Home | CUVINT INAINTE | SCUZE | NOU PE SITE | GENESSIS | GENESSIS II | FRATII MARAMURESENI | COMITATUL SZOLNOK DOBOKA | CONTINUARE I | CONTINUARE II | TARA LAPUSULUI 1876 HARTA | MUSATINII SI MARAMURESUL | 1914 | Blank page | TIRGU LAPUS | TIRGU LAPUS II | TIRGU LAPUS III | FILE DIN ISTORIA LAPUSULUI | ISTORIE A SCOLII LAPUSENE | TARA LAPUSULUI | TARA LAPUSULUI II | TARA LAPUSULUI III | TARA LAPUSULUI IV | MUNTII LAPUSULUI | Tara Chioarului | Blank page | TARA CHIOARULUI II | ISTORIA RELIGIILOR TARII LAPUSULUI | TURISM IN TARA LAPUSULUI ?! | TRASEE TURISTICE IN TARA LAPUSULUI | Blank page | BISERICILE DE LEMN | BISERICI DE LEMN II | PE VREMEA LUI PINTEA | PANORAMA LAPUSULUI | PANORAMA LAPUSULUI II | PANORAMA LAPUSULUI III | FOLCLOR LAPUSAN | TRADITII | BABA | BAIUT | BERINTA | POIANA BLENCHI | POIANA BOTIZII | BOIERENI | BORCUT | DOBRIC | DUMBRAVA | BREBENI | UNGURENI | CERNESTI | CIOCOTIS- | FINATE- | IZVOARELE -BLOAJA | MAGURENI | TRESTIE- | VALENI | POIANA PORCULUI-FINTINELE | DEALUL CORBULUI | INAU | DAMACUSENI | DEALUL MARE | VIMA MICA | DRAGHIA | FAURESTI | GOSTILA | GROSI | GROAPE | JUGATRENI | ASPRA | LASCHIA | LAPUSUL ROMANESC | LIBOTIN | LARGA | MAGOAJA | COPALNIC MANASTIUR | VIMA MARE | COPALNIC | COROIENI | CUFOAIA | COSTENI | CUPSENI | CARPINIS | CURTISIU MIC | ? CIMPIA SASULUI | STRIMBU BAIUT | PRELUCA NOUA | PRELUCA | PETERITEA | CONTINUARE PRELUCA | PLOPIS | RAZOARE | ROGOZ | ROHIA-PAMINTUL CREDINTEI | ROMANESTI | RUSOR | SUCIU DE JOS | SUCIU DE SUS | STOICENI | SALNITA | SURDESTI | SATRA | VAD | FAMILIA CULCER-MEMORII | BLESTEMUL PAMĪNTULUI | BISERICA UNITARA -MARTIRI | MARTIRII TARII LAPUSULUI | INTOARCEREA ACASA | BISERICA BAPTISTA LAPUSANA | PENTICOSTALISMUL IN TARA LAPUSULUI | PASTRATORII TRADITIEI | POVESTE | Melania Dan | CONTINUITATE | DIN BOGATIILE LAPUSULUI | SENZATIONAL | RADACINI | " Halal de mine sunt bunic " | Pentru Boguta | Emotii | Dupa 25 de ani | LAPUSENI UNITIVA !!! | REINTOARCERE IN TRECUT I | REINTOARCERE IN TRECUT II | REINTOARCERE IN TRECUT III | Ultima ceremonie | EROI | Rohia 2 | MUNTELE GAINA | PROFESORI | " PEDAGOGI DE SCOALA VECHE " | CAMPIONAT PE MAIDAN | VIOLENTA | Blank page | " LA PESCUIT , IARNA " | Istoria unui parculet | LIBOTIN | VECHIUL LICEU | MENTORI | La gradinita | FOTOGRAFII CLASELE I-IV | CLASA VIII | CLASA X | CLASA XII "A" | MENTORI II | SASCUT | SASCUT II | Blank page | povestiri | povestiri II | povestiri III | povestiri IV | povestiri V | povestiri VI | Dr. SOLOMON CORNELIU | CULTURA | CULTURA II | CULTURA III | LAPUSENI | Lapuseni II | TOAMNA SE NUMARA ....... | COPILARIA MEA ,SPITALUL | STRADA DOINEI | Lapusul si evreii | Lapusul si evreii II | LAPUSUL si evreii II continuare | Lapusul si evreii III | Lapusul si evreii IV | Lapusul si evreii V | LAPUSUL SI EVREII (ENGLEZA) | URME | PRIN CIMITIRUL EVREIESC DIN TIRGUL LAPUS | CASA RABINICA DE LAPUS | Traditii evreiesti | HOLOCAUSTUL LAPUSAN | YAD VASHEM | HOLOCAUSTUL LAPUSAN (ANTISEMITISM) | DOCTORI | FARA LEGATURA | ALEGERI | Blank page | Blank page 2 | Blank page 3 | Contact Me | About Me | Favorite Links

AMINTIRI DIN TIRGU LAPUS / SASCUT

Blank page

Enter subhead content here

 
 
 

Revista de Administraţie Publică şi Politici Sociale An II, Nr. 4(5)/Decembrie 2010

Cornel GradContribuţia armatei romāne la preluarea puterii politico-administrative īn Transilvania. Primele măsuri (noiembrie 1918-aprilie 1919)

Generalul Prezan, conştient de complexitatea situaţiei şi de uriaşele responsabilităţi care-i reveneau īn calitatea sa de şef al Statului Major General al Armatei Romāne (M.C.G.), pentru a linişti starea de spirit din Transilvania (foarte agitată şi greu de stăpānit din cauza evenimentelor acelui moment istoric de răscruce, care se petreceau īntr-un ritm fără precedent şi aproape de neīnţeles şi acceptat pentru cei care-şi pierdeau poziţiile privilegiate de care beneficiaseră pānă atunci, īn contrapondere cu euforia romānilor – situaţi, după atātea jertfe, īn tabăra īnvingătorilor), īn prima proclamaţie a M.C.G. către locuitorii acestei provincii formula, clar şi percutant, motivele şi obiectivele pentru care, "din Īnalt ordin al M.S. Regelui Ferdinand I, īn urma chemării Comitetului Naţional Romān (subl. noastră, CG), armata noastră a trecut Carpaţii”:

ROMĀNI! Păşind cu dragoste frăţească pe pămāntul Transilvaniei[,] oştirea romānă vine īn numele unor sfinte drepturi naţionale şi omeneşti pentru a garanta libertatea deplină a tuturora.

Insufleţiţi de aceste gānduri, asigurăm pe toţi locuitorii pămāntului romānesc pānă la Tisa şi Dunăre, fără deosebire de neam şi de lege, că vom păzi cu credinţă viaţa şi avutul tuturora.

Īndemnăm, deci, īntreaga populaţie ca, sub pavăza Oastei Romāne, să-şi continue ocupaţiile obişnuite, astfel ca viaţa normală īn sate şi oraşe să nu sufere nici o tulburare. Fiecărui locuitor i se va respecta libera exercitare a drepturilor sale cetăţeneşti, dar[,] īn acelaşi timp, se pune īn vedere tuturora că orice īncercare de a provoca dezordine, de a săvārşi acte de violenţă sau de nesupunere se va pedepsi cu toată severitatea. (A.M.R., fond M1 (3831 – M.C.G), dos. nr. 1971, f. 19).

Totodată, trupele romāne au primit instrucţiuni orientative, sintetizate īn 3 puncte, asupra misiunii lor īn Transilvania şi a relaţiilor de colaborare frăţească şi perfectă armonie cu consiliile şi gărzile naţionale romāne: „1) Armata romānă se va pune īn legătură cu Organizaţiunile Naţionale din Ardeal şi va căuta, īn cea mai perfectă armonie cu ele, să satisfacă toate necesităţile administrative, să īnlăture dezordinele, să evite abuzurile şi să facă să se simtă māna protectoare şi superioritatea unei autorităţi frăţeşti. 2) Ofiţerii ardeleni ataşaţi pe lāngă şefii diverselor unităţi militare romāne vor servi de legătură īntre armată şi diversele organizaţiuni ale Comitetului Naţional. 3) Se alătură un tablou de personalităţile către care armata se va adresa pentru executarea celor de mai sus, luānd de la aceste persoane indicaţiunile necesare pentru instalarea şi ajutorul care urmează să-l dea autorităţilor administrative locale.”(A.M.R., fond M1 (3831 – M.C.G.), dos. nr. 1971, f. 10).

Referitor la punctul 3, şeful Serviciului Central al Corpului Voluntarilor Romāni, colonel Gr. Popescu, cel care a īntocmit Tabloul - anexă cu numele oamenilor de īncredere din Transilvania, cari verosimil sunt la vetrele lor (A.M.R., fond M1 (3831 – M.C.G.), dos. nr. 1971, f. 11-16), nota, la finalul documentului: “Toţi avocaţii romāni, precum preoţii, īnvăţătorii şi funcţionarii de bancă sunt oameni de īncredere”. Redăm, īn continuare, această listă, īntinsă pe 7 pagini (prescurtată, selectiv, din motive de spaţiu): ................ 13. Comitatul Solnoc-Dobāca: Dej: Av. Teodor Mihali; Medic Alexandru Vaida; Av. Ioan Vaida; Av. I. Cherecheş; Av. [Liviu] Micşa; Preşed. Sedr.[iei] Orf.[anale] - Guilhelm Şorban; Gherla: Av. Andrei Macavei; Prof. Bujor; Ileanda-Mare: Av. Victor Pop; Gārbou: Prot. Iovian Andrei; Beclean: Medic Iuliu Chitul; Av. Pavelea; Lăpuşul Unguresc: Av. I. Oltean; Prot. Andrei Ludu; Av. Buzura).

 
 
 
După Marea Unire din decembrie 1918 , la finele primului război mondial , cīnd TRANSILVANIA intră īn componenţa ROMĀNIEI , s-a creat ceea ce arunci se numea ROMĂNIA MARE .
Īn această perioadă s-a făcut o reorganizare administrativă a TRANSILVANIEI , dupa forma existentă īn vechea EOMĀNIE .
S-a trecut la forma administrativă de JUDEŢE ,care avea ca formă sub-administrativă : PLASĂ .
TĪRGU LĂPUŞ a devenit centrul de plasă : PLASA LĂPUŞ , şi a aparţinut JUDEŢULUI SOMEŞ cu centru de JUDEŢ la DEJ .
Aşa a continuat pīnă in anul 1940 , īn perioada celu de-al doilea război mondial , perioadă cīnd totul era posibil prin forţa armelor , politicii ambigue şi nepăsătoare a marilor puteri şi ţarilor Eoropene de atunci .
Īn 1940 la VIENA , s-a semnat o nouă reīmparţire a Eoropei . Prin acest DICTAT de la VIENA , s-a dat nordul ARDEALULUI care s-a cedat UNGARIEI .
Lăpuşul a devenit din nou parte din UNGARIA , restabilindu-se vechiul comitat , SOLNOC DOBOKA.
Despre această perioadă de tristă amintire , mai puţin cunoscută noii generaţii , este studiată " ACADEMIC " de un numar mic de persoane , īn general istorici , s-au de cei ce au suferit īn această , s-au cei ce ş-au pierdut familiile .
Despre cele petrecute in acea perioadă īn Ţara Lăpuşului nu sunt multe date , nu despre evrei ce au fost deportaţi in lagarele morţi s-au la muncă forţată , dar nici despre
suferinţele populaţiei romāne din aceea perioadă .
Īn Israel au apărut cīteva monografi ale Lăpuşului , īn care sunt scrise o mică parte a tragediei din aceea perioadă .
Date m-ai multe sīnt inscrise la IAD-VA-ŞEM din Ierusalim .
Īn 1944-1945 cīnd trupele romāne au preluat contrul nordului TRANSILVANIEI , Lăpuşul a redevenit PLASA Lăpuş din JUDEŢUL SOMEŞ,
Această perioadă de nelinişte politică , socială şi economică , cu trupele sovietice staţionate pe teritoriul Romāniei , cu ajutorul tacit ale marilor puteri ănvingătoare īn război , au avut loc evenimente dramatice , care vor duce la schimbări radicale in istoria şi viaţa Romāniei .
Forţele aşa zise democratice , sub conducerea ascunsă a comuniştilor ce erau mīnuiţi de către ruşi , au preluat putere şi au detronat pe Regele Mihai I , vor īndepărta partidele istorice de la conducere , şi vor proclama 1948 REPUBLICA POPULARĂ ROMĀNĂ .
Pentru a şterge trecutul , s-a făcut īn anul 1950 , o remaniere a administraţiei teritoriale a Romāniei , cum vom vedea mai jos .
Harta Romāniei interbelice .
Romania 1930.png
(Apasă pe hartă pentru a mări dimensiunile )
#

JUDEŢUL SOMEŞ

Harta schematică a Judeţului Someş

harta judetului somes
Judeţul SOMEŞ

GEOGRAFIE

Aşezare: Judeţul S. este aşezat īn Nordul bazinului Transilvaniei, la īntālnirea celor două Someşuri.

Suprafaţa: 3.965 km²

Īnfăţişarea pămāntului. Văile largi, cu terase ale Someşului-Mare, Someşului-Mic şi Someşului unit despart judeţul īn trei grupe de dealuri de podiş, ale căror culmi mai īnalte depăşesc 600 m şi care sunt crestate de numeroase văi tinere afluente Someşurilor. Numai către Nord, teritoriul acestui ţinut se īntinde dincolo de culmile cele mai īnalte ale podişului someşan, peste munţii Vulcanici ai Ţibleşului, pānă īn culmea acestora.

Climă şi ape. Clima este relativ aspră, ca īn īntreg podişul Transilvaniei (temperatura media anuală, sub 8° ; a verii 20°, a iernii īntre -4 şi -5°), iar precipitaţiunile abundente cresc neīntrerupt către Nord, unde ajung să depăşească 1.000 mm annual. Vānturile dominante din V. sunt, cel puţin īn parte, răspunzătoare de această umiditate a climei, cu maximum de ploi īn primăvară.

Īn cele trei artere ale Someşului se adună o mulţime de rāuri mai mici, care, izvorānd mai toate din podiş, scad mult īn timpul verii. Īntre acestea pot fi menţionate Lăpuşul īn N şi Fizeşul īn S.

Vegetaţie. Aproape toate culmile mai īnalte de 400 m păstrează īncă păduri de stejari īn Sudul judeţului şi de fagi, mai ales īn Nord. Ca pretutindeni, văile, terasele şi o parte din povārnişurile dealurilor sunt complet despădurite, şi, īn parte, acoperite cu cereale, fāneaţă şi păşune. Judeţul S. face parte din judeţele pădurii propriu-zise (Silvania).

Bogăţii minerale: Īn apropierea celor doupă Someşuri şi anume īn Sudul lor, trece zona cutelor diapire (cu sāmburi de sare care străpung cutele) ; aşa că judeţul este bogat īn sare şi probabil, īn gaz metan. Īn partea apuseană a ţinutului, pe hotar chiar, se găsesc zăcăminte de cărbune brun, care se īntind din judeţul vecin al Sălajului.


ISTORIE

Vechime şi dezvoltare istorică. Someş este unul din cele mai vechi judeţe, făcānd parte din cele 7 judeţe de la īnceput ale Transilvaniei.

Numele şi l-a luat de la apa Someşului, care-l străbate.

Pe locul satului de azi, Dăbāca, exista, pe la anul 1219 o cetate cu acelaşi nume, sub conducerea banului Mikud.

Īn acest ţinut se afla vestita cetate a Ciceului, dăruită de Matei Corvinul lui Ştefan cel Mare şi īn care Ştefan şi urmaşii săi şi-au statornicit pārcălabii.

O regiune īntregă de sate cu voievozii lor tradiţionali atārna de cetate. La 1553, sub Alexandru Lăpuşneanu, numărul acestor sate se ridica la 59.

Īn acest judeţ, la Vad, Ştefan cel Mare a fundat īn 1488 o episcopie ortodoxă.

Tradiţia ei a fost reluată, după Unire, de episcopia de la Cluj, care s-a numit « a Vadului şi a Feleacului ».

Monumente istorice. Ruinele cetăţii Ciceului din comuna Ciceu-Corabia. Această cetate a fost distrusă de către principii Transilvaniei īn sec XVI, pentru a desfiinţa un cuib de voievozi moldoveni din această regiune.

Biserica reformată din comuna Sic, īnălţată la 1502.

Ruinele bisericii Vadului (fostă episcopie ortodoxă) construită īn sec XV īn stil gotic.

Biserica unită din Beclean, ctitorie din sec XIII a lui Francisc Bethlen.

Mānăstirea franciscanilor din Gherla.

Castelul principelui Gheorghe Rakoczy din Gherla, transformat īn īnchisoare.

POPULATIE

Starea populaţiei . După rezultatele provizorii ale recensămāntului din 1930, judeţul S. numără 220.353 locuitori.

Populatia judetului este repartizata astfel:

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
Total Barbati Femei
Total judet 220.353 110.797 109.556
Total urban 21.970 11.498 10.472
1. Orasul Dej 15.311 8.113 7.198
2. Orasul Gherla 6.659 3.385 3.274
Total rural 198.383 99.299 99.084
1. Plasa Beclean 38.063 13.134 18.929
2. Plasa Dej 53.258 26.717 26.541
3. Plasa Gārbou 14.367 7.103 7.264
4. Plasa Gherla 39.008 19.861 19.147
5. Plasa Ileanda 25.391 12.579 12.812
6. Plasa Lapus 28.296 13.905 14.391

b) Pe grupe de vārsta:

Grupe de vārsta Locuitori Grupe de vārsta Locuitori
Toate vārstele 220.353 30 - 49 de ani 50.814
0 - 9 ani 58.673 50 - 69 de ani 27.058
10 - 29 ani 76.509 70 de ani si peste 6.315
Vārsta nedeclarata 948

Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei īn judeţul S. conform cifrelor publicate īn Buletinul Demografic al Romānei īn perioada 1931-1936 sunt următoarele :

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie īn fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 6.890 4.436 2.454 30,3 19,5 10,8
1931 221.729 7.163 4.411 2.752 32,3 19,9 12,4
1932 224.682 7.525 4.571 2.954 33,5 20,3 13,2
1933 227.300 6.981 4.443 2.538 30,7 19,5 11,2
1934 229.749 6.410 4.330 2.080 27,9 18,8 9,1
1935 231.377 6.375 4.427 1.948 27,6 19,1 8,5
1936 234.011 6.801 4.237 2.564 29,1 18,1 11,0

La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului S. a fost de 236.393 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensămāntul din 1930 şi anume 220.353 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 16.040 locuitori īn timp de 6 ani şi jumătate, adică o creştere de 7,3 %.

ĪNFAŢIŞARE SOCIALĂ

Judeţul acesta, căruia Ungurii i-au zis Solnos-Dobāca a primit pe bună dreptate numele rāului care-l străbate.

Faptul de a fi brăzdat de Someş e decisiv pentru destinul acestei părţi de pămānt romānesc. Capitala lui e aşezată la confluenţa celor două Someşe. Iar din cele 7 plăşi ale judeţului numai cele 6 care sunt aşezate īn lunca Someşului sau īmprejurul afluenţilor ce se varsă īn Someş chiar pe teritoriul judeţului, fac parte din ţinutul firesc al Romānimii din jurul munţilor Rodnei. Plasa Lăpuş, aşezată pe văile pārāului cu acelaşi nume, care trece prin judeţul Satu-Mare, īnainte de a se vărsa īn Someş, aparţine atāt prin portul, graiul şi firea locuitorilor ei cāt şi prin nivelul de viaţă al acestora Romānimii din jurul munţilor Bihorului.

Someşul deschide teritoriul judeţului şi spre Apus, celor ce pornesc din cāmpia Tisei, şi spre Răsărit, celor ce pornesc din Moldova de Nord, prin trecătorile de la Rodna şi Bārgău. Aici stăteau faţă īn faţă, īn cursul ultimei mii de ani cele două state care-şi disputau Ardealul de Nord : Moldova şi Ungaria. Comitatul Solnos-Dobāca, cu nobilimea lui maghiară numeroasă, a fost avant-postul răsăritean al Ungariei īn Ardealul de Nord, iar Ciceul şi Unguraşul, cetăţi aşezate īn jurul Dejului, redutele Moldovei lui Ştefan şi a lui Rareş īn Apusul romānesc.

Istoria socială a judeţului are aspectul unui proces secular de īnlăturare de către băştinaşii Romāni a păturii suprapuse de nobili cuceritori ai Ungariei post-arpadine. Īntinzāndu-se dinspre Solnoc spre salinele Dejului, Ungurii au luat treptat īn săpānire Someşul de azi, īn cursul veacurilor XI-XIV. Autoritatea statului maghiar răzbate tot mai la răsărit şi sate romāneşti sunt date rānd pe rānd ca feud, nobililor maghiari. La 1300 viaţa romānească a ţinutului e dominată de o pānză deasă de conace nibiliare. Cu slăbirea autorităţii centrale maghiare şi nobilimea din Solnoc-Dăbāca şi-a cucerit o largă autonomie, organizāndu-se īntr-un stat cvasi-autonom, comitatul nobiliar. Subţierea treptată a păturii nobiliare maghiare īncepe īncă de atunci. Numeroase familii scapătă şi trec īn rāndurile ţărănimii, romanizāndu-se, īn concurenţa ce se dezlănţuie īn sānul acestei obşti nobiliare de sine stătătoare şi īn urma luptelor interne din Principatul ardelean. Cānd la sfārşitul veacului XVII Austriecii īşi anexează Ardealul, nu mai găsesc īn comitat decāt cāteva duzini de magnaţi unguri şi o mulţime de nobili īn condiţie ţărănească. Scăzānd autoritatea magnaţilor, autoritatea austriacă a creat premisele procesului secular de reluare īn stăpānire de cātre ţăranii romāni a acestui ţinut al lor. Īmpăcarea de la 1866, care dă mānă liberă Ungurilor, găseşte judeţul romānesc : suprimarea de la 1790-9 a iobăgiei şi reforma agrară de la 1848 īi emancipase īn destul de mare măsură pe romānii someşeni de sub stăpānirea baronilor unguri. Conacele şi moşiile acestora stăteau ca nişte corpuri străine īn mulţimea romānească, pornită pe o lentă dar tenace ascensiune economică şi culturală. Acţiunea energică de colonizare cu maghiari desfăşurată de guvernul de la Budapesta īn deceniile de dinainte de 1918 nu a mai putut opri īn loc biruinţa elementului romānesc. După abia o generaţie, coloniştii maghiari au ajuns aproape pretutindeni īn judeţ, să vorbească romāneşte la fel de bine ca ungureşte.

Viaţa aceasta īn continuă luptă a dat oamenilor din Someş o conştiinţă naţională aprigă şi o fire luptătoare. Procesul de ascensiune al Romānimii continuă şi acum. Unirea de la 1918 a īnlăturat din politică pojghiţa de magnaţi, reforma agrară a reparat o nedreptate economică. Lupta pentru īnlăturarea ultimelor urme economice şi culturale ale stăpānirii străine e īnsă īn toi. Numeroase iniţiative individuale luptă pentru emanciparea prin cooperaţie a ţărănimii, de negustorimea evreiască venită din Maramureş şi pentru īmbunătăţirea prin culturi specializate şi creare de debuşeuri, a situaţiei economice a Romānimii someşene. Ţăranii ei īnşişi īşi creează izvoare de venit suplimentare, lucrānd sezonier īn oraşele muntene, prin industrie casnică, strāngere de produse (voştină, lānă, etc.).

Pe cale de dispariţie īn lunca Someşului, portul identic cu cel din Năsăud, cu curele late, pieptar şi pălărie cu boruri largi la bărbaţi, cămăşi īnflorate şi zadii cărămizii, la femei, se păstrează īn văile afluenţilor Someşului. Bogăţia de altădată a folclorului someşan o indică faptul că Ion Pop Reteganul, marele povestitor ardelean se trage din Reteag, unul din tārgurile judeţului.

Marile construcţii de căi ferate ce se īntreprind de cāţiva ani īn Ardealul de Nord va īnlesni considerabil acţiunea de organizare romānească a judeţului S. prefăcānd Dejul nod de linii secundare, loc de īncrucişare a liniilor Bucureşti- Satu-Mare şi Oradea-Cernăuţi, ele vor crea desigur debuşeuri produselor judeţului şi vor stimula puternic viaţa lui culturală.


ECONOMIA

Judeţul S. are un pronunţat caracter agricol. Culmile sale īmpădurite au dat naştere cātorva exploatări de lemn. O industrie cu caracter mai ales alimentar a īnflorit īn jurul Dejului şi Becleanului. Intense exploatări de sare şi de aur, proprietăţi ale Statului.

Centre comerciale : Dej, Gherla, Beclean. Comerţ de porci, vite şi piei.

Agricultura.Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 396.500 ha.

Suprafaţa arabilă este de 131.641 ha, adică 33,20 % din suprafaţa judeţului şi 0,45 % din suprafaţa totală a ţării.

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 3.844 ha, adică 2,92 %, iar mica proprietate 127.797 ha, adică 97,08 %.

Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 95.252 ha, astfel repartizate:

Porumbul ocupă 42.855 ha cu o producţie de 305.207 chint. ( prod. medie la ha 7,1 chint.).

Grāul ocupă 33.659 ha cu o producţie de 319.436 chintale (prod. medie 9,5 chint la ha).

Ovăzul ocupă 14.642 ha cu o producţie de 105.179 chint., (adică o producţie medie la ha de 7,2 chint.).

Orzul ocupă 2.501 ha, cu o producţie de 21.962 chintale (prod. media la ha 8,8 chint.).

Secara ocupă 1.578 ha cu o producţie de 18.503 chint (prod. medie la ha 11,7 chint).

Meiul ocupă 13 ha, hrişca 4 ha.

Fāneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 10.865 ha. Din această suprafaţă trifoiul ocupă 6.207 ha, cu o producţie de 15.580 chint. fān şi 475 chint. sămānţă. Lucerna ocupă 2.024 ha, cu o producţie de 43.304 chint. (media la ha 21,3 chint). Rădăcinile de nutreţ ocupă 544 ha cu o producţie de 32.540 chintale.

Plantele alimentare ocupă 3.388 ha. Din această suprafaţă cartofii ocupă 886 ha, cu o producţie de 32.931 chintale. Varza ocupă 819 ha cu o producţie de 23.354 chintale.

Fasolea printre porumb dă o producţie de 12.216 chint, iar dovlecii printre porumb dau o producţie de 169.434 chintale.

Plantele industriale ocupă 2.882 ha. Din această suprafaţă floarea-soarelui ocupă 1.003 ha, cu o producţie de 5.112 chintale (media la ha 5,1 chint), cānepa ocupă 1.767 ha, cu o producţie de 5.164 chint. fuior şi 3.821 chint. sămānţă.

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (396.500 ha) ogoarele sterpe ocupă 19.254 ha.

Fāneţele naturale ocupă 30.245 ha cu o producţie de 456.699 chint (media la ha 15,1 chint).

Păşunile ocupă 43.677 ha.

Pădurile ocupă 131.151 ha.

Livezile de pruni ocupă 1.699 ha.

Alţi pomi fructiferi ocupă 1.531 ha.

Viţa de vie ocupă 351 ha.

Creşterea animalelor. Īn judeţul S. se aflau īn 1935 :

7.571 cai, boi 56.803, bivoli 14.894, oi 164.585, capre 11.647, porci 21.428, 1.091 stupi sistematici şi 6.030 stupi primitivi.

Industrie.

9 mori (2 la Sic şi cāte una la Tg. Lăpuş, Beclean, Aluniş, Căşei, Reteag, Mintiul-Gherlei şi Dej), 2 fabrici de ulei (Gherla şi Beclean), 4 de spirt (Sucutard, Recea-Cristur, Gherla şi Iclod), 1 de gheaţă (Gherla), 1 de fire şi postav de lānă (Gherla), 2 de tricotaje (Dej şi Beclean), 1 de aţă (Dej), 3 de ţesătorie (Beclean), 1 rafinărie de petrol (Dej), 1 teasc de stors ceară (Căianu-Mic), 1 fabrică de articole de hārtie (Dej), 2 de cărămizi (Dej şi Gherla), 1 exploatare de tras minereuri (Dej), 1 fabrică de cherestea (Borsec), 2 de bastoane (Beclean), 1 atelier de tāmplărie (Iclod), 1 mină de sare (Ocna Dejului), 1 de aur şi argint (Băiuţ).

Cariere : Caolin (la Răzoare), piatră pentru fabricarea cimentului (Dej, Glod, Răzoare), piatră de tras (Glod, Dej).

Credit si cooperatie. Īn cuprinsul judeţului funcţionează 16 bănci (soc. anonime).

Cooperative de credit (bănci populare) 27, cu 4.246 membri şi cu un capital social vărsat de 4.516.639 lei.

Cooperative forestiere 1, cu 64 membri, cu un capital social vărsat de 298.425 lei.

Cooperative de consum 5, cu 265 membri, cu un capital social vărsat de 357.027 lei.

Drumuri. Judeţul S. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 2.085 km 724 m, repartizată astfel :

Drumuri naţionale 134 km 983 m din care 130 km 322 m (pietruiţi) sunt īntreţinuţi de Direcţia Generală a Drumurilor, iar restul de 4 km 661 m fiind īntreţinuţi de comunele urbane.

Drumuri judeţene 487 km, 470 m, din care 484 km 570 m (pietruiţi), sunt īntreţinuţi de Administraţia judeţului, iar 900 m (pietruiţi şi pavaţi) sunt īntreţinuţi de comunele urbane.

Drumuri comunale 1.462 km 271 m.

Lungimea podurilor este de 7.802,33 metri.

Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale, legānd următoarele localităţi :

Cluj - Dej - Halmeu

• Dej – Bistriţa – Vatra Dornei

• Beclean - Moisei

Cale ferată. Judeţul S. este străbătut de o reţea totală de cale ferată de 137 km, linii īnguste simple.

Staţii importante : Dej, Gherla, Răstoci, Rus, Ileanda, Gālgău, Glod şi Letca.

Poştă, telegraf, telefon. 3 oficii P.T.T. de Stat la Dej, Gherla şi Tārgul-Lăpuş. 18 oficii autorizate şi 4 agenţii autorizate la Letca, Răstoci, Stoiana şi Şimişna.

Oficii telefonice la Dej, Gherla, Beclean, Cāţcău, Chiochiş, Cuciulat, Gālgău, Gārbou, Iclod, Ileanda, Ocna-Dejului, Olpret, Reteag, Sic, Şintereag, Stoiceni-Băi, Ţaga, Tārgul-Lăpuş, Unguraş.

Statiuni climatice, balneare, turism.
Băiţa (Chirău), staţiune balneară aşezată īn plină cāmpie, la 257 m īnălţime. Climă foarte caldă şi secetoasă īn timpul verii. Ape cloruro-sodice sulfuroase. Indicaţiuni : reumatism, gută, scrofuloză, boli de piele.

Instalaţiuni de băi calde şi bazin de băi reci.

Un hotel cu restaurant īn staţiune, alte hoteluri şi locuinţe la Gherla.

Gară la Gherla (2,5 km) pe linia Cluj-Dej.

Stoiceni, staţiune balneo-climatică situată pe un afluent al văii Lăpuşului, īntre păduri, la 360 m altitudine. Climat sublapin constant, fără curenţi.

Ape cloruro-sodice alcaline. Indicaţiuni : afecţiuni cronice gastro-intestinale, hepatice şi biliare, afecţiunile căilor urinare, gută, diabet.

Instalaţiuni modeste pentru băi, 1 izvor cu apă de masă pentru cura internă, captat modern.

Locuinţe modeste la ţărani.

Gară la Gālgău (38 km) pe lina Dej- Baia-Mare.

Bizuşa, staţiune balneară de interes local, situată īn regiunea dealurilor, la 238 m īnălţime. Ape sulfatate şi iodurate. Instalaţie balneară modestă. Cāteva vile şi camere īn casele ţăranilor.

Gară la Ileanda (3 km) pe linia Dej- Baia-Mare.

Ocna Dejului, staţiune balneară situată īn regiune de dealuri şi podgorii, la 321 m īnălţime. Ape cloruro-sodice (lacuri sărate concentrate).

Indicaţiuni : reumatism, nevralgii, anemie.

Instalaţie baneară modestă. Camere īn casele ţăranilor.

Excursii. Din Lăpuş la Cheile Lăpuşului ; din Dej la Mānăstirea Vad şi ruinele cetăţii Ciceu.

Alpinism pe Ţibleş ; din Groşi sau din Tārlişiua, prin Păltiniş, la vārful Ţibleşului.

CULTURA

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensămāntului din 1930, populaţia judeţului de la 7 ani īn sus este de 177.186 locuitori din care 48,8 % sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 55,58 % bărbaţi ştiutori de carte şi 41,7 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie īn procente este următoarea :

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
• Extrascolara 1,3 2,2
• Primara 66,5 91,6
• Secundara 24,1 4,6
• Profesionala 4,0 0,8
• Universitara 3,2 0,7
• Alte scoli superioare 0,9 0,1

Īnvăţămānt. Populaţia şcolară a judeţului S. (īntre 5 şi 18 ani) a fost īn 1934 de 53.060 locuitori (3.590 mediul urban şi 49.470 mediul rural)

Şcoli secundare. 2 licee de băieţi, 2 gimnazii de fete, 1 gimnaziu comercial de băieţi, 1 şcoală profesională de fete, 1 şcoală normală greco-catolică de băieţi, 1 şcoală normală greco-catolică de fete, 1 şcoală industrială de ucenici.

Şcoli primare. 301 din care 288 rurale şi 13 urbane (264 şcoli de stat şi 37 confesionale), cu un număr total de 32.733 elevi şi 508 īnvăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).

Grădini de copii 24 dintre care 19 rurale şi 5 urbane, (21 de Stat şi 3 confesionale), cu un număr total de 1.655 copii şi cu 27 conducătoare.

Instituţii culturale. Īn judeţul S. se relevă activitatea despărţămāntului central al Asociaţiei « Astra » cu sediul īn oraşul Dej şi cu organizaţii locale īn Beclean, Gārbou, Gherla, Ileanda şi Tg.-Lăpuş.

Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are cămine culturale īn Căianul-Mic, Dumbrăviţa, Nima, Piatra, Rohia şi Suciul-de-Sus.

Liga Culturală are o secţie īn comuna Breaza.

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului are īn judeţ 47 cămine culturale, 7 societăţi muzicale şi o bibliotecă, adică īn total 55 organizaţii culturale, dintre care 14 au personalitate juridică.

Asoc. « Tinerimea Someşană » din Dej, Soc. tinerilor romāni din Gherla şi jur, « Junimea », Asoc. Culturală « Tinerimea Lăpuşului », 2 soc. corale la Dej, 1 teatru la Dej, 2 cinematografe la Dej şi Gherla, 3 soc. sportive şi de vānătoare.


RELIGIE

Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensămāntului populaţiei din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 63,5 % sunt greco-catolici şi 15,1% sunt ortodocşi. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.

Biserici şi lăcaşuri de īnchinăciune. 237 biserici greco-catolice, 37 de biserici ortodoxe, 10 biserici romano-catolice, 48 reformate, 1 armeano-catolică, 4 case de rugăciune adventiste, 23 sinagogi şi case de rugăciune evreieşti.

3 mānăstiri greco-catolice : Sf. Ana (comuna Rohia), Sf. Maria (comuna Strāmbu), şi Sf. Maria (comuna Nicula).

Instituţii bisericeşti. 6 protopopiate greco-catolice, 2 protopopiate ortodoxe, 1 romano-catolic, 2 protopopiate reformate.

Judeţul S. se află īn eparhia greco-catolică a Episcopiei Gherlei şi Clujului (Mitropolia Albei-Iulii şi Făgăraşului) şi īn eparhia ortodoxă a Episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului (Mitropolia Ardealului, Banatului, Crişanei şi Maramureşului).


ADMINISTRATIE

Organizare administrativă. Capitala judeţului Someş este oraşul Dej. Judeţul are 2 oraşe (Dej şi Gherla) şi 261 sate īmpărţite astfel:

Plasa Beclean 37 sate

Plasa Chiochiş 28 sate

Plasa dej 60 sate

Plasa Gārbou 21 sate

Plasa Gherla 33 sate

Plasa Ileanda 51 sate

Plasa Lăpuş 31 sate

Organizare judecătorească : Un tribunal la Dej cu 2 secţiuni, 12 magistraţi, 1 prim-procuror şi 1 procuror īn Circumscripţia curţii de Apel din Cluj.

7 judecătorii la dej, Gherla, Beclean, Chiochiş, Gārbou, Ileanda şi Tg.-Lăpuşului cu un total de 18 magistraţi.

Organizare sanitară. Un spital judeţean la Dej.

Infirmerie de stat īn Gherla. Duspensare de stat īn Dej şi Tg.-Lăpuşului.

Serviciul sanitar al judeţului şi Serviciile sanitare ale oraşelor Dej şi Gherla.

Asistenţă şi prevedere socială. Casa de Asigurări Sociale din Dej are servicii medicale īn Dej, Gherla, Ocna-Dejului, Beclean, Ileanda, Gţrbou, Tg.-Lăpuşului şi Băiuţ, cu un total de 11 medici şi 2 farmacişti.

Īn Dej activează :Soc. « Crucea Roşie », Oficiul I.O.V., Soc. femeilor ortodoxe, Soc. femeilor gerco-catolice, Soc. femeilor romano-catolice, Soc. femeilor reformate, Asoc. Femeilor izraelite, Cercurile de ajutorare a funcţionarilor administrativi, a funcţionarilor financiari şi a funcţionarilor din justiţie, Căminul de ucenici, Soc. de ajutor mutual de īnmormāntare.

La Gherla : Orfelinatul armeano-catolic de băieţi, Orfelinatul armeano-catolic de fete, Institutul « Karacsonyian » pentru adăpostirea bătrānilor şi a infirmilor.


PRINCIPALELE ASEZARI

  • Dej, capitala judeţului ( vezi Monografiile oraşelor reşedinţă).

Gherla, comună urbană, situată lāngă rāul Someşul Mic (250 m deasupra nivelului mării), la 15 km de reşedinţa judeţului, 45 km de Cluj şi la 491 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Cluj – Dej - Baia-Mare.

Are 6.699 locuitori.

1 fabrică de spirt şi 1 de cărămidă.

Comerţ de porci de rasă, vite şi piei.

Banca « Concordia » S.A., Banca « Ţăranul », Banca de Credit din Cluj (filială), Banca Īnvăţătorilor şi Casa de păstrare.

Liceul de băieţi « Petru Maior », Gimnaziul de fete, Şcoala normală greco-catolică de băieţi, Şcoală normală greco-catolică de fete, 4 şcoli primare şi 1 grădină de copii.

Asociaţia « Astra », Soc. tinerilor romāni din Gherla şi jur « Junimea », 1 sală de cinematograf, 2 societăţi sportive, 1 de vānătoare.

1 biserică greco-catolică, 1 biserică ortodoxă, 1 romano-catolică, 1 reformată, 1 armeano-catolică, 1 singogă.

Protopopiat ortodox, Protopopiat greco-catolic.

Primărie, Pretură, Judecătorie mixtă, Percepţie fiscală, Serviciul sanitar, Serviciul veterinar, Poliţie, Oficiu telefonic, Oficiu P.T.T..

Reuniunea meseriaşilor, Reuniunea cojocarilor, Reuniunea cizmarilor, Reuniunea comercianţilor armeni.

Beclean, comună rurală, situată pe malul stāng al rāului Someş.

Are 3.364 locuitori.

3 fabrici de ţesătorie, 1 de tricotaje, 2 de bastoane.

Judecătorie, Percepţie, Circ. Sanitară, Circ. Veterinară, Regiune agricolă, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.

Plasa Lăpuş

Judeţul Someş interbelic īn cadrul Romāniei Mari.

Plasa Lăpuş a fost o subdiviziune administrativă īn cadrul judeţului Someş. Localitatea reşedinţă de plasă era Tārgu Lăpuş. Odată cu desfiinţarea judeţelor īn 1950 au fost desfiinţate şi plăşile ca unităţi administrative.

Organizare

Plasa Lăpuş cuprindea 32 de comune, dintre care peste 1.000 de locuitori numărau: Băiuţ (1.065), Groşi (1.803), Lăpuş (3.016), Libotin (1.176), Rogoz (1.055), Rohia (1.060), Suciu de Sus (1.894), Suciu de Jos (1.272), Tārgu Lăpuş (2.378), Ungureni (1.577).

Demografie

Conform datelor recensămāntului din 1930 plasa Lăpuş avea 28.337 de locuitori, dintre care 84,3% romāni, 9,7% unguri, 4,3% evrei, 1,3% ţigani, 0,2% germani ş.a. Sub aspect confesional populaţia era alcătuită din 44,0% greco-catolici, 41,1% ortodocşi, 5,7% romano-catolici, 4,8% reformaţi, 4,3% mozaici ş.a

#

Cum am scris mai sus regimul comunist a făcut o reorganizare administrativă , creīnd astfel după modelul sovietic : REGIUNILE cu unităţile sub-administrative RAIOANELE . Lăpuşul devine centru de raion : RAIONUL LĂPUŞ , ca parte din Regiunea Baia-Mare , cu capitala de regiune : Baia-MARE .

Regiunea Baia Mare īn cadrul īmpărţirii administrative a Romāniei 1950-1952
(Apasă pe hartă pentru a mări dimensiumile .)

Īn anul 1952 s-a făcut o noua reorganizare administrativă . A fost adăugat si Raionul Vişeu care a aparţinut regiunii Rodna , regiune care a fost desfintată .

Regiunea Baia Mare īn cadrul īmpărţirii administrative a Romāniei (1952-1956)
A urmat o altă impărțire teritorială īn 1960 .

Īmpărţirea administrativ-teritorială a Romāniei (1960-1968)

Apasă pe harta pentru a mări dimensiunile .

Pentru a īnțelege schimbările făcute īn acei ani , redau de pe internet explicațiile de rigoare .
  • 6 septembrie 1950 - Prin Legea nr.5 au fost desfiinţate cele 58 de judeţe (ca şi cele 424 plăşi şi 6.276 de comune rurale şi urbane), fiind īnlocuite cu 28 de regiuni (compuse din 177 de raioane, 148 de oraşe şi 4.052 de comune).
  • 1952 - Prin comasare, numărul de regiuni a fost redus la 18: Arad, Bacău, Baia Mare, Bārlad, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Stalin, Suceava, Timişoara şi, pentru prima dată după unire, o entitate administrativă creată pe criterii etnice, Regiunea Autonomă Maghiară.
  • 1956 - O etapă intermediară prin care s-au desfiinţat regiunile Arad şi Bārlad
  • 1960 - Etapa finală, cu redistribuiri de teritorii şi redenumiri de regiuni. Entitatea administrativă maghiară a fost redenumită Regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, modificāndu-i-se, totodată, şi teritoriul. Īn final numărul regiunilor s-a redus la 16.
  • februarie 1968 - prin legea adoptată de Marea Adunare Naţională s-a revenit la īmpărţirea administrativ - teritorială a ţării pe judeţe. Īn 14 ianuarie 1968 a fost publicată o hartă - proiect cu 35 de judeţe, care a fost discutată īn organizaţiile partidului comunist, suferind unele modificări. Rezultatul final, substanţial diferit de situaţia tradiţională, anterioară anului 1950, a cuprins 39 judeţe, municipiul Bucureşti, 236 oraşe, dintre care 47 de municipii şi 2706 comune avānd īn componenţă 13149 sate.
  • #

    Regiunea Baia Mare

    Regiunea Baia Mare a fost o unitate administrativă īn Romānia comunistă, īntre 1950, cānd au fost desfiinţate judeţele (prin Legea nr.5/6 septembrie 1950) şi 1960, cānd a fost īnfiinţată regiunea Maramureş. Reşedinţa regiunii a fost la Baia Mare.

    Raioane

    • Baia Mare
    • Carei
    • Cehu Silvaniei
    • Lăpuş (Tīrgu Lăpuş)
    • Oaş (Negreşti)
    • Satu Mare
    • Sighet
    • Şomcuţa Mare
    • Tăşnad
    • Vişeu (Vişeul de Sus)

    Īn anul 1960 s-a făcut o shimbare a numelui din Regiunea Baia Mare īn Regiunea Maaramureş .

    Īn 1968 s-a făcut ultima reforma administrativa a guvernului comunist, trecīndu-se la vechea forma de organizare : JUDEŢELE . Poate că după "PRIMĂVARA DE LA PRAGA", Ceauşescu şi guvernul din acea perioadă , īncărcaţi de mīndrie naţionlistă şi o mare dorinţă de independenţă , a dus la o schimbare a politici internaţionale , şi interne .

    Regiunea Baia Mare a devenit : JUDEŢUL MARAMUREŞ.

    Acest judeţ vrea să amintească ceea ce a fost ŢARA MARAMUREŞULUI ,cu alte cuvinte " Maramureşul istoric " , acea ţara ce VOEVOZI şi COMIŢI ,care au dat istoriei romāneşti pe acei " descălecători " ce au creat mai īntīi MARCA MOLDOVEI sub suvenaritate al Regatului Ungar , şi mai tīrziu , MOLDOVA independentă .

    Această ŢARA A MARAMUREŞULUI , care au ştiut să-şi ţină independenţa īn perioada cuceririi ungare , această ţara care a dat oameni viteji ce s-au luptat sub sub steaguri străine pentru a apăra drepturile lor , această ţară care a adus pe aceste meleaguri prima episcopie ortodoxa ,

    Fii lui Dragoş Vodă īşi vor dori autonomia religioasă pentru Maramureş, şi īn acest scop, īn vara anului 1381 Balc şi Drag vor străbate drumul pānă la Constantinopol. Obţin atunci titlul de Stavropighie pentru ctitoria lor, Mănăstirea din Peri, cu aproape aceleaşi drepturi ca o episcopie, şi al cărei exarhat se īntindea şi dincolo de pămānturile săpānite de ei, pānă īn părţile Beregului, īn Sătmar, Sălaj, Ciceu şi Bistriţa.

    Judeţul Maramureş actual , e numai o rămaşiţă a TARII MARAMUREŞULUI de altă dată . Spre finele primului război mondial , prin anii 1918-1919 , şefii diplomaţiei romāne au comis o serie de greşeli cu privire la graniţa de nord a Romāniei , luind Tisa ca graniţa a Romīnieipiezind astfel nordul Maramureşului , care a fost dat Ceoslovaciei , ca parte din : RUTENIA CARPATICĂ CEHOSLOVACĂ . Este vorba de judeţele : RAHĂU ; SLATINA ; TECIU ; HUST .

    Pentru o mică perioadă din 1919 , aceste judeţe au fost retrocedate Romāniei , pentru ajutorul militar de oprire a īnaintării trupelor bolşevice ungare spre Slovacia (īn perioada revoluţiei bolşevice ungare din acea perioadă ) .La finele războiului a trecut īnapoi la ceoslovaci

    1939 trupele maghiare ocupă această teritorii , pīnă īn anul 1944 cīnd trupele sovietice"eliberieză" acste teritorii, pe care le v-a include după război in Ucraina socialistă , pina īn 1991 , dupa căderea comunismului şi Ucraina devine independentă

    Judeţul Maramureş

    Judeţul Maramureş
    Stema judeţului Maramureş Harta României cu Judeţul Maramureş indicat
    stemă amplasare
    Geografie
    Regiune Nord-Vest
    Reşedinţa Baia Mare
    Populaţia 2009 511.946 loc. (Locul 16)
    Densitate 2009: 81 loc./km² (Locul )
    Suprafaţă 6.304 km² (Locul 16)
    Abreviere MM
    Prefix Telefonic (+40) x62 (1)
    (1) Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.

    Maramureş este un judeţ īn regiunea Transilvania din Romānia. Din punct de vedere al culturii tradiţionale, actualul judeţ este alcătuit din patru zone (etno-folcorice) distincte: Ţara Chioarului, Ţara Lăpuşului, Ţara Maramureşului (jumătatea de nord-est a Maramureşului Istoric) şi Ţara Codrului (partea de sud-vest), la care se adaugă Zona Metropolitană Baia Mare.

    Lista oraşelor din judeţul Maramureş

    Maramureş este o unitate administrativă care s-a constituit după Marea Unire din 1918 cānd partea de Sud a Ţării Maramureşului a intrat īn componenţa Romāniei Īn perioada interbelică Judeţul Maramureş (interbelic) cuprindea numai partea de Nord-Est, de peste Munţii Gutāi, a actualului judeţ, iar reşedinţa a fost oraşul Sighet. Judeţul avea īn 1930 o populaţie de 161.575 de locuitori, dintre care 57,7% romāni, 20,9% evrei, 11,9% ruteni, 6,9% maghiari, 2% germani ş.a. Celelate părţi care compun acum Judeţul Maramureş, inclusiv oraşul Baia Mare, a făcut parte din judeţul Satu-Mare (interbelic).

    După Al Doilea Război Mondial limitele administrative ale judeţului au fost modificate pentru a cuprinde şi regiunile menţionate mai sus: Ţara Chioarului, Ţara Lăpuşului şi o parte din Ţara Codrului, rezultānd actualul judeţ Maramureş la care se referă acest articol.

    El este continuatorul voievodatului Maramureşului, al comitatului Maramureş şi al judeţului Maramureş (interbelic).

    Descriere geografică

    Judeţul Maramureş este situat īn partea de nord a ţării, fiind delimitat de judeţele Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Suceava, respectiv la nord fiind delimitat de frontiera cu Ucraina, avānd o suprafată de 6.215 km² (2,6% din suprafaţa ţării) şi un relief variat ca morfologie si complex din punct de vedere geologic.

    Zona montană aparţinānd Carpaţilor Orientali reprezintă 43%, zona colinară (dealuri, podişuri şi piemonturi) circa 30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci şi terase) restul de 27% din suprafaţa judeţului. Principalele unităţi montane sunt: Munţii Rodnei (cei mai īnalţi), Munţii Maramureşului şi lanţul vulcanic Igniş-Gutāi-Ţibleş.

    Reţeaua hidrografică este reprezentată de principalele răuri: Tisa, Vişeu, Iza, Lăpuş şi Someş.

    Vegetaţie şi faună

    Vegetaţia şi fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii īn functie de altitudine, unele avand caracter endemic munţilor Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentānd o mare varietate īn funcţie de altitudine: īn zona alpină de capra neagră, marmota, acvila de stāncă, īn jnepeniş de cocoşul de mesteacăn, iar īn pădurile de conifere de rās, cocoşul de munte, ursul brun, cerbul carpatin şi altele. In rāurile de munte, Tisa, Vişeu, Ruscova şi Vaser, alături de păstrav şi lipan trăieşte cea mai valoroasa specie de salmonide, lostriţa.

    Datorită acestor bogăţii naturale, īn judetul Maramureş au fost declarate prin Decretul 204/1997 şi H.C.J 37/1994, 20 de obiective naturale-rezervaţii naturale de interes naţional, iar Rezervaţia naturală Pietrosul Mare este inclusă īn rāndul Rezervaţiilor Biosferei alături de Delta Dunării şi Parcul Naţional Retezat.

    [modifică] Populaţia

    Evoluţia demografică


    Populaţia judeţului Maramureş: 511.946 (īn 2009)

    Structura etnică: [1]

    • Romāni - 418405 ( 82% )
    • Maghiari - 46300 ( 9% )
    • Ucrainieni - 34027 ( 6,7% )
    • Rromi - 8913 ( 1,7% )
    • Germani - 2012 ( 0,4% )

    Stema judeţului

    Stema judeţului Maramureş

    Este adoptată prin Hotărārea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 şi publicată īn Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

    Descrierea stemei: Stema judeţului Maramureş se compune dintr-un scut tăiat; īn dreapta părţii superioare se află un cap de zimbru, natural, avānd īntre coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat īn dreapta de o roză din acelaşi metal, iar īn stānga, de o semilună de argint, conturnată; īn stānga părţii superioare este reprezentată o capră neagră stānd pe piscul unui munte de argint, care are conturat, īn centru, intrarea īntr-o mină; muntele este flancat de doi brazi naturali; īn partea inferioară, pe cāmp de azur, se află o biserică din lemn, de aur, văzută dinspre altar, cu acoperiş īn două ape, fiecare nivel fiind terminat cu cāte o cruce avānd trei braţe orizontale şi a cărei turlă se īnalţă pānă la mijlocul cāmpului superior.

    Semnificaţia elementelor īnsumate: Capul de zimbru, vechi simbol maramureşan, aminteşte de legenda descălecatului, plecarea lui Dragoş şi Bogdan I din Maramureş pentru a forma statul feudal independent Moldova. Roza este blazonul voievodului Bogdan I. Capra neagră şi brazii evocă relieful şi principalele bogăţii naturale ale zonei. Intrarea īn mină reprezintă bogaţiile subsolului a căror exploatare a avut o importantă pondere īn economia judeţului. Biserica din lemn atestă faptul că īn acest judeţ se păstrează cele mai impunătoare construcţii de acest fel din ţară.

    Cultura tradiţională maramureşeană

    Cultura modernă maramureşeană

    Graiurile din Judeţul Maramureş

    Graiul maramureşean este unul dintre cele cinci subdialecte de bază ale dialectului dacoromān. Acesta se vorbeşte īn Maramureşul istoric, īn satele de pe văile Mara, Cosău şi Iza.

    Īn judeţul Maramureş se mai vorbeşte subgraiul chioărean, lăpuşean şi codrenesc īn regiunile respective. Acestea fac parte din Graiul Ardelenesc, doar cu oarecare influenţe din partea celui maramureşan.

    Atracţii turistice

    Főszolgabiróság

    Római katólikus templom

    Központ / Center

    Magyarlápos,   a központ mellett / near center

    Magyarlapos, AK 1944

     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Enter supporting content here

    AMINTIRI