi bieloruşii de astăzi).

Arheologii au stabilit că primele valuri de slavi au atins mai īntāi Basarabia şi nordul Moldovei, abia apoi lunca Siretului şi cāmpiile de sud. Cert este că “prin sec. al VI-lea, din grupul de slavi ce se īndrepta spre Slovacia s-au infiltrat grupuri mai mici īn Maramureş” (Istoria Romāniei, 2007, p.101). Cu toate acestea, se apreciază că “influenţa slavă īn limba romānă nu s-a exercitat īnainte de sec. IX-X” (idem, p. 105).

Teritoriile locuite de populaţia dacoromānă a devenit cu timpul “o insulă īntr-o mare slavă”. Īn acest context, este firesc ca slavismele să pătrundă adānc īn interiorul limbii romāne. “De la slavi am īmprumutat numele de voievod pentru funcţia de duce, deja existentă, precum şi multe alte cuvinte, care s-au acomodat naturii limbii romāneşti şi care au continuat să se menţină īn mare parte datorită influenţei de veacuri a limbii slavone, utilizată īn biserica romānească” (Al. Filipaşcu, 1940, p. 25).

Influenţa e vădită şi prin faptul că majoritatea numelor de botez maramureşene sunt de origine slavă: Balea, Bălin, Bogdan, Dragoş, Dunca, Bilţiu, Hodor, Iuga, Iura, Mih, Mihnea, Mihalca, Paşca, Şteţcu, Stan, Seneslau, Tomşa, Vlad şamd.

Cuvinte din slava veche sunt atestate atāt īn Ţara Maramureşului, cāt şi īn Chioar, Codru şi Lăpuş, fiind semnalate īn vorbirea curentă şi īn terminologia unor meserii vechi.

Īn general se apreciază că grupurile de slavi ce s-au stabilit īn această parte a ţării au fost cu timpul asimilate de băştinaşi: “Īn unele părţi din Maramureş trăia o populaţie slavă rară, probabil, de dinaintea sec. al X-lea şi care a creat un strat de toponime slave mult īnaintea menţiunilor documentare privind pătrunderea ucrainenilor (sec. al XIV-lea, eventual sec. al XIII-lea) īn Maramureş. Aceşti slavi aparţineau, probabil, unuia dintre triburile ucrainene, ulicii, menţionat īn istoriografia ucraineană şi străină ca locuitor al Carpaţilor, alături de un alt trib ucrainean străvechi, karpii, astfel că, de la denumirea primului trib avem, probabil, şi azi, numele maramureşean al unor familii Ulici, triburi care au fost de timpuriu asimilate de populaţia romānească” (Eugen Janitsek, Contribuţii la studiul relaţiilor lingvistice romāno-ucrainene, Cluj, 1978, p. 5).

Termeni de origine slavă atestaţi īn regionalismele din judeţul Maramureş:

-Gospodărie, casă: ujină “masa de la ora 17.00″ (užina); naft “petrol lampant” (nafta); a nevedi “a potrivi firele de la urzeală” (navoditi); ocol “curte” (okolǔ); ogradă (ograda); laviţă “bancă” (lavica); blid “farfurie” (blindǔ); coteţ “adăpost pentru animale” (kotǐcǐ);

-Religie: aghiazmă “apă sfinţită” (agiazma); zver “sfānt” (svetǔ); litie “rugăciune” (litija); diac “cāntăreţ bisericesc” (dijakǔ); troiţă “răstignire” (troika); sobor “adunare” (sǔborǔ); parastas “recviem” (parastasǔ); candelă (kanǔdilo); capişte “casă de rugăciune; sinagogă” (kapište); colac “pāine rituală” (kolač);

-Configuraţia terenului: zapodie “canion, strāmtoare” (zapodǔ); iaz (jazǔ); iezer “lac de munte” (jezerǔ); obreja “pantă, mal” (obrežje); vārtop “groapă” (vrǔtǔpǔ); hotroapă “denivelare a terenului” (vrǔtǔpǔ);

-Altele: uium “plată īn natură” (uimati); jeg “murdărie” (žegǔ); joardă “nuia” (žrǔdǐ); a zăbădi “a īntārzia” (zabaviti); zăpor “īngrămădire de sloiuri de gheaţă” (zaporǔ); năclad “buştean, buturugă” (naklada); năjit “nevralgie” (nežitǔ); a năposti “a elibera” (napustiti); nedeie “tārg de munte” (nedělja); norod “popor, mulţime” (narodǔ); a ibdi “a iubi” (ljubiti); ierugă “jgheab la moară” (jaruga); a izdeni “a face, a naşte” (izdirati); obadă “lemn arcuit” (obedǔ); obdeală “cārpă” (objalo); oblu “drept” (oblǔ); ocnă “mină” (okno); omăt “zăpadă” (ometǔ); osārdie “zel, rāvnă” (usrǔdije); şar “vopsea” (sarǔ); şumăn “pilit, beat” (sǔmǐnǔ); leac “medicament” (lěkǔ); lotru “hoţ” (lotrǔ); vrāstă “dungă” (vrǔsta); a tihni “a trăi īn linişte” (tichnati); tină “noroi” (tina); mezdă “răzor” (mežda); sāmbră “asociaţie” (sǔmbrǔ); slatină “apă sărată” (slatina)